Tag: bursa

  • Bursă. Transelectrica a încheiat un nou contract cu Ministerul Energiei în valoare de 64 de milioane de euro

    Compania naţională de transport de energie electrică Transelectrica (simbol bursier TEL)  a anunţat la BVB că, pe 27 septembrie, a încheiat cu Ministerul Energiei un nou contract de finanţare din Fondul pentru Modernizare pentru „Proiect Pilot DigiTEL Power Lines of the Future – Trecerea LEA 400 kV Isaccea – Tulcea Vest de la simplu circuit la dublu circuit”.

    „Transelectrica a semnat la sediul Ministerului Energiei cel de-al 11-lea contract de finanţare din Fondul pentru Modernizare (…) cu o valoare nerambursabilă 64 de milioane euro”, scriu reprezentanţii societăţii.

    Grupul a încheiat S1/2024 cu un profit net de 264 de milioane de lei, în creştere cu 63% sau 100 de milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Ajunse la 1,2 miliarde de lei, veniturile operaţionale s-au majorat cu 21% an/an.

    „Realizarea acestei investiţii va îmbunătăţi indicatorii de performanţă ai Reţelei Electrice de Transport prin asigurarea unei disponibilităţi ridicate a activelor Sistemului de Transport al Energiei Electrice (RET), consolidarea şi creşterea eficienţei operaţionale a RET, creşterea flexibilităţii în operare şi prin scăderea costurilor de mentenanţă”, reiese din raportul de la Bursă.

    Acţiunile TEL afişează dinamici de minus 23% în ultima lună şi plus 20% de la început de an,  la o valoare de piaţă de 2,7 miliarde de lei.

     

  • Bursă. Banca Transilvania a atras 700 de milioane de euro în cadrul unei emisiuni de obligaţiuni cu scadenţa în 2030. „Suntem încântaţi de interesul investitorilor pentru această emisiune, ceea ce arată din nou atât atractivitea Băncii Transilvania, cât şi potenţialul ţării noastre”

    Banca Transilvania a vândut pe 25 septembrie 2024 obligaţiuni de 700 de milioane de euro, în contextul unei cereri din partea investitorilor de peste 2,5 miliarde de euro, se arată într-un comunicat de presă emis de bancă.

    Ordinele plasate au provenit de la aproape 170 de investitori instituţionali, preponderent cei internaţionali, şi anume 95%.

    “Suntem încântaţi de interesul investitorilor pentru această emisiune, ceea ce arată din nou atât atractivitea Băncii Transilvania, cât şi potenţialul ţării noastre. Mixul de yield, numărul investitorilor, volumul tranzacţiei şi volumul total al cererii setează noi repere pentru BT” – a spus Ӧmer Tetik, Director General, Banca Transilvania. 

    În prima oră de la lansarea tranzacţiei, ordinele plasate de investitori au atins nivelul de peste 1 miliard de euro, BT beneficiind inclusiv de votul de încredere a două instituţii financiare internaţionale.

    Contextul favorabil al pieţelor financiare şi dinamica ordinelor plasate de investitori au condus la un cupon final de 5.125/an, randamentul fiind redus cu circa 40 de puncte bază faţă de aşteptările iniţiale.

    Obligaţiunile au maturitatea în 2030, şi sunt listate la Bursa din Dublin.

    Fondurile atrase vor contribui la finanţarea unor proiecte sustenabile, conform criteriilor de eligibilitate din Cadrul de finanţare durabilă: susţinerea IMM-urilor din regiuni mai puţin dezvoltate din România; accesul populaţiei la asistenţă medicală şi educaţie; iniţiative care susţin tranziţia verde – clădiri verzi, proiecte de energie regenerabilă, transport, agricultură ecologică.

  • Bursă. Romgaz anunţă începerea procesului de delistare şi de încetare a tranzacţionării GDR-urilor pe Bursa de Valori din Londra. Ultima zi de tranzacţionare se anticipează a fi 30 decembrie 2024

    Producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (simbol bursier SNG) a anunţat miercuri la Bursa de Valori Bucureşti că a început procesul de delistare a certificatelor globale de depozit (GDR-uri) de pe segmentul standard de listare al listei oficiale a Autorităţii de Conduită Financiară a Regatului Unit, de încetare a tranzacţionării GDR-urilor pe piaţa principală pentru instrumente financiare a Bursei de Valori din Londra şi de încetare a contractului de depozit privind GDR-urile din data de 8 noiembrie 2013 încheiat între Societate şi The Bank of New York Mellon.

    Aşa cum a fost anunţat, inclusiv prin intermediul Serviciului de Informaţii de Reglementare, prin Hotărârea nr. 11 din data de 11 septembrie 2024, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Societăţii a aprobat delistarea cu o majoritate de 86,67% din numărul total de drepturi de vot.

    „Urmare a acestei Hotărâri AGEA şi a Hotărârii Consiliului de Administraţie al Romgaz din 24 septembrie 2024 de aprobare, printre altele, a detaliilor Delistării, Societatea anunţă astăzi începerea procesului de delistare a GDR-urilor, reprezentând acţiuni ordinare ale Societăţii2, de pe Lista Oficială a Autorităţii de Conduită Financiară din Regatul Unit şi de încetare a tranzacţionării GDR-urilor pe Piaţa Principală pentru instrumente financiare a Bursei de Valori din Londra”, se arată într-un raport publicat la BVB.

