“Banii din creşterea accizelor… au prioritate finanţarea autostrăzilor, drumurilor naţionale şi judeţene. Deci suma totală alocată în buget (…) este mult mai mare decât sumele pe care le încasăm noi din accize. În sumele alocate pentru autostrăzi, pentru drumurile naţionale şi drumurile judeţene este un total la 7,3 miliarde de lei. Suma pe care noi o încasăm din accize este de 4 miliarde de lei”, a susţinut Chiţoiu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Îmi dau seama cât rău face această creştere a accizei la combustibil. Gândiţi-vă, preţul combustibilului creşte cu opt la sută. Îl vom găsi şi în laptele pe care îl beau copiii dimineaţa sau în mâncare, în transport, în preţul la legume şi fruncte, la orice, în preţurile din agricultură, în general”, a spus Băsescu, la RRA.
Întrebat de moderator de ce, atunci când a vorbit despre produse şi creşterea accizei, s-a gândit imediat la laptele pe care îl beau copiii, Traian Băsescu a răspuns râzând: “Pentru că am un copil foarte mic în familie”.
“Dar care cred că nu cumpără…”, a spus moderatorul.
“Nu. Deocamdată se alimentează direct de la mamă….”, a replicat Băsescu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este negociat cu partenerii noştri internaţionali tot ceea ce este prevăzut în buget şi, da, tot ceea ce am negociat cu partenerii noştri internaţionali ţinem. Dacă preşedintele Băsescu este împotriva acordurilor noastre cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, avrea dreptul să nu semneze acordul. A semnat. Acum, dacă din motive strict populiste se opune…dar, sincer, eu nu cred că se va opune, că nu l-am văzut să mai spună lucruri serioase în ultimul timp”, a spus Ponta.
Premierul a arătat că preşedintele nu are dreptul de a lucra la proiectul de buget pe anul viitor, domeniu în care propunerea aparţine Guvernului, iar decizia finală revine Parlamentului, şi a explicat că în buget sunt asigurate sumele aferente cofinanţării proiectelor cu finanţare comunitară.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Benzinariile recent deschise consumatorilor romani sunt amplasate in orasele: Oradea, judetul Bihor (doua statii), Buzau, judetul Buzau (o statie) si Alexandru cel Bun, judetul Neamt (o statie). Investitia totala a finalizarii celor patru benzinarii se ridica la peste cinci milioane de euro.
„Am inceput extinderea retelei SOCAR spre alte zone ale Romaniei din Oradea, pentru ca aici este cel mai important nod de trafic din nord-vestul tarii. Statiile nou deschise sunt semnalul unei campanii de extindere nationala pe care ne-o dorim cat mai rapida. Detinem in prezent 20 de benzinarii in Romania, dintre care 7 au fost inaugurate doar anul acesta”, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR Romania.
Cele patru statii multifunctionale ofera limentare cu carburant, servicii automate de umflat pneuri (colonete aer-apa), magazin multi-produs, Cafe Nar, servicii de orientare in trafic prin info-chiosc digital, tablete pentru clientii care vor sa navigheze pe internet, dar si produse traditionale regasite doar in reteaua SOCAR precum: cafea la nisp sau fresh-ul de rodii. In plus, benzinariile nou deschise multiplica modelul statiei Piatra Neamt, lansat anul acesta in premiera in Romania, si sunt prevazute cu zone fast-food, de unde clientii pot cumpara produse precum shaorma sau kebab.
“Suntem in plin proces de constructie si a altor statii de alimentare. In Capitala suntem destul de avansati cu lucrarile primei benzinarii sub brandul SOCAR. De asemenea, noi deschideri pe care le pregatim in campania de extindere sunt prevazute in orase precum: Timisoara, Adjud, Bacau, Focsani, Cluj, Iasi, Ramnicu Valcea, Bistrita, Arad, Constanta si Deva. Anul acesta ne-am intarit echipa: avem peste 300 de angajati, din care 100 au fost recrutati doar in 2013”, mai spune Hamza Karimov, CEO SOCAR Romania.
