BusinessMagazin

Tag: calitate

  • Un paradox: dacă ţii un client vechi, nu primeşti nimic. Dacă aduci un client nou, primeşti bonus, deşi costă cu 30% mai mult

    Valentin Radu de la Omniconvert, o firmă de marketing digital, spune că un client nou costă cu 30% mai mult decât dacă ai ţine un client actual. Companiile depun un efort considerabil pentru a atrage, pentru a cumpăra noi clienţi şi se uită mai puţin sau chiar deloc la cei pe care deja îi au.

    De multe ori şi voi sunteţi intrigaţi şi furioşi când vedeţi şi când auziţi că o companie unde sunteţi client lansează o ofertă mai bună decât cea pe care o aveţi voi. Când întrebaţi şi vreţi să primiţi aceeaşi ofertă, răspunsul este: oferta e valabilă doar pentru clienţii noi.

    Şi cu cei vechi ce se întâmplă? Ce ofertă au?

    Statistic, companiile ştiu că 60-70% din clienţii pe care îi au deja sunt captivi şi nu vor pleca foarte uşor, mai mult din comoditate. Aşa că îi taxează din plin.

    De fapt, clienţii vechi, bun-platnici, plătesc pentru atragerea clienţilor noi care primesc oferte mult mai bune. O absurditate economică. 

    În sistemul bancar, cei care îşi plătesc ratele la timp – fie că sunt companii, fie că sunt persoane fizice – şi nu au creat deloc probleme plătesc pentru creditele neperformante lăsate în urmă de alţii prin comisionul de risc. Atât timp cât riscul nu s-a materializat, de ce să-l plăteşti? Sau dacă, la finalul unui credit, nu s-a înregistrat niciun incident, de ce nu se returnează bunului debitor costul de risc?

    Companiile calculează pagini întregi de indicatori pentru atragerea de noi clienţi, dar au prea puţini indicatori return on investment – ROI – pentru clienţii deja existenţi.

    Indicatorii de performanţă pentru manageri sunt alcătuiţi mai mult pentru atragerea de new business, şi mai puţin se discută despre menţinerea actualului business şi păstrarea clienţilor actuali.
    După criză, companiile din România au început să se confrunte tot mai mult cu furia clienţilor, începând de la sistemul bancar şi până la grădiniţe. Banii au devenit mai valoroşi pentru că au fost reduceri de salarii, dobânzile şi cursul leu/euro sau cursul francului au crescut, iar suma disponibilă s-a redus.

    În aceste condiţii, clienţii au început să ridice pretenţii, iar managementul companiilor s-a văzut dintr-o dată faţă în faţă cu realitatea din teren, nu cea din PowerPoint-urile prezentate în şedinţe.

    Un sondaj făcut de UP! Your Service România, o firmă de consultanţă şi training în calitatea serviciilor, arată că aproape jumătate dintre români cred că echipa de management a unei companii nu este interesată de calitatea serviciilor oferite. Adică managementul este interesat de vânzări, dar este interesat prea puţin de ce se întâmplă după aceea, de after service.
    Pentru că asigurarea serviciilor unui produs reprezintă un coşmar, directorii companiilor încearcă să scape de această problemă.

    Având mandate limitate pe doi, trei sau maximum patru ani, directorii executivi din companii – CEO, COO, CFO, CMO, CIT – se concentrează pe rezultatele pe termen scurt, lăsând moştenirea primită – clienţii deja existenţi – în seama unor centre impersonale unde răspund studenţi, între două cursuri, şi mai nou roboţi.

    Treptat, în celebrele call-centere sau BPO vor avea loc mişcări demografice în sensul că cei tineri, studenţi la primul job, vor veni din ce în ce mai puţin spre acest business, iar înlocuitorii lor vor fi mult mai seniori. Odată ce câştigi ani, adică înaintezi în vârstă, posibilitatea de a învăţa lucruri noi se reduce şi din acest motiv calitatea serviciilor va avea de suferit.

    Un rezultat mai bun poate fi adus de reducerea complexităţii proceselor din spatele unui produs şi al unui serviciu, sau prin introducerea roboţilor, care funcţionează nonstop, nu cer majorări salariale şi nici nu ameninţă cu greva.

    O treime dintre români cred că un obstacol pentru companii în încercarea de a oferi servicii de calitate îl reprezintă dificultăţile în a recruta şi motiva angajaţi competenţi, lipsa instruirii riguroase a angajaţilor existenţi şi numărul subdimensionat de angajaţi puşi să se confrunte cu clienţii.

    Într-o economie unde numărul de clienţi nu creşte, ci scade, bonusul trebuie plătit celui care reuşeşte să menţină un client, mai mult decât celui care atrage un nou client.

  • Sergiu Oprescu a fost reales la conducerea Asociaţiei Române a Băncilor

    Luminiţa Delia Runcan a fost desemnată ca vicepreşedinte, Francois Bloch, Mihaela Bitu şi Dan Sandu au fost aleşi în calitate de membri, la care se adaugă membrii deja existenţi Cornel Theodor Stănescu şi Ion Popovici.

    „Consiliul Director este organul deliberativ şi decizional al ARB, iar durata mandatului membrilor este de trei ani. Radu Graţian Gheţea ocupă funcţia de preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor, iar conducerea executivă este asigurată de preşedintele executiv, Florin Dănescu”, arată comunicatul.