    Din punctul de vedere al situaţiei de fapt, GDR-urile au fost admise la tranzacţionare pe piaţa principală pentru instrumente financiare a Bursei de Valori din Londra la 12 noiembrie 2013. La acel moment, listarea GDR-urilor la Bursa de Valori din Londra a fost decisă de acţionarul majoritar, statul român prin Ministerul Economiei, concomitent cu listarea acţiunilor Romgaz pe Bursa de Valori Bucureşti, în cadrul unei oferte publice iniţială secundară de vânzare de acţiuni (sub formă de acţiuni şi GDR-uri) emise de companie. 

    „De la acea dată, s-a înregistrat o reducere abruptă a numărului de GDR-uri în circulaţie. Astfel, dacă la 12 noiembrie 2013 erau 20.085.048 GDR-uri reprezentând 5,21% din capitalul social al Romgaz, la data de 20 mai 2024 (înainte de majorarea de capital social), numărul lor a scăzut cu 93,80%, respectiv la 1.245.138 GDR-uri, acţiunile aferente acestora reprezentând 0,32% din capitalul social al Romgaz”, notează Romgaz.

    Evoluţia Bursei de Valori Bucureşti de-a lungul anilor, includerea societăţii în indicii MSCI Emerging – capitalizare şi lichiditate şi serviciile de market making ale Romgaz, contractate începând cu mai 2023, au făcut ca acţiunile tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti să fie mai atractive din punct de vedere al lichidităţii faţă de GDR-urile tranzacţionate la Bursa de Valori din Londra.

    „Având în vedere această situaţie de fapt, cât şi costurile continue administrative şi de conformitate cu reglementările, pe care le are compania ca urmare a listării sale la Bursa de Valori din Londra, Romgaz nu identifică un beneficiu relevant în menţinerea unei astfel de listări”, completează Romgaz.

    Va fi depusă o cerere către Autoritatea de Conduită Financiară pentru delistarea GDR-urilor de pe lista oficială a ACF a Regatului Unit şi la Bursa de Valori din Londra pentru încetarea tranzacţionării GDR-urilor, ambele cu efect din 31 decembrie 2024.

    Ultima zi de tranzacţionare a GDR-urilor la Bursa de Valori din Londra se anticipează a fi 30 decembrie 2024, iar încetarea listării şi a tranzacţionării GDR-urilor la Bursa de Valori din Londra se anticipează să intre în vigoare la sau în jurul orei 8:00 a.m. (ora Regatului Unit) pe 31 decembrie 2024. La scurt timp după acest anunţ, Romgaz va transmite şi o notificare oficială către depozitar pentru a înceta contractul de depozit privind GDR-urile.

    Romgaz are 21,3 mld. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 70% de statul român, prin Ministerul Energiei. Acţiunile SNG se tranzacţionează în creştere cu 10% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 607,7 mil. lei, arată datele BVB.

    Compania de stat a încheiat primul semestru din 2024 cu un profit net de 1,8 mld. lei, în urcare cu 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce afacerile au scăzut cu 20%, la 3,9 mld. lei.

  • Orange anunţă retragerea de la Bursa de Valori din New York

    Compania Orange a anunţat că se retrage de la Bursa de Valori din New York. Decizia a fost luată pentru a creşte eficienţa activităţilor, au explicat reprezentanţii gigantului francez din domeniul telecomunicaţiilor.

    Compania a anunţat decizia privind retragerea de la Bursa de Valori din New York prin intermediul unui comunicat de presă. Hotărârea a fost luată marţi de consiliul de administraţie cu scopul „simplificarii” şi „eficienţei”.

    Orange a încearcat să-şi liniştească clienţii şi partenerii cu privire la această măsură care urmăreşte doar „îmbunătăţirea funcţionării interne” a companiei, potrivit Le Figaro.

    Orange îşi va retrage „American Depositary Shares (ADS)” de la listarea la NYSE şi „îşi va anula înregistrarea la U.S. Securities and Exchange Commission (SEC)”, instituţia care supraveghează piaţa. Cererea va fi depusă „în timpul celui de-al patrulea trimestru al anului 2024” şi va intra în vigoare la zece zile de la depunere. Din acel moment „Orange ADS nu vor mai fi tranzacţionate la NYSE”, mai scrie în comunicat.

  • Alexandru Petrescu, ASF: Există pârghii ca piaţa de capital să crească, dar nu trebuie să stăm doar în ceea ce statul intenţionează să listeze. Vrem să vedem şi mai multe companii antreprenoriale care fac lucrul acesta

    Piaţa locală de capital dispune de un potenţial semnificativ de creştere, însă acest obiectiv poate fi atins mai repede dacă tot mai multe companii antreprenoriale vor lua în considerare listarea la Bursa de Valori Bucureşti, lucru care nu doar că va contribui la diversificarea pieţei, dar va şi stimula economia, oferind noi oportunităţi de finanţare şi dezvoltare, consideră Alexandru Petrescu, Preşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    “Există pârghii ca piaţa să crească, dar nu trebuie să stăm doar în ceea ce statul intenţinează să listeze. Este un parcurs optimist, dar vrem să vedem şi mai multe companii antreprenoriale care fac lucrul acesta. Avem un sprijin de la 70.000 de lei la 300.000 de lei, în funcţie de AeRo sau piaţa reglementată, sumă nerambursată, printr-un proces competitiv pentru companii care vor să intre într-un proces de prelistare sau listare”, a spus Alexandru Petrescu în cadrul conferinţei ZF Piaţa de capital 2024.

