BusinessMagazin

Tag: carne

  • Românii au cumpărat aproximativ 3,5 milioane de miei de Paşte, faţă de 2,5-3 milioane anul trecut

    “Este dificil de stabilit numărul exact al mieilor vânduţi în perioada premergătoare Paştelui din cauză că foarte mulţi crescători au comercializat direct către consumator. Anul acesta am avut o situaţie specială în care apreciem că circa 2.500 de miei au fost comandaţi prin intermediul unui singur site de anunţuri. Pe baza cifrelor estimate de membrii ARC, putem, însă, să avem o imagine generală a consumului de carne de Paşti şi să observăm că, în raport cu anul trecut, a existat o cerere mai mare în piaţă, o cerere satisfăcută de producătorii români”, a declarat Vladimir Mănăstireanu, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii.

    Potrivit datelor furnizate de membrii ARC, perioada premergătoare sărbătorilor pascale a fost marcată de o creştere semnificativă a vânzărilor şi a consumului de carne şi preparate de sezon din carne.

    “Cea mai mare creştere a vânzărilor din Săptămâna Mare (6-11 aprilie 2015) a fost semnalată ARC de către crescătorii de ovine, care au raportat comercializarea a aproximativ 3,5 milioane de miei în toată tara. Pentru comparatie, anul trecut, numărul mieilor vânduti s-a cifrat la 2,5-3 milioane de capete”, se menţionează în comunicat.

    Membrii ARC estimează că în Săptămâna Mare în România s-au comercializat 450-500 de tone de mici, 200-300 de tone de produse uscate de sezon (babic, ghiudem, cârnaţi de Pleşcoi, etc) şi s-au sacrificat şi vândut 96.000 de porci, cu 20.000 de capete mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

  • Fostul preşedinte al ANSVSA Vladimir Mănăstireanu este noul director al Asociaţiei Române a Cărnii

    Mănăstireanu este absolvent al Institutului Agronomic “Ion Ionescu de la Brad”, facultatea de Medicină Veterinară din Iaşi, doctor în ştiinţe medicale veterinare şi a absolvit mai multe cursuri de specializate în managementul instituţiilor publice şi legislaţie europeană.

    Mănăstireanu a fost deputat în legislatura 2004-2008 şi a deţinut funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară din iunie 2013 până în noiembrie 2014, ocupând mai multe funcţii în cadrul ANSVSA încă din mai 2012.

    Vladimir Mănăstireanu s-a alăturat Asociaţiei Române a Cărnii în decembrie 2014.

  • Peste patru tone de carne expirată, confiscată de poliţişti de la depozite din Ilfov

    Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, poliţiştii din Ilfov au făcut mai multe controale la comercianţii de carne şi produse din carne, fiind verificate societăţi comerciale şi depozite.

    În urma controalelor, au fost date amenzi în valoare totală de 200.000 de lei şi au fost confiscate 4.132 de kilograme de carne expirată, în valoare de 112.500 de lei.

    De asemenea, poliţiştii au întocmit dosar penal în cazul reprezentantului unei societăţi comerciale.

    Recent, tot în judeţul Ilfov, poliţiştii au confiscat peste trei tone de făină, 233 de kilograme de zahăr, 300 de kilograme de margarină şi 65 de de tone de legume şi fructe, de la 19 societăţi specializate în comercializatea de fructe, legume şi produse de panificaţie.

    Astfel, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice au verificat, joi, zece firme din complexul Su market. În urma verificărilor, poliţiştii au dat şapte amenzi în valoare de 140.000 de lei şi au deschis dosare penale pentru evaziune fiscală pe numele administratorilor a două firme. De asemenea, au fost confiscate 65.246 de kilograme de legume şi fructe în valoare de 77.200 de lei, precum şi suma de 5.300 de lei. Majoritatea fructelor şi legumelor, pentru care nu existau acte de provenienţă, erau ascunse în mai multe camioane şi urmau să fie vândute la negru.

    Vineri, poliţiştii au descins la sediile a nouă societăţi de panificaţie din Popeşti Leordeni, Pantelimon şi Bragadiru, de unde au confiscat 3.900 de kilograme de făină, 233 de kilograme de zahăr, 300 de kilograme de margarină şi alte produse, pentru care nu existau documente legale.

    Conform Poliţiei Române, în perioada 2 – 9 aprilie, sunt organizate controale la nivel naţional pentru prevenirea evaziunii fiscale şi vânzării de produse contrafăcute înaintea sărbătorilor de Paşte.