    „Există o complementaritate mare între sistemul bancar şi ceilalţi membri ai pieţei financiare, avem nevoie de o bună funcţionare a tuturor pieţelor şi de o bună corelare în dezvoltarea echilibrată a acestora, precum şi de stabilitate şi predictibilitate. Ne vom asuma rolul de principal coagulator al industriei financiare”, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al ARB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recenzie Justice League: E greu să copiezi modelul de succes al celor de la Marvel – VIDEO

    Mi-e greu să pricep ce au vrut să facă producătorii cu Justice League: să pregătească noi poveşti de origine, să creeze un sentiment de anticipare faţă de următorul Justice League sau să testeze cum ar reacţiona fanii lor la adunarea supereroilor. Poate o combinaţie din toate, dar, aşa cum se întâmplă de obicei, când vrei să împuşti mai mulţi iepuri rămâi fără gloanţe.

    Ultima oară când a fost cap de afiş într-un film (Batman vs. Superman: Dawn of Justice), Superman părea să aibă o soartă pe care nimeni nu a luat-o în serios. Desigur că Superman nu a murit şi a revenit în prim-plan, dar nici măcar asta nu a salvat prea mult din film.

    Primul care sesizează pericolul e Batman, aşa că îşi asumă rolul de a strânge o echipă de supereroi. Ca să fie mai simplu de înţeles, imaginaţi-vă grupul Avengers cu o serie de schimbări: Batman în locul lui Iron Man, Superman în locul lui Thor, Aquaman în locul lui Hulk şi aşa mai departe. Comparaţia e uşor exagerată, dar şi filmul e la fel.

    Justice League aduce câteva modificări poveştii clasice, aşa cum ar fi introducerea unui Flash mai tânăr decât cei cu care eram obişnuiţi. Un lucru cel puţin ciudat, pe care l-a ”reperat“ un coleg, este modul în care Batman – deşi este evident că toată lumea îi ştie adevărata identitate – continuă să vorbească cu o voce modificată când îşi pune masca.

    Am spus-o săptămâna trecută şi simt nevoia să mă repet: filmele de acest gen nu mai aduc nimic nou. Chiar dacă nu sunt neapărat un fan al universului extins DC (numele oficial al francizei deţinute de Warner Bros.), am apreciat producţiile de calitate atunci când a fost cazul. Luaţi ca exemplu Wonder Woman, un film de o calitate mult superioară celorlalte încercări ale Warner Bros. Chiar dacă au trecut 57 de ani de când lumea a făcut cunoştinţă cu Justice League, creatorii nu par să fi găsit formula corectă pentru marele ecran.

    Regizorul Zack Snyder rămâne adeptul unei atmosfere întunecate, aşa cum a fost cazul în Dawn of Justice; desfăşurarea haotică a filmului şi scenele de luptă care nu au, regretabil, prea multă imaginaţie transformă Justice League într-o producţie cel mult mediocră.

    Viitorul francizei e pus în pericol şi de rezultatele financiare de până acum: în weekendul de lansare, Justice League a obţinut din bilete doar 93 de milioane de dolari, în condiţiile în care bugetul consolidat (ce include costurile cu marketingul şi lansarea pe DVD) trece uşor de 500 de milioane de dolari.

    E Justice League un film pentru fanii universului DC? Sigur. E Justice League un film bun? Nici pe departe.

    Nota: 6/10

  • A renunţat la corporaţie pentru un business care după doi ani are venituri de jumătate de milion de euro – VIDEO

    Aura Oprea spune că exemplul ei este unul reprezentativ pentru generaţia din care face parte: a renunţat la visul unei ascensiuni ierarhice în multinaţională pentru a da frâu liber creativităţii antreprenoriale. Cum s-a concretizat aceasta într-o afacere de 500.000 de euro în doi ani povesteşte într-o ediţie a emisiunii smart business.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă, în cadrul unui material video publicat pe site-urile şi paginile de Facebook ale Business Magazin şi Ziarului Financiar, pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar.

    Brandul polonez de praline de ciocolată Chocolissimo a fost miza antreprenorială a Aurei Oprea încă din 2015, când a decis să aducă pe piaţa locală această marcă; în prezent, afacerea este formată din vânzarea pralinelor pe o platformă online şi, punctual, în funcţie de colaborările de pe parcursul anului, din comercializarea lor în diverse centre comerciale din Bucureşti. Printre produsele vândute se află pralinele belgiene şi figurinele din ciocolată; un concept propriu de ciocolată personalizată l-au numit telegrame de ciocolată. „Telegramele din ciocolată sunt vedetele noastre fiindcă există o tendinţă în consum ca oamenii să se implice în realizarea produsului, chiar şi la nivel conceptual; prin aceste produse asta oferim  opţiunea de a fi implicat în realizarea lui. Textele acestora variază în funcţie de ocazia pentru care sunt oferite.

    De pildă, unele dintre cele recurente sunt cereri în căsătorie”, explică antreprenoarea. Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 150 de lei în cazul telegramelor, iar pentru praline, între 50 şi 200 de lei. Comenzile vin atât de la persoane fizice, cât şi de la clienţi companii; cea mai mare parte a afacerii este generată de segmentul companiilor.