    Alte declaraţii:

    ♦ Pentru a reduce ponderea fndurilor de pensii în lichiditatea bursei este nevoie ca dimensiunea bursei să crească. Vrem să vedem noi jucători instituţionali în piaţă, să vedem mai multe IPO-uri şi SPO-uri. În angajamentul nostru pe PNRR avem obligaţia de a avea încă trei pachete aparţinând unr companii de stat pentru a fi listate.

    ♦ Avem foarte mult potenţial în faţă, avem un viitor mult mai mare decât trecutul în ceea ce înseamnă piaţa de capital. Piaţa este una care se profesionalizează, există investitori strategici, interesaţi. Ţine şi de ASF să actualizăm tot ceea ce înseamnă cadrul legislativ, condiţionalităţi. Sunt mai multe traiectorii pe care România şi ASF implicit le urmăreşte, inclusiv accederea la OCDE care aduce o serie de alinieri la pieţe, de reglementare la legislaţie şi norme europene, ceea ce va ajuta şi mai mult piaţa de capital.

    ♦ Ieri am adoptat raportul la S1/2024 din care reiese că în perioada ianuarie-iunie 2024 am ajus la o valoare tranzacţionată de 15,6 miliarde de lei , în creştere cu 82% faţă de S1/2023. Avem un număr al tranzacţiilor de 1,28 milioane, cu o creştere de 73% an/an, din care 27% se întâmplă pe BVB. Tranzacţiile cu titluri de stat au crescut cu 188% an/an. Cifrele sunt optimiste şi demonstrează că suntem într-un reper de parcurs. Nu ne va lua mult să ajungem la 300.000 de investitori. Estimarea mea este că în următorii 2 ani ar trebui să se întâmple acest lucru, dar şi noi trebuie să creăm premisele de atractivitate. Ele se întâmplă pe mai multe paliere.

    ♦ Legislaţia pentru piaţa de capital a rămas în urma evoluţiei pieţei şi trebuie actulizată. Piaţa de capital ar trebui să devină o sursă de finanţare pentru toate companiile, fie de stat sau private.  Se poate finanţa integral sau parţial un proiect de administraţie locală de pe BVB. Se poate ajunge aici prin înlesnirea proceselor, prin legislaţie mai prietenoasă în acest sens. Cred că acest tip de program, dacă este bine comunicat, va fi cel puţin la fel de popular cum este Fidelis. Finanţare de pe piaţa de capital este un proiect care va creşte foarte mult piaţa. Alte pârghii de creştere reprezintă măsurile care ţin de activitatea corporativă de zi cu zi, de mentenenţă corporativă.  

    ♦ Piaţa de capital trebuie să crească. Este dezideratul principal la care toţi ne aliniem. Un ingredient esenţial pentru ca piaţa să crească solid şi consolidat îl reprezintă liniştea peste cele trei pieţe reglementate. Liniştea este esenţială pentru a avea o creştere consolidată şi predictibilă.


     

     

  • După maximele de la BVB, încotro? Ce se va întâmpla cu Bursa de la Bucureşti după evoluţia spectaculoasă din ultimele luni?

    Cinci mari companii de la Bursa locală – Transelectrica, Sphera Franchise Group, Iproeb, Antibiotice Iaşi, AAGES – le-aU adus câştiguri investitorilor de la 56% la 166% la finele primelor opt luni din an, în contextul în care piaţa de capital din România a rulat cu motoarele turate, marcând una dintre cele mai bune perioade din ultimii ani. Se va menţine impulsul şi în lunile următoare? „Greu de spus”, răspund brokerii, care notează în acest sens posibilele efecte ale alegerilor din România şi Statele Unite, cât şi faptul că Bursa a pus capăt în luna august unei serii de 16 luni consecutive de creştere prin indicele dividendelor BET-TR.

     

    Se spune că „time in the market beats timing the market”, adică prezenţa îndelungată în piaţă prevalează în faţa strategiei de a prinde minimele şi de a vinde pe maxime. După recordurile recent marcate de indicii şi companiile locale, investitorii nou apăruţi pe Bursă se întreabă dacă şi când să cumpere, în timp ce aceia cu ştate vechi încearcă să găsească momentul potrivit de vânzare.

    Pe plan loca, Bursa de la Bucureşti a adus şi anul acesta randamente peste cele livrate de marile pieţe din vestul Europei şi Statele Unite, într-o continuare a trendului ascendent din 2023, susţinut de listarea istorică a Hidroelectrica (simbol bursier H2O). Pe fondul rezultatelor îmbunătăţite şi al evaluărilor scăzute faţă de altă perioadă, emitenţi precum Iproeb Bistriţa (IPRU), Antibiotice Iaşi (ATB) şi AAGES (AAG) au înregistrat dinamici de peste 100%, deci au dublat banii investitorilor în intervalul ianuarie-august.

    „Primele opt luni din an s-au încadrat în aşteptări. Luna august este o perioadă de concedii, în care lichiditatea este mai scăzută, dar am avut parte şi de surprize plăcute. Dacă facem o comparaţie indice pe indice, companiile de pe piaţa românească au randamente superioare celor din pieţele americană sau germană”, spune Ovidiu Şerdean, broker al IFB Finwest.