  • Calculele noului Cod Fiscal

    De asemenea, accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse, ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate, iar impozitul de 16% pe veniturile din dividende va fi desfiinţat.

    Reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea cheltuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB va merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare, a explicat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit lui Vâlcov, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare. Ministerul Finanţelor estimează pentru anul viitor un minus de 16,4 mld. lei, din care se aşteaptă să recupereze venituri de 9,4 mld. lei. Pe de altă parte, Finanţele au calculat un impact pozitiv de 1,7% asupra creşterii în 2016, ceea ce ar însemna o creştere economică de 4,7%.

  • Patronate: Dacă TVA nu scade şi la produse din carne, evaziunea se mută pe lanţul final de producţie

    “Decizia de a reduce TVA la carne este foarte bună, dar dacă reducerea taxei nu va fi făcută şi pentru produsele din carne, evaziunea se va muta pe lanţul final de producţie”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Alex Jurconi, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

    Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

    “Dacă eu sunt procesator de carne şi cumpăr carnea cu TVA de 9% şi apoi vând mai departe preparatul din carne cu TVA de 24%, nu voi fi interesat să plătesc taxe la stat. Voi prefera să vând la negru salamul, fără să-l declar”, a explicat Jurconi.

    În urma reducerii TVA, încasările la buget sunt estimate să scadă anul viitor cu 11,6 miliarde lei, dar cu o creştere la venituri de 6,4 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, impactul bugetar net pentru anul viitor fiind calculat la 5,2 miliarde lei.

     

  • Carnea de pui a crescătorului de crescătorii a ajuns la raft

    Preţul la raft, promoţional, este de 14,9 lei, iar antreprenorul estimează că la următoarele livrări preţul afişat se va plasa peste nivelul de 20 de lei, date fiind costurile mai mari de producţie. Puii crescuţi în ferma de test sunt scoşi la vânzare pe piaţa din Capitală în reţelele Carrefour şi Cora.

    Timişoreanul controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, în care vinde furaje şi pui de o zi. Lanţul de magazine a ajuns la 250 de spaţii în 28 de judeţe din ţară. În 2014 cifra de afaceri a crescut cu o treime, ajungând la 20 de milioane de euro, de zece ori mai mult decât în 2008. Profitul companiei a bifat în 2014 un plus de 40% faţă de anul anterior iar numărul angajaţilor a crescut cu 23%, ajungând la 350 de oameni.

    Acum antreprenorul timişoreanul are un buget de investiţii de 10 milioane de lei pentru a dezvolta o reţea de fermieri crescători de păsări în sistem neindustrial. Cardoş este astfel singurul antreprenor care face trecerea din partea de distribuţie şi comerţ către producţia agricolă.

    Pentru acest tip de pui durata de creştere este de minim 63 de zile, spre deosebire de puii industriali care cresc în jumătate din acest interval (32-33 de zile). În plus, şi spaţiile necesare sunt mai largi decât în cazul marilor producători; în crescătoriile pe care le va întemeia Agroland densitatea puilor va fi mai mică: 11 pui pe mp, faţă de 16-22 de pui pe mp în cazul păsărilor crescute industrial. În plus, în cazul acestor mici crescătorii păsările sunt scoase în exteriorul adăpostului, pe un teren care trebuie să fie de câteva ori mai mare decât spaţiul interior, astfel încât să fie câte un metru pătrat pentru fiecare pasăre.

    “Am avut anul trecut trei aze de dezvoltare”, spune Horia Cardoş. Una dintre ele este formarea unei divizii special pentru fermele mari, iar până la finalul anului aceasta a ajuns să genereze 4% din cifra de afaceri. O altă decizie a anului trecut a vizat creşterea portofoliului de produse pentru grădinărit şi cele de hrană pentru animale de companie, care reprezintă cumulat 15% din vânzări. “Probabil cel mai important proiect şi cu impact puternic în afaceri în anii următori este Puiul Rustic. Până acum Agroland a stimulat dezvoltarea comunităţilor rurale oferind micului fermier posibilitatea de a-şi creşte în propria gospodărie toată hrana necesară în special pentru consumul propriu. Acum, cu Puiul Rustic încurajează dezvoltarea micilor ferme ca afaceri de familie”. Cardoş este astfel singurul antreprenor care face trecerea din partea de distribuţie şi comerţ către producţia agricolă. Concret, este o încercare de a replica modelul puilor crescuţi la curte, care vor fi vânduţi sub marca Puiul Rustic, dar cu reguli stricte şi în număr mai mare. Prima astfel de fermă a fost deja populată cu 2.500 de pui la începutul lunii decembrie iar din această săptămână carnea va fi vândută în hipermaeketuri din Bucureşti. Conform estimărilor antreprenorului, Puiul Rustic ar putea realiza anul acesta vânzări de 3 milioane de euro, iar pentru afacerile totale Horia Cardoş a stabilit o ţintă de creştere de 25-30% faţă de 2014.