“Vânzările de motorină din România au urcat cu 8% la nouă luni, la 271.000 de tone (…) Benzina a generat vânzări de 98.000 de tone în primele nouă luni, cu 4% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2012”, potrivit unui comunicat al companiei.
Compania precizează că volumele vândute includ şi gaz petrolier lichefiat şi lubrifianţi.
MOL România operează o reţea de 143 de benzinării, din care opt unităţi au fost deschise în acest an. Pe lângă activitatea de distribuţie a carburanţilor, grupul ungar MOL este prezent în România şi pe segmentul explorărilor de hidrocarburi, având concesionate trei perimetre în vestul ţării.
MOL România face parte din grupul ungar MOL, care desfăşoară operaţiuni în peste 40 de ţări şi are circa 30.000 de angajaţi.
“Vom avea cam 20-25 de benzinării şi în Bucureşti, şi lângă Bucureşti, din totalul vizat de 120 de benzinării până în 2015”, a declarat Vadim Smirnov, director general al NIS Petrol România.
NIS Petrol este filiala din România a companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom. Compania a deschis prima benzinărie în România la sfârşitul anului trecut şi în prezent are 13 unităţi, alte 10 staţii fiind în diverse stadii de construcţie. Dintre cele 13 unităţi funcţionale, 12 au fost investiţii greenfield, iar una a fost cumpărată de la un benzinar particular, a spus Smirnov.
Planul companiei este ca până la sfârşitul anului 2015 să opereze o reţea de 120 de benzinării în România, investiţie totală de 150 milioane de euro. NIS Petrol are deocamdată 1% din piaţa distribuţiei de carburanţi din România, procentaj care ar putea trece de 10% atunci când vor fi deschise toate cele 120 de staţii. “Până la sfârşitul anului în curs, sperăm să avem deschise peste 23 de benzinării, dar depinde de mai mulţi factori. Este greu de imaginat că se pot face 120 de benzinării greenfield”, a adăugat Smirnov, precizând că NIS Petrol discută cu mai multe companii pentru cumpărarea unor staţii de alimentare cu carburanţi.
Potrivit lui Smirnov, în prezent, cea mai mare parte a carburanţilor comercializaţi în benzinăriile proprii este cumpărată din România, dar până la sfârşitul anului carburanţii vor fi aduşi integral din Serbia. “Cred că până la sfârşitul anului vom vinde marfa proprie. Deocamdată, 99% din ce vindem este de la rafinării din România”, a mai spus Smirnov.
NIS Petrol concurează pe piaţa distribuţiei de carburanţi din România cu OMV Petrom (din grupul austriac OMV), Rompetrol (Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria) şi ENI (Italia).
Astfel, vânzările totale ale grupului francez de retail au scăzut cu 1,3% în trimestrul al treilea, la 21,1 miliarde euro. După excluderea efectelor variaţiei cursurilor de schimb valutar şi a preţului carburanţilor, veniturile Carrefour afişează un avans de 3,4% în perioada analizată, potrivit unui comunicat transmis joi de companie.
Hipermarketurile Carrefour din Franţa deschise de cel puţin 12 luni au înregistrat vânzări în creştere cu 1,9%, prima evoluţie pozitivă din trimestrul al doilea al anului 2011, potrivit datelor Bloomberg.
Carrefour a reuşit să revină pe creştere pe piaţa locală prin reducerea preţurilor şi renovarea hipermarketurilor. Performanţele îmbunătăţite din Franţa compensează pentru problemele din alte regiuni, unde evoluţia nefavorabilă a ratelor de schimb valutar reprezintă o problemă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
„În acest an am observat o sedimentare în ceea ce priveşte ponderea beneficiilor extra salariale oferite de angajatori. Printre preferinţe rămân tichetele de masă sau cele cadou şi asigurările medicale, în timp ce pensiile private facultative sau acordarea de maşini de serviciu şi decontarea carburantului pentru transport sunt în prezent printre cele mai rar oferite”, a explicat Maria Cojocariu, Payroll Manager Accace.