    Cel mai ridicat randament de la BVB, luând în calcul doar acţiuni cu lichiditate de peste 5 milioane de lei, a fost înregistrat în primele opt luni de producătorul de cabluri electrice Iproeb Bistriţa, a cărui cotaţie a urcat cu 116%, beneficiind atât de situaţiile financiare în creştere, cât şi de anunţul Hidroelectrica cu privire la semnarea unui contract de realizare a retehnologizării hidrocentralei Vidraru cu o asociere din care face parte şi Electromontaj, ca lider, contractul având o valoare de 1 miliard de lei. Iproeb face parte din grupul Electromontaj.

    Pe poziţia secundă, cu 112%, se află producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi, care se găseşte de aproape doi ani pe radarul investitorilor de la BVB  datorită planurilor de dezvoltare ale conducerii, finanţărilor europene obţinute şi rezultatelor financiare în creştere. Pe deasupra, compania de stat se va alătura indicelui de referinţă BET pe 23 septembrie.

    Podiumul este completat de producătorul de echipamente industriale AAGES, ale cărui acţiuni au urcat cu 100% pe fondul creşterilor surprinse în rapoartele financiare la T1 şi S1. Prin comparaţie, benchmarkul BET s-a apreciat cu 19% în aceeaşi perioadă.

    Recent, Bloomberg – una dintre cele mai cunoscute publicaţii pentru mediul de business din lume – scria că piaţa de capital din România devine una dintre cele mai performante din Europa, investitorii fiind optimişti că raliul va continua pe măsură ce tot mai multe companii vor lua decizia de a veni la cota Bursei.

    Deşi economia României, cunoscută pentru creşterea sa rapidă, a oferit semne de încetinire în ultima perioadă, aceasta este pe cale să se revigoreze, ajutată de reduceri ale ratei dobânzii şi de o moderare a creşterii preţurilor, reiese din materialul Bloomberg. Îmbunătăţirea perspectivelor macroeconomice este combinată cu pariuri că Bursa românească va fi promovată de furnizorul de indici MSCI — posibil chiar anul viitor — la statutul de piaţă emergentă, de la actualul statut de piaţă de frontieră.

    Adrian Tănase, directorul general al operatorului BVB, a declarat recent că România „se situează foarte bine“ în ceea ce priveşte criteriile de accesibilitate pe piaţă ale MSCI pentru investitorii internaţionali şi are numărul necesar de companii listate pentru o promovare. Cu toate acestea, el a subliniat că piaţa trebuie să îndeplinească cerinţele de lichiditate.

    Între timp, unii investitori continuă să marcheze profituri consistente. De exemplu, Sphera Franchise Group (SFG), operatorul în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, a consemnat o creştere de circa 57% a acţiunilor în primele opt luni din 2024 ca urmare a deschiderii de noi locaţii şi a situaţiilor financiare solide de anul trecut şi din prima parte a anului curent.

    Un randament similar – 56% – a fost înregistrat de Transelectrica (TEL), compania naţională de transport de energie electrică, în contextul în care tariful pentru servicii de sistem a crescut pe timp de vară cu 40%. În plus, proiectul de investiţii din fonduri nerambursabile pentru majorarea capacităţii de integrare a noilor surse regenerabile de energie din Dobrogea a susţinut interesul investitorul din această perioadă.

    „Fără a face recomandări, vedem de câţiva ani un interes deosebit al investitorilor pentru companiile care acordă dividende, lideri în sectorul în care activează şi companii care au un management proactiv, răspund la întrebările investitorilor şi au grijă de imagine şi de rezultatele financiare”, spune Laurenţiu Felea, senior broker, Goldring.

    La începutul lunii septembrie, indicele BET afişa o creştere de aproape 40% în dolari americani în ultimele 12 luni, fiind a cincea cea mai bună evoluţie din peste 90 de indici bursieri monitorizaţi de Bloomberg. Chiar şi după o uşoară scădere în luna august, indicele se află aproape de un nivel record, urcând în 13 din ultimele 15 luni.

    Listarea din 2023 a Hidroelectrica – în valoare de aproape 2 miliarde de euro – a atras tot mai mulţi investitori străini în România. De asemenea, debutul companiei a reînviat interesul local pentru Bursă, crescând evaluările şi volumele de tranzacţionare — deşi acestea din urmă rămân scăzute comparativ cu standardele internaţionale.

    Agenţia americană de presă scrie că BET are acum aceeaşi evaluare price-to-equity ca a indicelui de referinţă al pieţelor emergente MSCI, în timp ce cea mai mare piaţă de acţiuni din Europa de Est, cea de la Varşovia, se tranzacţionează la un discount de aproximativ 30%.

    „În anul 2023, multiplul la nivelul median al bursei este în creştere faţă de 2022, este undeva la mediana ultimilor 10-12 ani. Aş putea spune că este sub PER-ul (raport capitalizare/profit net – n.r.) din marea majoritate a pieţelor de capital din Europa de Vest, dar aici poate fi o serie de explicaţii, pe lângă mărimea şi lichiditatea pieţei, capacitatea de a atrage investitori”, adaugă Sorin Petre, partener valuation & economics, PwC România.

    Dacă un PER mai mare poate sugera fie o supraevaluare a unei companii sau unui sector de activitate, fie aşteptări mai optimiste din partea investitorilor, un PER mai mic poate indica faptul că un emitent este mai „ieftin“ decât alţii, adică este considerat sub-evaluat. Indicatorul poate fi interpretat ca numărul de ani necesari pentru ca preţul plătit în prezent pentru o acţiune să fie recuperat din profituri, în cazul în care acestea rămân constante.