    Chocolissimo a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei. Antreprenoarea a observat că pe final de an comenzile cresc cu 200%. Aura Oprea spune că ideea dezvoltării acestei afaceri i-a venit după ce a observat cât de greu se găseşte în România ciocolata albă de calitate: „Ciocolata albă este cel mai uşor de reprodus, dar o ciocolată albă de calitate se găseşte foarte greu deoarece nu are cacao la bază şi de aceea este foarte greu de digerat, la propriu”. În căutările ei pentru acest tip de ciocolată a dat peste Chocolissimo, brand care nu exista atunci pe piaţa locală; spune că, mai mult decât produsul, i-a plăcut prezentarea, modul de prezentare a acestuia. „Nu sunt neapărat o consumatoare înrăită de ciocolată, dar sunt un om de marketing şi mi-a plăcut foarte mult modul de comunicare, în felul acesta m-am dus eu spre ei”, povesteşte ea. Conceptul Chocolissimo este dezvoltat în Polonia, dar pralinele sunt produse în Belgia.

    După ce a identificat potenţialul conceptului şi pentru piaţa locală, Aura Oprea a decis să îşi înceapă propria afacere şi să renunţe ulterior la locul de muncă pe care îl avea atunci: „Este povestea clasică a generaţiei mele  aceea de a lucra mult timp în corporaţie  într-un domeniu pe care l-am studiat şi ulterior să ies şi să mă ocup de businessul meu”. Oprea a studiat  marketingul în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. După absolvire, a lucrat ca manager de evenimente la Holcim (2013-2014) şi ca specialist în marketing la Farmexpert (2014-2016).

    La final de 2014 i-a venit ideea dezvoltării afacerii cu ciocolată, iar în 2015 a demarat proiectul. „După terminarea facultăţii, la fel ca majoritatea colegilor mei de generaţie, am avut idealuri măreţe de a face parte dintr-o corporaţie, de a ajunge cât mai sus pe scara ierarhică  însă la momentul în care am fost la un pas de a atinge acest vis şi când am fost cât mai aproape de corporaţie, nu m-am regăsit în povestea de acolo.” Spune că, deşi nu este genul de persoană care să militeze împotriva corporaţiilor, recunoaşte că, uneori, creativitatea angajaţilor este limitată într-un astfel de mediu: „Într-un mediu corporatist, creativitatea îţi este de multe ori diminuată; acesta este motivul care m-a determinat pe mine să ies din corporaţie; sunt o persoană cu iniţiativă – am fost tot timpul genul acesta de iniţiatoare.”

    De altfel, faptul că are spirit de iniţiativă se reflectă şi în modul în care a abordat discuţia cu producătorii polonezi de ciocolată: le-a trimis un e-mail în care le-a povestit despre dorinţa ei de a aduce brandul în România. Prima lor reacţie a fost să refuze: „Mi-au spus că nu erau interesaţi de piaţa din România în acel moment, fără să-mi dea explicaţii clare”. Acest răspuns nu a descurajat-o, ci a determinat-o să le facă o vizită în Polonia, reuşind astfel să îi convingă de potenţialul pieţei locale. „Suntem prost educaţi la acest capitol în sensul că suntem obişnuiţi să consumăm mult şi prost, în detrimentul consumului unui produs de calitate, dar într-o cantitate mai mică”, descrie ea comportamentul consumatorilor români.

    Provocarea, spune ea, este de a îndrepta cât mai mulţi consumatori către ciocolata de calitate, la fel cum se întâmplă în vest. „Majoritatea cumpărăturilor pe site-ul nostru sunt pentru a fi făcute cadou. Comportamentul este diferit de cel din Germania, de exemplu, unde se cumpără pentru consumul propriu”, exemplifică ea. Tânăra descrie, în cadrul emisiunii Smart Business, şi o calitate esenţială pentru un antreprenor: „Cred foarte mult în curaj  mi se pare că este o virtute care îţi permite să le dezvolţi pe toate celelalte, nici măcar constanţă nu poţi avea fără curaj. Cred că asta este important  nu propovăduiesc curajul iraţional, dar cred că în momentul în care ai curaj şi perseverenţă poţi să îţi duci la îndeplinire planurile”.

    Aura Oprea a mizat pe un domeniu în plină dezvoltare: potrivit unei analize a KeysFin publicate anul acesta, producătorii şi distribuitorii de ciocolată ar putea ajunge în 2018 la vânzări record, depăşind pragul de 5 miliarde lei (circa 1 miliard euro), după un avans de 20% anul trecut, pe fondul creşterii puterii de cumpărare a românilor. Potrivit studiului, care a analizat evoluţia pieţei din 2012 până în prezent, principalul indicator care susţine dinamica sectorului este profitabilitatea pieţei. Dacă în 2012 cele 786 de firme producătoare sau distribuitoare de produse din ciocolată raportau un profit net de 107,3 milioane lei, în 2017 se estimează că acesta a fost de 306,1 milioane lei, la un număr de 758 de firme.