    Agroland vrea ca în acest proiect să fie implicaţi 100 de fermieri, care să aibă 4-5.000 de păsări pe fiecare serie de nouă săptămâni. ”Sunt ferme într-adevăr mici iar gradul de interes a fost foarte mare. Între 50 şi 100 de fermieri şi-au declarat interesul ferm, dar nu am vrut să deschidem larg porţile”. Antreprenorul vrea să aplice mai întâi reţeta pe ferma de test; în plus, nici perioada de iarnă nu este foarte potrivită pentru ca puii să fie scoşi în exterior. În program vor fi incluşi fermieri din preajma reţelei Agroland, care acoperă întreaga ţară cu cele 200 de magazine. ”La un moment dat va trebui să alegem noi dintre cei care şi-au declarat interesul, nu va trebui să căutăm noi parteneri”. În această ecuaţie, Agroland pune la dispoziţie puii de o zi, furajele, asistenţa sanitar veterinară, care în bani înseamnă în jur de 100.000 de lei pentru fiecare fermă. ”Nu este o investiţie ci vorbim de imobilizarea banilor în produse”. Finaţarea, care pentru 100 de ferme se va plasa la circa 10 milioane de lei, este realizată din surse proprii, furnizori şi surse bancare, fiecare în proporţie de o treime. Iar pe fermieri îi va costa, conform calculelor lui Horia Cardoş, între 5.000 şi 8.000 de euro pentru o fermă cu un adăpost de circa 400 mp şi 2.500-3.000 mp teren în exterior. ”Preferabil ar fi să fie fermieri care au deja adăposturile, terenul şi în aceste condiţii trebuie să le furnizăm doar echipamentul, care este asemănător cu cel din fermele industriale şi asigură hrănirea, adăparea şi ventilaţia în adăpost. Echipamentul îl asigurăm tot noi şi putem să asigurăm şi o schemă de finanţare, să plătească chiar din venitul lor.”

    Pentru început, compania va lucra doar cu partenerii care operează magazine sub franciza Agroland, ”pentru că vom face, cu siguranţă mici greşeli până vom pune la punct tot procesul”. Profilul fermierului ar trebui să fie, în opinia antreprenorului, o familie tânără, fără experienţă: ”Tot ce are nevoie să înveţe va afla de la noi. Nu vrem fermieri care să ne spună <lasă-mă, nu mă învăţa tu, că ştiu eu mai bine>”. În opinia timişoreanului, o astfel de fermă este foarte uşor de administrat, astfel încât o familie s-ar putea ocupa nu numai de una, ci chiar de până la trei-patru ferme de acest fel; ”fiind semiautomatizate, nu au nevoie să angajeze pe cineva”.

    Un fermier care doreşte să intre în program poate administra patru ferme, pentru că în cazul în care ar fi nevoie de sacrificarea unei întergi serii paguba ar fi suportabilă. În creşterea puilor nu vor fi folosite antibiotice, ci numai uleiuri esenţiale din plante, cu rol similar. Dealtfel, Agroland a şi renunţat din 2007 să vândă în magazinele sale antibiotice pentru aninale. ”Oamenii obişnuiau să cumpere sticluţa de antibiotic şi pe cea de vitamine, ca să le adminsitreze preventiv în creşterea păsărilor şi a animalelor”. Pentru acest proiect, Agroland a ales un hibrid de găină cu penaj colorat, mai rezistent, dar cu creştere mai lentă decât hibrizii folosiţi în avicolele industriale.

    Veniturile unui fermier înscris în acest proiect ar putea să se plaseze în jurul a 16.000 de euro pe an, bani din care trebuie plătite utilităţile şi amortizarea investiţiei. În 2014 Agroland plănuieşte să includă în program doar fermieri care deţin deja un adăpost de minim 400 mp şi terenul aferent, de 4.000 mp. Echiparea fermei cu instalaţii de hrănire şi adăpare are un cost de circa 10-15.000 de euro, dar echiparea poate fi făcută de Agroland, iar plata eşalonată în decurs de 36 de luni.