     

    În ce mai investim

    În topul scăderilor de la BVB din primele opt luni, primul loc este ocupat de operatorul de terenuri agricole Holde Agri Invest (HAI), companie listată pe piaţa AeRO. Acţiunile au pierdut 40% în condiţiile în care 2024 a continuat să aducă noi provocări întreg sectorului agricol.

    Apoi, acţiunile grupului de IT Bittnet (BNET) s-au depreciat cu 32% din cauza rezultatelor financiare sub aşteptări, iar  producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex (CRC) a pierdut 29% pe fondul deciziei de a nu distribui dividende şi planului de reducere a costurilor.

    Fondul Proprietatea (FP) a coborât cu 24% în acelaşi interval, notând în acest sens interesul scăzut al investitorilor de după listarea participaţiei la Hidroelectrica şi distribuirea ulterioară de dividende, la care s-a adăugat amânarea listării alor companii din portofoliu. Topul este completat de producătorul de componente auto Compa Sibiu (CMP). Aici, scăderea de 22% a cotaţiei a venit pe un profit mai mic cu 10% în T1 şi în coborâre cu 46% în S1.

    „Mai vorbim şi de riscuri specifice pieţei din România. Însă potenţialul de creştere poate să fie un element pozitiv pentru piaţa de capital de la Bucureşti. Perspectivele,  zicem noi, sunt destul de bune (…). Dacă Bursa va reuşi să atragă listări atractive, va fi o soluţie viabilă şi pentru fondurile de pensii”, continuă Sorin Petre.

    În altă ordine de idei, fostele societăţi de investiţii financiare (SIF-uri) par să beneficieze din nou de interesul investitorilor după procesele de rebranding din ultimii ani. Astfel, toate cele cinci foste SIF-uri afişează creşteri ale acţiunilor în 2024, după scăderi pe linie în anul precedent.

    „La cele cinci SIF-uri mi se pare foarte interesant discountul cu care se tranzacţionează faţă de activul net, adică diferenţa între preţul la bursă şi valoarea unitară a activului net“, spune brokerul. Lion Capital are un discount de 70%, Evergent are 60%, Transilvania Investments circa 60%, SIF4 (Longshield Investment – n.r.) are 50%, iar Infinity Capital are 70%, deci discounturi foarte bune”, menţionează Ovidiu Şerdean.

    În august, Bursa locală a scăzut abrupt prin indicele dividendelor BET-TR şi a încheiat o serie de 16 luni consecutive de creştere, la capătul căreia s-a apreciat cu nu mai puţin de 73%,  în vreme ce volatilitatea de pe pieţele externe şi lichiditatea redusă ca urmare a sezonului de vacanţe şi de raportări financiare s-au reflectat negativ în indicii şi cotaţii.

    Doar pe 5 august, indicele BET a pierdut 3,7%, cea mai mare scădere zilnică de aproape doi ani, investitorii internaţionali vânzând intens pe fondul datelor economice slabe din Statele Unite, corecţiilor din industria tech, aprecierii înregistrate de yenul japonez şi potenţialei escaladări a conflictelor din Orientul Mijlociu.

    Bursa a recuperat însă destul de repede scăderea, înregistrând între 16 şi 26 august cea mai lungă serie de creşteri de anul acesta, respectiv şapte şedinţe consecutive pe plus. Ultimele zile de luna trecută au dat însă startul unui nou trend descendent, în contextul în care investitorii se tem de o posibilă recesiune a economiei americane, sugerată de evoluţiile sub aşteptări din industria prelucrătoare, locurile de muncă vacante şi cele mai recente date privind salariile din sectorul privat.

    În consecinţă, indicele BET s-a depreciat cu 6% în nouă şedinţe de tranzacţionare consecutive, interval în care capitalizarea cumulată a companiilor româneşti listate la BVB a scăzut cu
    13,3 miliarde de lei, la 350 de miliarde.

    „46% dintre investitorii români investesc mai puţin sau vând între lunile mai şi octombrie, iar 29% încearcă să cumpere minimele generate de scăderi. Odată cu terminarea concediilor s-ar putea să vedem un aflux de investitori în piaţă, impulsionat şi de scăderile de dobânzi, dar şi de scăderile preţurilor acţiunilor. Sondajul eToro Investors Beat arată că există un număr mare de investitori care au cash în portofoliu, lucru care ar putea să sprijine reîntoarcerea pe creştere a burselor”, consideră Bogdan Maioreanu, analist al platformei de tranzacţionare eToro.

    Ce spun brokerii şi analiştii?

    Chiar şi după scăderile abrupte din ultimul timp, Bursa este în continuare pe plus cu 30% prin benchmarkul BET în ultimele 12 luni, iar asta în contextul în care indicele s-a apreciat cu 32% în 2023. În plus, perspectivele Bursei pot fi susţinute mai departe de implementarea Contrapărţii Centrale (CCP), prin care se relansează piaţa derivatelor la BVB, cât şi de promovarea în indicii MSCI şi continuarea programului de emisiuni de titluri de stat Fidelis, care a ajuns anul acesta la cinci ediţii, cu una mai mult decât în anii precedenţi.