Printre alte beneficii extra salariale acordate angajaţilor din companiile locale se numără şi asigurarea costurilor abonamentelor de telefonie mobilă, dar şi acordarea de cadouri cu ocazia sărbătorilor legale, precum Crăciunul, Paştele sau 8 Martie.
„Toate beneficiile extra-salariale acordate în natură angajaţilor, cu o valoare mai mare de 150 de lei, sunt considerate venituri asimilate salariilor şi reprezintă, din punct de vedere fiscal, venit impozabil. Astfel, acestea se cuantifică şi se includ pe ştatul de salarii pentru impozitarea cu 16%”, a mai precizat Maria Cojocariu.
Pe plan local, printre cele mai des acordate beneficii salariale se numără bonusurile de performanţă, acordate frecvent managerilor companiilor din producţie şi servicii, dar şi comisioanele oferite fie la finalizarea proiectelor, fie sub formă procentuală lunar, această practică fiind cel mai des întâlnită în companiile de IT. De asemenea, o practică întâlnită frecvent este şi acordarea primelor de Crăciun sau Paşte, îndeosebi în cadrul companiilor axate pe vânzări sau producţie.
„Din prisma beneficiilor salariale am observat o uşoară creştere ca şi volum a acestora, mai degrabă decât ca valoare. Astfel, comisioanele din vânzări sau bonusurile la finalizarea proiectelor sunt din ce în ce mai des prezente, fiind folosite ca un puternic instrument de motivare şi fidelizare a angajaţilor”, a mai declarat Maria Cojocariu.
În ceea ce priveşte valoarea beneficiilor salariale estimate pentru 2014, acestea vor rămâne cel mai probabil la acelaşi nivel cu cel din acest an, însă, având în vedere contextul economic prevăzut pentru anul următor, acestea vor înregistra o creştere în special în domeniul IT, acesta fiind unul dintre sectoarele care vor continua în expansiune.
Planurile de dezvoltare nu se limitează la comerţul cu carburanţi, ci includ şi o platformă de tranzacţionare online, destinată mai ales clienţilor de talie mică, precum şi un lanţ de puncte de alimentare.
Platforma www.oilenergytrading.ro va fi lansată din octombrie. “Ceea ce diferenţiază platforma noastră de cele de pe piaţă este faptul că le va permite şi clienţilor care nu sunt contractaţi să comande produse petroliere înregistrându-se direct pe portal şi obţinând o ofertă concretă cu transport inclus la destinaţie”, spune Remus Hîrceagă, directorul general al Oil Energy Trading.
Clienţii care deja se află în baza de date a companiei vor putea obţine ofertele în conformitate cu condiţiile negociate în contract şi vor putea de asemenea comanda şi celelalte produse petroliere comercializate de companie, cum ar fi bitum sau păcură. “Practic, o companie poate să-şi comande produse petroliere ca pe o pereche de pantofi, 24 h/ 7 zile pe săptămână, de pe laptop, tabletă sau smartphone”, afirmă Hârceagă.
“Un alt efect al incertitudinlor recente din Orientul Mijlociu a fost o creştere de aproape 5% a preţului petrolului în cursul ultimelor două zile, care prezintă riscuri şi pentru preţul benzinei în România. Conform estimărilor noastre, variaţiile preţului global al petrolului se transferă în proporţie de aproximativ 50% în preţurile benzinei la pompă, astfel că ajustarea automată în urma evoluţiilor recente s-ar traduce printr-o creştere de 2,5%, de la nivelul actual de aproximativ 6 lei/litru la aproximativ 6,15 lei/litru”, se arată într-o analiză a ING Bank.
Având în vedere ponderea de aproximativ 8% a carburanţilor în coşul de consum, presiunile de pe piaţa energiei ar putea influenţa semnificativ inflaţia, notează analiştii băncii.
Preţul petrolului a atins miercuri dimineaţă cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, în urcare puternică în ultimele zile, din cauza temerilor că situaţia tensionată din Siria s-ar putea extinde şi ar putea perturba livrările de ţiţei din Orientul Mijlociu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.r