    La un moment dat, estimează Cardoş, aceste proiecte vor deveni finanţabile prin proiecte europene, dar nu este dispus să mai aştepte şi preferă să investească proprii bani şi cei din credite. ”Urmează şi alte dezvoltări, dincolo de cei 100 de fermieri, pentru că vrem să intrăm şi pe alte specii, nu numai pui de găină”. Este vorba despre raţe, bibilici şi gâşte, iar popularea fermelor cu aceste tipuri de părări ar urma să înceapă în 2015.

     

  • Vânzările Agricola la carnea de pasăre au crescut cu 10% în 2014

    „Vânzările Agricola de carne de pui au crescut faţă de anul precedent în principal datorită creşterii ponderii în mixul de produse comercializate a sortimentelor cu valoare adăugată mare – produse refrigerate tranşate şi dezosate, în detrimentul carcasei de pasăre.

    Am crescut, de asemenea, cantităţile de produse de nişă, cum sunt Puiul Fericit, Puiul Familist, Puiul Antistres, gama Uşor de Gătit si, respectiv, sortimentele din carne de curcă, raţă şi chiar iepure. Rezultatul continuă trendul crescător pe care Agricola îl menţine în ultimii şase ani – vorbim de o dublare a vânzărilor în acest interval – în contextul în care piaţă cărnii de pasăre înregistrează o creştere lentă în 2014 faţă de 2013, de 2%, iar preţul mediu al cărnii de pasăre urmează un trend negativ în Europa, respectiv de – 3 procente în piaţa internă, în aceeaşi perioadă.

    În 2014, 85% din carnea de pui comercializată a fost refrigerată. Exporturile s-au diminuat  cu aproximativ 30% faţă de anul trecut (circa 8% din producţia de carne) deoarece, pe de o parte, ne-am concentrat mai mult pe piaţa internă, în special în zona retailului tradiţional, unde livrăm astăzi 36,5% din producţia de carne, iar pe de altă parte exportul a fost orientat exclusiv pe marfă cu valoare adăugată mare, o parte semnificativă a acesteia fiind vândută sub brand Agricola”, a declarat Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău.

    Grupul de firme Agricola a înregistrat în 2014 o cifră totală de afaceri de peste 616 mil. lei (aprox. 138,5 mil. euro), cu 4% mai mare decât cea înregistrată anul precedent,.

    La toate celelalte categorii de produse compania a înregistrat creşteri. Astfel, la categoria mezeluri (salamurile crud-uscate şi preparatele fiert-afumate obţinute la Salbac SA, companie din cadrul grupului de firme Agricola), valoarea totală a vânzărilor a fost cu 11% mai mare decât în 2013, în condiţiile în care această piaţă a continuat să se contracte.

    Pentru al şaselea an consecutiv salamurile crud-uscate ale companiei au înregistrat o creştere valorică a vânzărilor, care anul trecut s-a plasat la 16% în valoare şi respectiv 14% în volume.

    „Ne consolidăm poziţia de lideri de piaţă în România la grupa salamurilor crud-uscate, cu vânzări de 16% din total segment. Salamul de Sibiu Agricola a înregistrat pe parcursul anului trecut o cotă de piaţă medie valorică de 51%, respectiv o cotă medie în volum de 50% din total segment Salam de Sibiu comercializat pe piaţa internă. Anul trecut am vândut cu 11% mai mult Salam de Sibiu Agricola decât în anul 2013”, a precizat Grigore Horoi.      

    Europrod SA, care comercializează semipreparate şi produse tip ready-meal, si-a menţinut anul trecut, cumulat, o cotă de piaţă de 19% în categorie. Astfel, în 2014 faţă de anul precedent vânzările companiei Europrod de semipreparate şi produse ready meal au crescut cu 18% în valoare, în condiţiile unei creşteri de 19% a volumelor comercializate.

    La ouă consum, produse la Avicola Lumina Constanţa, s-a înregistrat o creştere cu 13% a cifrei de afaceri în 2014, respectiv o creştere cu aproape 6% a bucăţilor vândute în 2014 (57,894 mil. buc.).

    ”Vorbim în continuare de o perioadă în care preţul mediu înregistrează un trend descrescător, similar celui european. Pentru anul 2015 ne-am propus o menţinere a cantităţilor vândute la carnea de pasăre, o creştere de 10% la mezeluri şi semipreparate. Ne îndreptăm atenţia către creşterea profitabilităţii, în special prin selecţia riguroasă a portofoliului de produse”, a încheiat preşedintele Grigore Horoi.  