    „Scăderile pot fi oportunităţi de a cumpăra acţiuni pe care investitorul şi le dorea în portofoliu, dar le considera prea scumpe. Sfârşitul anului vine şi cu alegerile din Statele Unite, care pot să aducă volatilitate în piaţa americană, cât şi pe pieţele internaţionale. Există în continuare perspective de creştere. Corecţiile sunt normale într-un ciclu de creştere a pieţelor şi investitorii care au cash pot să ajute în această direcţie”, mai spune Bogdan Maioreanu.

    În afară de BETAeRO, indice consultativ pentru pepiniera segmentului principal de la BVB, toţi indicii locali afişează creşteri de la începutul anului până în prezent. De exemplu, BET-FI, unde sunt incluse fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, este pe plus cu 2,2%, în timp ce indicele companiilor din energie şi utilităţi BET-BK a urcat cu 9,2%, ţinând cont aici de valorile afişate în data de
    6 septembrie.

    BET-BK, indice de referinţă pentru administratorii de fonduri mutuale şi investitorii instituţionali, a crescut cu 12,6%, iar BET-TR, care include dividendele alocate acţionarilor, s-a apreciat cu 20,7%.

    „Toamna aceasta se anunţă una plină de evenimente (alegeri generale în România, alegeri prezidenţiale în SUA, raportările financiare pentru trimestrul al treilea) care ar putea genera volatilitate în piaţă. Tocmai de această volatilitate ar putea beneficia investitorii, mai ales în cazul emitenţilor cu raportări financiare bune şi perspective de dividend în anul 2025”, a declarat Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al casei de brokeraj Estinvest, pentru BM.

    Vorbind pe marginea aceluiaşi subiect, Alin Brendea, analist bursier la Prime Transaction, spune că acţiunile plătitoare de dividend reîncep să fie considerate interesante de participaţii la piaţă. Astfel, probabil că, din toamna aceasta, care va aduce inclusiv rezultatele la T3 ale companiilor listate, investitorii se vor orienta către acţiuni cu profil mai scăzut de risc, precum cele din sectorul de utilităţi.

    „Mă mai gândesc aici la emitenţii din industria energetică (mai ales cei deţinuţi majoritar de către stat), precum şi din sectorul bancar. În plus, emitenţii din sectorul medical (servicii şi medicamente) ar putea intra în vizorul investitorilor”, adaugă Marcel Murgoci.

    De exemplu, MedLife (M), momentan singura companie din indicele BET care activează în domeniul health/pharma, înregistrează o creştere de 42% pe acţiuni de la începutul anului, la o capitalizare de 3 miliarde de lei, conform datelor bvb.ro.

    Pe de altă parte, deciziile băncilor centrale privind reducerile de dobânzi ar putea ajuta companiile de tip „growth”, aflate în perioada de creştere a businessului, având nevoie de influx de numerar pentru a-şi pune în operare planurile de dezvoltare.

    „În piaţa americană este deja evident un trend care a început în luna iulie. Sectorul financiar, real estate-ul, acţiunile ciclice sau chiar unele regiuni geografice vor fi cele care vor beneficia de scăderea inflaţiei şi a dobânzilor. Aici includem pieţele europene, care sunt în acest moment mai ieftine decât cele americane din punctul de vedere al evaluării acţiunilor”, explică Bogdan Maioreanu.

    De altfel, randamentele pieţelor de capital din centrul şi estul Europei le depăşesc şi anul acesta pe cele afişate de marile burse vestice. De la începutul anului până pe 6 septembrie, indicele local BET era pe plus cu 13%, în timp ce BUX din Ungaria şi PX din Cehia au crescut cu 19%, respectiv  13%. La Paris, indicele CAC 40 s-a depreciat cu 2,4% în aceeaşi perioadă, în timp ce FTSE 100 a urcat cu 6% la Londra.

    Cel mai recent maxim atins de BET este pe 18 iulie, când indicele afişa un avans de 23% în 2024, la 18.750 de puncte. În prima jumătate din an, societăţile de brokeraj de la Bucureşti au intermediat tranzacţii de circa 30 miliarde de lei în S1/2024, pe toate segmentele şi cu acţiuni, obligaţiuni şi unităţi de fond, faţă de 16,6 miliarde în S1/2023,

    Printre factorii care au condus la evoluţia pieţei locale de anul acesta au mai fost creşterea numărului de investitori ca urmare a succesului ofertei derulate de Hidroelectrica, cât şi aprecierile înregistrate de acţiunile unora dintre cei mai mari emitenţi, precum producătorul de energie deja menţionat, OMV Petrom (SNP) sau Banca Transilvania (TLV). De notat totodată şi creşterea de la începutul anului a contribuţiei la Pilonul II de pensii private, cei mai mari investitori de la BVB, de la 3,75% la 4,75%.

    „Cred că vom mai avea volatilitate în luna septembrie; de obicei, nu este una dintre cele mai bune luni de tranzacţionare pe piaţa de capital. Nu mă aştept la creşteri foarte mari în perioada urătoare, ci la o consolidare”, spune Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare la Goldring.

    Aşadar, la fel ca în timpul pandemiei, după declanşarea războiului din Ucraina sau chiar după scăderea de 3,7% a indicelui BET de luna trecută, cei care caută atent oportunităţi de acumulare sau intrare la preţuri mai „ieftine” pot avea automat de câştigat pe termen lung.