    Evoluţia pozitivă a pieţei a venit pe fondul creşterii economice, propulsată de avansul semnificativ al consumului. Pe fondul dezvoltării ofertelor şi mai ales a investiţiilor semnificative în marketing şi promovare, românii s-au arătat tot mai interesaţi de ciocolată. Astfel, chiar dacă potrivit Eurostat un român mănâncă anual mult mai puţină ciocolată decât vesticii – 2,2 kg/cap de locuitor prin comparaţie cu 3 kg per capita în Grecia, 11 kg pe cap de locuitor în cazul elveţienilor – consumul de ciocolată a crescut semnificativ în ultimii doi trei ani, potrivit specialiştilor de la KeysFin.

    Principalul jucător din piaţa românească, pe segmentul de producţie, este Nestlé, cu o cifră de afaceri de 783,6 milioane lei, companie urmată, la mare distanţă, de Kandia Dulce SA, cu 161,4 milioane lei, Heidi Chocolat SA, cu 106,2 milioane lei, Mueller şi Prietenii (19,1 milioane de lei) şi Marco Polo (18 milioane de lei). Pe segmentul de distribuţie, SECA Distribution SA conduce clasamentul cu afaceri de 390,8 milioane de lei în 2016, urmată de Ferrero România SRL (398 milioane de lei), D.R.I.M Daniel SRL (268,7 milioane de lei), Wrigley România (133,7 milioane de lei) şi Almira Trade SRL (130,3 milioane de lei). „Există un studiu faimos în lumea ştiinţifică care face o legătură directă între consumul de ciocolată dintr-o ţară şi numărul premiilor Nobel. Elveţia conduce atât în clasamentul consumului de ciocolată, cât şi în cel al premiilor Nobel obţinute şi se spune că o contribuţie semnificativă o au flavonoidele care se găsesc în ciocolată, dar şi în vin şi care cresc semnificativ activitatea cerebrală, interesul pentru cunoaştere, intuiţia. Dincolo de teorii, cert este că ciocolata reprezintă un produs care şi în România devine semnificativ, iar investiţiile în domeniul sunt pe măsură. Piaţa are un potenţial de creştere semnificativ, iar 2018 va confirma, cu siguranţă, această tendinţă”, au spus experţii de la KeysFin în cadrul studiului.
     

  • 4 din 10 români nu sunt mulţumiţi de calitatea serviciilor oferite de companiile din România

    Alţi 42,8% dintre români susţin că au avut, în general, experienţe bune în relaţia cu furnizorii de produse şi servicii cu care interacţionează, iar 11,1% se declară foarte mulţumiţi de calitatea serviciilor, însă numai  2,6% dintre respondenţi spun că au beneficiat de o experienţă excepţională în relaţia cu companiile din România.

    66,3% dintre români spun că atunci când interacţiunea cu o companie şi calitatea serviciilor de care beneficiază sunt sub aşteptări vor alege să cumpere produse similare de la o altă companie cu o calitate mai bună a serviciilor, iar 61% povestesc şi familiei şi prietenilor despre experienţa negativă. „Cred că românii încep să fie din ce în ce mai atenţi la calitatea produselor şi serviciilor pe care le cumpără. Dacă în urmă cu câţiva ani erau interesaţi doar să obţină un produs sau un serviciu într-un termen cât mai scurt, acum analizează şi compară mai mult opţiunile oferite de piaţă şi, de cele mai multe ori, “taxează” un furnizor de servicii sau produse care nu şi-a îndeplinit promisiunea iniţială”, spune Elena Călin, CEO UP! Your Service România.

    În ultimul an, 42% dintre respondenţi spun că li s-a întâmplat să achiziţioneze produse sau servicii de la o companie şi să renunţe la ele din cauza calităţii slabe a serviciilor, iar 39% au declarat că iau în calcul schimbarea furnizorului imediat după prima experienţă negativă. Mai mult, 45% spun că, într-o astfel de situaţie, fac reclamaţii la nivelul companiei sau chiar la autorităţile competente (27%). În schimb, doar 3 din 10 români povestesc întotdeauna celor din jur despre experienţele excepţionale pe care le au în relaţia cu o companie, iar 39% fac acest lucru frecvent.

    Pentru a oferi servicii excepţionale clienţilor, o companie trebuie să aibă angajaţi care dau dovadă de grijă şi respect în interacţiunea cu clienţii, criteriu considerat cel mai important de 57,2% dintre românii care au participat la studiul UP! Your Service. Totodată, compania trebuie să prezinte clar şi transparent toate informaţiile despre produsele şi serviciile pe care le oferă (44,6%), să răspundă rapid la întrebări şi reclamaţii (39,8%) şi să dea dovadă de onestitate, asumându-şi responsabilitatea atunci când apar probleme în interacţiunea cu clienţii (35,7%). La fel de importantă pentru a putea oferi servicii de calitate clienţilor este, pentru 30% dintre respondenţi, şi experienţa facilă de achiziţie a produselor şi serviciilor companiei.

    Un sfert dintre români spun că mai puţin de una din zece companii de la care achiziţionează produse şi servicii în mod curent oferă o experienţă a clientului excepţională. Lipsa interesului companiilor pentru satisfacţia clienţilor este principalul motiv care împiedică companiile să ofere o experienţă ideală acestora, cred 59% dintre respondenţi, iar următorul factor e legat de problemele legate de personal. Astfel, 30,8% dintre români cred că printre motivele pentru care companiile nu oferă servicii de calitate se numără dificultăţile în a recruta şi motiva angajaţi competenţi, lipsa instruirii riguroase a angajaţilor existenţi (45,3%) şi numărul subdimensionat de angajaţi (24,2%).