    Agricola este unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România şi principalul exportator din această categorie, care în septembrie 2014 a împlinit 22 de ani de la înfiinţare.

    În 2014, Agricola deţine 16% din piaţa cărnii de pui, 19% din piaţa de semipreparate şi produse de tip ready-meal, iar Salamul de Sibiu Agricola este lider în total segment Salam de Sibiu comercializat în România cu 52% cotă de piaţă în valoare.

  • Constantin: Reducerea TVA la carne rămâne un obiectiv al Guvernului pentru anul 2015

    “Nu s-a putut merge pe o reducere a TVA la carne de la 1 ianuarie, pentru că asta ar fi însemnat să găsim alte resurse pentru a acoperi veniturile care nu ar mai ajunge la bugetul de stat. Dar există intenţia şi rămâne ca un obiectiv al Guvernului ca pe parcursul anului 2015 să analizeze şi în măsura în care veniturile permit să putem să procedăm la reducerea TVA la următroul produs, şi eu cred că cel care are nevoie imediat de reducere este sectorul cărnii, şi nu numai carnea, pentru că toate produsele pornind pe tot lanţul de producţie”, a spus Constantin.

    Referitor la segmentul cărnii şi la întregul lanţ de producţie, ministrul a afirmat că piaţa depăşeşte 3 miliarde de euro.

    “Vom fi foarte atenţi la ceea ce înseamnă încasări la bugetul de stat şi în măsura în care ne vor permite vom îndeplini şi această obligaţie faţă de acest sector”, a mai spus Constantin.

    Reprezentanţii producătorilor din industria cărnii au solicitat în mod repetat reducerea TVA pentru acest sector.

  • Constantin: Reducerea TVA la carne rămâne un obiectiv al Guvernului pentru anul 2015

    “Nu s-a putut merge pe o reducere a TVA la carne de la 1 ianuarie, pentru că asta ar fi însemnat să găsim alte resurse pentru a acoperi veniturile care nu ar mai ajunge la bugetul de stat. Dar există intenţia şi rămâne ca un obiectiv al Guvernului ca pe parcursul anului 2015 să analizeze şi în măsura în care veniturile permit să putem să procedăm la reducerea TVA la următroul produs, şi eu cred că cel care are nevoie imediat de reducere este sectorul cărnii, şi nu numai carnea, pentru că toate produsele pornind pe tot lanţul de producţie”, a spus Constantin.

    Referitor la segmentul cărnii şi la întregul lanţ de producţie, ministrul a afirmat că piaţa depăşeşte 3 miliarde de euro.

    “Vom fi foarte atenţi la ceea ce înseamnă încasări la bugetul de stat şi în măsura în care ne vor permite vom îndeplini şi această obligaţie faţă de acest sector”, a mai spus Constantin.

    Reprezentanţii producătorilor din industria cărnii au solicitat în mod repetat reducerea TVA pentru acest sector.

  • Veniturile Cris-Tim au crescut cu 15% în 2014

    Linia de mezeluri a grupului – reprezentată de cele două companii: Recunoştinţa Prodcom Impex SRL şi Cristim 2 Prodcom SRL – a înregistrat rezultate cu 20% mai mari faţă de 2013.

    “Anul 2014 a fost unul de creştere şi de investiţii. Achiziţia celor mai noi tehnologii de producţie, siguranţa alimentară şi eficientizarea proceselor au fost prioritare pentru noi în acest an şi ne propunem să continuăm în aceeaşi direcţie şi în 2015. Ne-am concentrat eforturile, de asemenea, pe eficientizarea distribuţiei directe, prin extinderea parteneriatelor cu reţelele de magazine de proximitate. Totodată, ne-am dezvoltat portofoliul de produse, am extins anumite branduri şi categorii, acoperind mai bine cererea de produse Cris-Tim pe segmente cu potenţial mare de dezvoltare“, a declarat Radu Timis, preşedintele Grupului Cris-Tim.

    Anul trecut, compania a investit peste opt milioane de euro în direcţia achiziţiei de echipamente de ultimă generaţie în liniile de ambalare şi procesare a cărnii. Investiţiile au fost direcţionate, de asemenea, către divizia de producţie şi procesare a laptelui, care în acest moment a ajuns să proceseze o cantitate de 12.000 de litri de lapte pe zi, obiectivul de producţie pentru următorii ani fiind de 16.000 de litri de lapte pe zi.