  • Bursă. Compania de securitate cibernetică Fort publică primul raport financiar la bursă: profit net de 47.000 de lei la venituri de 6,7 mil. lei, ambele în scădere

    Compania de securitate cibernetică FORT (simbol bursier 4RT), pare a grupului Bittnet (simbol bursier BNET), a anunţat pentru primele şase luni din 2024 un profit net de 47.000 de lei, în coborâre de la profitul net de 703.000 de lei din S1/2023, la venituri de 6,73 mil. lei, minus 16%.

    „În perioada analizată, veniturile consolidate au evoluat astfel datorită concentrării FORT pe segmentul livrării de servicii, în detrimentul furnizării de soluţii şi echipamente. În acelaşi timp, întrucât sezonalitatea afacerilor generează o valoare mai mare a veniturilor în a doua parte a anului, rezultatul raportat este conform estimării realizate în buget”, menţionează compania.

    Fort a intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti pe 17 mai, acesta fiind primul raport financiar publicat de la listare. Comparativ cu preţul din plasamentul privat, acţiunile 4RT se tranzacţionează în scădere cu 8,7%, arată calculele ZF. Compania are 48 mil. lei capitalizare.

    „Creşterea cheltuielilor de exploatare a impactat negativ profitabilitatea, dinamică fiind generată de faptul că, pentru dezvoltarea activităţii, sunt necesare activităţi specifice de vânzări şi marketing. Totodată, se observă o creştere a cheltuielilor generate de furnizorii de servicii implicaţi în activitatea de livrare, un efect al axării companiei pe livrarea de servicii. Chiar şi în aceste condiţii, într-un an marcat de dorinţa companiei de a realiza extinderea la nivel internaţional, pentru care anumite costuri nu pot fi evitate, rămânem optimişti că putem să realizăm ţintele pe care ni le-am propus”, adaugă compania.

    În prima jumătate a anului 2024, FORT a continuat să îşi amplifice activităţile de expansiune internaţională, atât prin prezenţă fizică în pieţele strategice din Marea Britanie şi Asia de Sud-Est, cât şi prin iniţiative online. Rezultatele sunt încurajatoare, cu contracte semnate în Marea Britanie, Danemarca şi Slovacia, iar compania se aşteaptă ca volumul exporturilor de servicii să crească în S2/2024.

    Veniturile din serviciile de cybersecurity au crescut cu 13% faţă de perioada anterioară, atingând valoarea de 5,56 milioane lei. În acelaşi timp, marja brută a înregistrat o creştere semnificativă de 191%, ajungând la 2,38 milioane lei. Este important de menţionat că, istoric, peste 60% din marja brută este generată în semestrul al doilea al anului.

  • Continuă scăderile la Bursă: BET pierde 2%, după opt şedinţe consecutive în care capitalizarea companiilor listate s-a redus cu 8 mld. lei. Deprecieri de 3% pe TTS, operatorul BVB şi Conpet

    Bursa de la Bucureşti continuă trendul descendent început pe 27 august, cu o depreciere de 2% pe indicele de referinţă BET în după-amiaza şedinţei de tranzacţionare de vineri, 6 septembrie.

    În afară de TeraPlast (plus 0,2%) şi Digi Communications (pe zero), toate companiile din structura BET afişau scăderi la ora publicării ştirii, cele mai mari fiind înregistrate de Conpet Ploieşti (-3,3%) şi operatorul BVB (-3,1%), societăţi care vor părăsi indicele pe 23 septembrie.

    Transport Trade Services cobora cu 3% şi aducea randamentul din ultima săptămână la minus 20%. Evoluţia vine după ce compania a publicat vinerea trecută rezultatele financiare aferente primelor şase luni din an.

    Din 26 august, când a înregistrat ultima dată creşteri, BET a scăzut cu 1.000 de puncte sau 5,9%, de la 18.453 la 17.369 puncte. În precedentele opt sesiuni, capitalizarea tuturor companiilor româneşti listate la BVB – atât pe segmentul principal, cât şi pe AeRO – a pierdut 8,2 miliarde de lei.

    Peste Jumătate din lichiditatea acţiunilor de la BVB era asigurată la ora 12:40 de trei emitenţi: OMV Petrom, Banca Transilvania şi Fondul Proprietatea, cu tranzacţii cumulate de 14,8 milioane de lei dintr-un total de 27,8 milioane.

    Toate bursele dezvoltate din vestul Europei afişau scăderi în după-amiaza de astăzi, în condiţiile în care cele mai recente date din Statele Unite au reaprins temerile privind o potenţială recesiune a celei mai mari economii a lumii, notând aici evoluţiile sub aşteptări din industria prelucrătoare, locurile de muncă vacante şi salariile din sectorul privat.

    Acum investitorii se tem că Rezerva Federală (banca centrală americană) va reduce dobânda de referinţă cu 25 de puncte de bază, nu cu 50, aşa cum preconiza piaţa, scrie CNBC.

     

     

     

     

  • Bursă. UiPath anunţă venituri de 316 mil. dolari în T2/2024, în urcare cu 10% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Acţiunile cresc cu 7,5% în şedinţa pre-market de pe Wall Street

    UiPath (simbol bursier PATH), compania producătoare de software de automatizare fondată în România de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, a înregistrat venituri de 316 milioane de dolari în al doilea trimestru din 2024, adică intervalul mai-iulie, conform calendarului american de raportări.

    Rezultatul este cu 10% peste cel din T2/2023. Între timp, rata anuală de reînnoire a abonamentelor (ARR – unul dintre principalii indicatori folosiţi de societate) a crescut cu 19% an/an, conform situaţiilor semestriale publicate pe site-ul companiei.