    Studiul UP! Your Service România a fost desfăşurat în perioada martie – aprilie 2018 pe un eşantion format din 1.923 de respondenţi din toată ţara.

  • UniCredit Bank intensifică finanţările destinate beneficiarilor de subvenţii APIA

    „Îndemnăm beneficiarii de subvenţii APIA să se adreseze reprezentanţilor băncii în vederea începerii analizei cât mai curând posibil”, a declarat Valentin Boldeiu, Coordonator al Departamentului pentru Fonduri Europene din cadrul UniCredit Bank.

    Dobânda maximală a facilităţilor este ROBOR 6M + 2% iar documentele de analiză în vederea obţinerii creditării specifice sunt istoricul de încasare a subvenţiilor şi cererea unică de plată depusă la APIA. În plus, UniCredit Bank oferă beneficiarilor de subvenţii APIA care au cont curent la bancă posibilitatea deschiderii unui cont special destinat încasării subvenţiilor, fără costuri suplimentare, cont nepurtător de dobânzi şi comisioane.

    În 2018, UniCredit Bank oferă finanţare pe baza cererii de plată anuale depuse la APIA în cuantum de până la 70% pentru clienţii existenţi şi de până la 60% pentru clienţii noi din valoarea următoarelor submăsuri:

    • Schema de Plată Unică pe Suprafaţă (SAPS), valoare estimată 96 euro/hectar;

    • Plata redistributivă (acordată gradual pentru primele 30 de hectare ale exploataţiei agricole), cu o valoare de 5 euro/hectar pentru primele 5 hectare şi de 48 euro/hectar pentru restul de 25 de hectare;

    • Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (“Plata pentru înverzire”), cu o valoare estimată de 60 euro/ hectar;

    • Măsura 13 – Plăţi pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri semnificative.

    În momentul seamnării Convenţiei cu APIA aferentă campaniei 2018 şi prezentării adeverinţei cu contul bancar al UniCredit Bank, valoarea finanţărilor va fi reîntregită până la procentul maxim prevăzut în Convenţie (80%).

  • Cum poate deveni Bucureştiul o capitală europeană cu adevărat

    În ultimele două decenii, consultanţii de la Mercer au analizat condiţiile de viaţă din circa 450 de oraşe din toată lumea pentru ca la final să rezulte o listă cu 213 de oraşe ordonate în funcţie de calitatea vieţeii. Mercer, companie specializată în resurse umane, face acest exerciţiu pentru a vedea care sunt cele mai bune oraşe pentru un expat, dar rezultatul cercetării este util foarte multe categorii de public, inclusiv pentru locuitorii din oraşele respective.

    ”În Europa, cele mai mari salturi în ceea ce priveşte calitatea vieţii în ultimii 20 de ani au fost vizibile în oraşele din estul Europei“, spune Martine Ferland, senior partner şi preşedinte peste regiunea EuroPac (Europa şi Pacific). ”Factorii care au dus la aceste salturi au fost îmbunătăţirea serviciilor publice, transportul şi siguranţa personală, concomitent cu un acces mai bun la facilităţi de recreere. Ca urmare a unor standarde de viaţă îmbunătăţite, s-a dezvoltat şi o piaţă competitivă a forţei de muncă, multe dintre oraşele din această zonă reuşind să atragă multinaţionale“, continuă reprezentanta Mercer.
    Nu este cazul Bucureştiului, cel puţin nu în materie de calitate a vieţii.

    În ultimii cinci ani, de exemplu, numărul zilnic mediu de călători cu metroul din Bucureşti a crescut cu circa 8,4%. Staţia campioană în ceea ce priveşte traficul este Aurel Vlaicu, zonă în care sunt concentrate foarte multe sedii de firme. Aici, traficul mediu zilnic de călători a crescut cu 50%, potrivit datelor furnizate de Metrorex. Lipsa unor soluţii coerente pentru gestionarea acestui trafic suplimentar este vizibilă în dimineaţa şi seara fiecărei zile lucrătoare, când vagoanele metrourilor sunt pline până la refuz.

    Transportul de suprafaţă încă se face în unele cazuri cu vehicule vechi de 40 de ani, aerul condiţionat fiind o chestiune de noroc în autobuzele Capitalei. |n fiecare zi bucureştenii stau blocaţi în trafic. În lipsa investiţiilor în infrastructura necesară, fluidizarea traficului din Bucureşti se face prin închiderea şcolilor în zilele cu ninsoare. 

    ”Bucureştiul este oraşul unde stai la curte în centru şi la bloc în Voluntari“, spune Liviu Zăgan, arhitect şi senior managing partner al Cumulus, birou de arhitectură înfiinţat anul trecut după fuziunea PZP, SYAA şi Arxtudio. Declaraţia lui Zăgan ilustrează perfect situaţia din Bucureşti, paradoxurile din organizarea celui mai mare oraş din România.

    ”Legile şi investiţiile publice nu ne ajută să avem un oraş mai bun, iar dacă într-adevăr modificările legislative care prevăd eliminarea pedepselor în cazul intervenţiilor asupra clădirilor-monument vor avea loc, de acum încolo misiunea de a proteja acest patrimoniu va deveni şi mai dificilă“, atrage atenţia Eliza Yokina, arhitect, senior partner în cadrul Cumulus.
    Dincolo de sincopele în logica organizării Bucureştiului, lipsa spaţiului este cronică.

    ”Nu avem străzi, nu avem trotuare, nu avem spaţii pietonale. Până la urmă, acestea sunt spaţiile care aduc calitatea vieţii, acestea sunt zonele care te fac să te bucuri de un oraş, îi dau identitatea culturală. Noi suntem obligaţi să ieşim cu bicicletele în pădure pentru că la birou nu avem cum să ajungem cu ele. Aceasta este problema. |n Bucureşti nu există strategii de regenerare urbană“, spune arhitecta.

    În acest context, dezvoltarea Bucureştiului este mai degrabă insulară. La crearea unei astfel de insule de normalitate au contribuit şi arhitecţii de la Cumulus, ei fiind echipa care a redat capitalei Palatul Universul, o axă în jurul căreia a apărut un alt fel de ”oraş„. 

    Deschisă în 1930, structura uşor ţuguiată a găzduit redacţia ziarului Universul, care în acea vreme apărea zilnic într-un tiraj de 50.000 de exemplare. Informaţiile disponibile vorbesc despre o forfotă extraordinară care însoţea acest loc, vânzătorii urlând titlurile către cei interesaţi de cancanurile vremurilor.

    După 1945, peste clădire se aşterne tăcerea, dar în 2017 aceasta şi-a redeschis porţile. Chiriaşii Palatului Universul sunt aproape în exclusivitate afaceri din industria creativă, agenţii de publicitate, cafenele, companii de teatru, arhitectură şi alţii.
    ”Cred că la final s-au aliniat multe planete astfel încât să putem avea rezultatul pe care-l vedem azi. Clădirea a stat aşa zeci de ani, dar a venit un moment când proprietarul acesteia a vrut să îndulcească un pic, dacă putem spune aşa, rentabilitatea investiţiei. Misiunea noastră a fost să realizăm proiectul de amenajare pentru corpurile A şi B şi să supervizăm execuţia acestora. Lucrările au început în 2014-2015, iar partea de proiectare şi construcţia au durat circa doi ani“, explică Zăgan.

    Deşi este o clădire cu o istorie de 100 de ani, structura ei este foarte actuală, atribut pe care puţine proiecte de azi îl au ”zidit“ între etaje. ”Este o clădire bine gândită, proiectată de Paul Smărăndescu (arhitect) şi de inginerul Emil Prager, profesionist care a putut la nivelul anilor 1920 să gândească structuri la parametri de rezistenţă moderni. Deşi are o istorie de aproape 100 de ani, clădirea de atunci se pretează pe scheletul unei structuri moderne. Clădirii i se mai spunea «Şantajul şi etajul». Poate este vorba doar despre o legendă urbană, dar se spune că realizarea acesteia a depins într-o oarecare măsură de politica editorială a ziarului. Mai scria de cineva, mai apărea un etaj“, explică zâmbind arhitectul.

    Lucrările au vizat două corpuri ale clădirii, reabilitatea corpului A, care are ieşire direct în strada Ion Brezoianu, şi corpul B, în care accesul se face printr-un gang din strada principală, în acest caz lucrările fiind mult mai elaborate.

    ”Totul a mers conform planului, dar au fost două provocări. După partea de proiectare, am făcut şi partea de project management, aceasta fiind o premieră pentru noi. A trebuit însă să ne implicăm şi în această zonă din cauza colecţiei interesante de constructori cu care am interacţionat. E sânge pe toţi pereţii ăştia pentru că noi am avut de respectat un buget foarte strict, aceasta fiind cea de-a doua provocare. Am făcut cât am putut noi de bine în limitele bugetului disponibil. Proiectul este o premieră pentru că este prima conversie a unei foste hale într-o clădire de birouri. Experienţa pe care am acumulat-o însă în proiecte similare ne-a fost de ajutor“, mai spune Liviu Zăgan.

    De altfel, conversia unor clădiri mai vechi şi redarea lor oraşului este o tendinţă care începe să prindă şi în Bucureşti şi care deja nu mai este o noutate la nivel european.

    ”La începutul lui 2017 lucrările au fost finalizate într-un moment în care la nivel european tendinţa recondiţionării unor spaţii abandonate devenea tot mai vizibilă. Vedem un apetit pentru clădiri vechi“, explică Mircea Mihai, arhitect în cadrul PZP Arhitectura, parte a Cumulus în prezent.

    Problema este că lucrul cu astfel de clădiri vine la pachet cu o dificultate, obţinerea autorizaţiilor. ”Aş spune că am avut provocări permanente pe partea de avizare. Pentru a începe lucrările într-o astfel de zonă, aşteptarea pentru autorizare durează un an, or avem cazuri în care investitorii vin şi ne cer ca totul să fie gata într-un an, altfel renunţă la proiect. Fiecare are calculele sale. Timpul influenţează foarte mult rentabilitatea unei investiţii“, explică Eliza Yokina.

    De aceeaşi părere este şi asociatul său de business. ”Lucrăm după o lege de autorizare a lucrărilor din 1991. Bine, poate nu am evoluat pe cât ne-am fi dorit, totuşi lucrurile s-au schimbat semnificativ faţă de acea perioadă. Nu există investitor care să aibă doar banii lui. De cele mai multe ori investiţiile se fac ca pariuri pe banii altora, iar tu trebuie să livrezi anumite lucruri într-un anumit termen pentru ca acele calcule sa iasă bine“, explică Liviu Zăgan.

    În ciuda dificultăţilor, finalizarea lucrărilor de reabilitare şi consilidare a Palatului Universul au redat oraşului o clădire esenţială, în jurul ei crescând un veritabil ”centru vechi“, populat însă de industrii creative.

    Practic, în inima Capitalei, lângă parcul Cişmigiu, a răsărit la viaţă o zonă plină acum de turişti străini şi de lume cochetă, astfel încât uneori nici nu mai ai impresia că eşti în Bucureşti. ”Dacă ne uităm la transformările care au marcat această zonă în ultimii zece ani, vom vedea evoluţii semnificative. |n 2007-2008 erau puţine lucruri în zonă, acum avem berăria Gambrinus, hotelul Cişmigiu este refăcut, clubul Control, Alt-Shift. Mai mult, clădirea a fost inclusă în ceea ce se numeşte Cartierul Creativ din cadrul Romanian Design Week. Nu ştiu dacă finalizarea acestei clădiri a dinamizat atmosfera generală din zonă, dar clar Palatul Universul a devenit centrul acestui cartier. Clădirea confirmă potenţialul acestei zone“, spune Liviu Zăgan.

    Dincolo de formarea acestui ”Bucureşti paralel“, în cel mai bun sens al cuvântului, ceea ce s-a întâmplat în jurul Palatului Universul mai poartă un mesaj. ”Este vizibilă acum implicarea arhitectului. Este un început foarte bun pentru că arhitectura câştigă teren, proprietarii şi cei care investesc în aceste transformări încep să asculte de opinia arhitectului“, spune Eliza Yokina. Tot ea mai spune că ”aceasta este calitatea esenţială a arhitecturii, puterea de a crea lucruri pentru a creşte calitatea vieţii. Asta este definiţia arhitecturii“.

    Valorificarea opiniei pe care o au arhitecţii în modelarea unui oraş este esenţială, mai ales într-un oraş ca Bucureştiul. ”Bucureştiul este un oraş fără landmarkuri, dar este un oraş cu multe unghiuri. Sunt anumite zone care arată foarte bine, iar apoi mai mergi puţin şi îţi revii. Pe de altă parte, această alternanţă îl face să fie un oraş al posibilităţilor, al unghiurile de vedere mai ales, al opţiunilor“, crede Mircea Mihai.

    Astfel, insule de normalitate cum sunt cele care au crescut în jurul Palatului Universului s-ar putea replica în Bucureşti.
    Totul depinde din ce unghi este privit oraşul şi mai ales de cine.

     

  • Senatul a adoptat proiectul pentru ratificarea Tratatului între România şi Brazilia

    Scopul iniţiativei legislative adoptate de senatori este reglementarea formelor de asistenţă judiciară în materie penală necesare, pentru a uşura legăturile între autorităţile române şi cele braziliene. Proiectul de lege a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tinerii români, printre cei mai încrezători în viitor

    ”Tinerii români sunt cei mai încrezători dintre toate naţiile participante la sondaj, privind viitoarea lor carieră în economia digitală. 53% dintre ei se declară încrezători în ce priveşte găsirea unui job pe măsura abilităţilor“, declară Florin Petrescu, HR director la Vodafone România, care face referire la un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă YouGov în 15 ţări, între care şi România.

    Studiul mai arată că aproape o treime dintre tinerii români (peste 30%) spun că economia digitală va oferi oportunităţi noi de locuri de muncă. Gradul lor de optimism se regăseşte şi în ceea ce priveşte aşteptările în privinţa calităţii vieţii: doar 10% dintre tinerii români sunt de părere că nu îşi vor permite o calitate a vieţii la fel de bună ca generaţia părinţilor lor. Spre comparaţie, alte naţii, mai cu seamă din ţările dezvoltate, sunt mult mai pesimiste din acest punct de vedere, considerând că nu vor trăi la fel de bine ca şi părinţii lor: peste o treime (36%) din britanici, aproape un sfert (23%) dintre tinerii din Noua Zeelandă, 20% dintre greci, 18% dintre italieni, 17% dintre irlandezi şi 15% portughezi.

    ”Orice generaţie are trăsături de identificare. Studiul încearcă să identifice care sunt trăsăturile marcante ale noii generaţii“, spune Florin Petrescu, care are o carieră de 18 ani în domeniul resurselor umane, atât pe piaţa din România cât şi peste hotare, la Londra şi Moscova; de doi ani, el s-a alăturat Vodafone România. Studiul s-a derulat în primele două luni ale acestui an, de pe urma răspunsurilor a 6.000 de respondenţi cu vârste între 18 şi 24 de ani. ”Ne-am concentrat pe opiniile noilor generaţii legate de viitor“, afirmă reprezentantul companiei telecom.

    54% dintre tinerii români care au răspuns la studiu consideră drept cea mai dificilă provocare pentru generaţia lor găsirea unui loc de muncă bine plătit şi permanent; pentru 46% dintre cei care au răspuns la acest studiu, fericirea depinde de găsirea unui loc de muncă bine plătit şi permanent. ”Pe de altă parte, este foarte interesant că 51% dintre tinerii români preferă să luceze pentru ei înşişi, în loc de a fi angajaţi într-o companie“, punctează Florin Petrescu.

    Mai mult de o treime dintre tinerii români (37%) cred că odată cu creşterea utilizării inteligenţei artificiale, a big data şi a automatizării, cele mai multe profesii vor fi înlocuite de roboţi în următorii 50 de ani.

    Gradul de încredere al noii generaţii, observă Florin Petrescu, se reflectă şi în apetitul lor mare pentru antreprenoriat: ”51% dintre tinerii români declară că vor să fie antreprenori sau să lucreze pentru ei, în loc să muncească într-o companie. Şi din acest punct de vedere România este cap de listă în rândul tuturor celor 15 ţări care au participat la studiu.“

    În ce priveşte perspectiva asupra locurilor de muncă, românii care au participat la studiul derulat de YouGov se declară interesaţi mai cu seamă de meserii ca programator (27%), din marketing şi vânzări (25%), designer de jocuri (23%), youtuber sau videoblogger (22%), designer de aplicaţii (17%) sau specialist în securitate cibernetică (14%). ”Sunt locuri de muncă menţionate în acest studiu care parcă ţin mai mult de domeniul SF“, spune directorul de HR al Vodafone România. Mai mult de atât, punctează tot el, respondenţii la acest studiu s-au născut în era digitală, ”şi-au trăit copilăria folosind tehnologia, astfel încât nu e de mirare că văd meseria de programator ca fiind extrem de atractivă. Acest lucru se întâmplă şi în contextul în care România este o destinaţie importantă pentru dezvoltarea afacerilor companiilor din tehnologie“.

    Un rezultat surprinzător, într-o oarecare măsură, al acestui studiu este faptul că 48% dintre respondenţi spun că au primit consiliere în carieră, dar simt că nu le-a fost de ajuns, iar 28% afirmă că au primit consiliere în carieră în trecut şi simt că a fost suficient. Doar 27% dintre timerii români declară că procesul de consiliere a inclus mai multe locuri de muncă digitale care îşi pot găsi locul în economia viitorului.

    Spre deosebire de respondenţii din alte ţări, 53% dintre tinerii români spun că sunt încrezători că vor găsi un loc de muncă pe măsura aptitudinilor lor. Doar circa un sfert (26%) dintre tinerii români îşi fac griji că nu şi-ar putea găsi un loc de muncă. Ba mai mult de atât, ”32% dintre respondenţi văd economia digitală ca o oportunitate, pentru că va deschide noi uşi prin care îşi pot valorifica abilităţile. 19% spun că se simt pregătiţi pentru economia digitală, având, de pildă, aptitudini în domenii ca programarea, robotica, social media, realitatea virtuală, securitatea cibernetică“, adaugă reprezentantul Vodafone România. 21% dintre tinerii români nu se simt pregătiţi pentru economia digitală.

    Rezultatele studiului derulat de YouGov la cererea operatorului telecom au fost folosite, spune Florin Petrescu, pentru documentarea programului internaţional Alege-ţi viitorul, conceput pentru a oferi îndrumare în carieră în economia digitală şi acces la training pentru 10 milioane de tineri din 18 ţări. Programul, lansat recent şi în România, include platforma inovatoare Future Jobs Finder, un portal uşor de folosit care le dă tinerilor posibilitatea să-şi formeze noi abilităţi şi să găsească oportunităţi de angajare în domenii ale economiei digitale.

    Pentru dezvoltarea platformei, disponibilă în 10 limbi, inclusiv în română, Vodafone a lucrat cu psihologi specializaţi, consultanţi în domeniul carierei şi furnizori de programe de formare profesională. ”În prima săptămână de la lansare, aproximativ 4.000 de români au completat sesiunile de întrebări pe versiunea locală a platformei Future Jobs Finder, ceea ce demonstrează un interes ridicat al noii generaţii pentru identificarea oportunităţilor de carieră şi faţă de pregătirea pentru economia digitală“, conchide directorul de HR al Vodafone România. Compania a înregistrat 9.944.595 de clienţi în total la 31 decembrie 2017, reprezentând o creştere de 5,2% faţă de finalul anului 2016. Din numărul total de clienţi, 9.221.666 sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

  • Statistică înfiorătoare: La fiecare 9 minute un român pleacă din ţară, iar la fiecare 7 minute un român moare fără să fie înlocuit

    Pe lângă calitate, vom avea o problemă şi cu cantitatea, a spus ea într-o dezbatere despre “noua economie” la CFA Forecast Dinner, reuniunea anuală a analiştilor financiari.
     
    În privinţa României, pe lângă faptul că numărul românilor va scădea, avem o problemă şi de mobilitate: suntem cel mai puţin mobili din Europa.
     
    Oana Ciornei spune că viitorul muncii va fi total diferit de ceea ce se întâmplă acum: o persoană va schimba jobul în mai puţin de 3 ani, într-o carieră un om va schimba cel puţin o dată profesia, recalificarea va fi o soluţie pentru fiecare, iar multe persoane încep să facă un venit din hobby.