    Acţiunile PATH se apreciau cu 7,5% în şedinţa after-hours de pe Wall Street. Joi, cotaţia a urcat cu 0,16%, în contextul în care dinamica din ultima lună constă într-o apreciere de 46,5%.

    „Conversaţiile noastre cu clienţii şi partenerii ne întăresc convingerea că există o nevoie din ce în ce mai mare pentru inteligenţă artificială şi automatizare (…) Pe măsură ce ne uităm la restul anului, vom continua să ne concentrăm pe inovaţia produselor, pe orientarea către client şi pe creşterea eficienţei operaţionale în întreaga afacere”, spune Daniel Dines, care a revenit recent în funcţia de CEO.

    În ceea ce priveşte T3/2024, UiPath se aşteaptă la venituri de 345-350 de milioane de dolari şi un ARR de circa 1,6 miliarde de dolari. În plus, societatea a anunţat o majorare cu 500 de milioane de dolari a programului de răscumpărare de acţiuni.

    Din comunicatul privind rezultatele semestriale mai reiese că Ashim Gupta, actualul director financiar (CFO), va prelua inclusiv funcţia de director operaţional (COO) în cadrul UiPath.

    Compania este evaluată la 7,3 miliarde de dolari, după ce acţiunile au scăzut cu 46,5% în 2024, la 12,74 dolari pe titlu.

     

  • Cu opt şedinţe la rând în care a pierdut 4%, Bursa înregistrează cea mai lungă serie de sesiuni fără creştere de la pandemia de Covid-19 încoace. Joi, maximul de lichiditate din ultima lună

    Din 27 august până pe 5 septembrie, indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti s-a depreciat de şapte ori şi a încheiat o şedinţă pe zero, înregistrând astfel cea mai lungă serie de sesiuni consecutive fără creştere de la începutul pandemiei de coronavirus.

    Indicele de referinţă a pierdut astfel 3,93%, de la 18.453 de puncte la 17.728 de puncte, iar asta după ce Bursa a scăzut cu 2,6% în august, prima lună de scădere din februarie 2022, perioadă marcată de invazia Ucrainei de către Rusia.

    Lichiditatea din ultima perioadă s-a încadrat însă cu mult sub media zilnică din 2024, cu şedinţe în care rulajul segmentului de acţiuni a ajuns la 20-40 de milioane de lei. În plus, magnitudinea seriei de scăderi din martie 2020 a fost mult mai mare, BET pierzând 27% pe parcursul a opt şedinţe. De exemplu, doar în ziua de 16 martie 2020, când a fost declanşată starea de urgenţă în România, benchmark-ul s-a depreciat cu aproape 10%.

     

    Cum se explică însă recenta dinamică a pieţei?

    „Investitorii reacţionează la ştiri. Am văzut în ultima vreme revenirea narativului cum că economia Statelor Unite se îndreaptă spre o recesiune, iar Bursa de la Bucureşti nu funcţionează într-un vacuum, este influenţată de ceea ce se întâmplă pe pieţele internaţionale”, spune Bogdan Maioreanu, analist al platformei de tranzacţionare eToro, pentru ZF.

    Cel mai recent maxim atins de BET a fost pe 18 iulie, respectiv 18.745,5 puncte. De la începutul anului, indicele afişează un avans de 15,3% şi se încadrează în continuare peste randamentele înregistrate de pieţe dezvoltate din Europa, precum Franţa (-1%), Regatul Unit (7%) şi Germania (11%). În regiune, indicele croat CROBEX este pe plus cu 16%, BUX înregistrează o creştere de 19% la Budapesta, iar WIG20 a urcat cu 4,8% în Polonia.

    „Pe de altă parte, există şi un aspect pozitiv: toate aceste temeri legate de o posibilă recesiune pot să conducă la primele reduceri ale dobânzii de către Rezerva Federală într-un ritm mai susţinut de cât estima iniţial piaţa. Toată această agitaţie de acum de pe burse a contaminat şi pieţele asiatice, cât şi pe cele europene. Dacă ne uităm la BVB, cele opt şedinţe au fost pe volume mici de tranzacţionare”, continuă analistul.

    Acţionează Fed-ul prea târziu? Blocajele de creditare se înmulţesc în economia americană

    Lichiditatea celor două pieţe de acţiuni de la BVB – segmentul principal şi Sistemul Multilateral de Tranzacţionare – a ajuns joi la 88 de milioane de lei, cel mai ridicat nivel din 6 august. Din total, 28 de milioane au fost asigurate de Fondul Proprietatea, ale cărui titluri s-au apreciat cu 1,75% pe fondul aprobării planului de răscumpărare de acţiuni. FP este singurul emitent din BET care a încheiat ziua pe plus.

    Alte dinamici din structura indicelui de referinţă au inclus Transport Trade Services (-5,9%), Electrica (-4%), Romgaz (-3,1%), Transgaz (-2,4%), Banca Transilvania (-2,1%) şi Aquila (-1,8%).

    După scăderea de astăzi, BET ajunge sub nivelul înregistrat pe 5 august, când pieţele internaţionale de capital au coborât puternic pe fondul datelor economice slabe din Statele Unite, corecţiilor din industria tech, aprecierii înregistrate de yenul japonez şi potenţialei escaladări a conflictelor din Orientul Mijlociu.

    „Dacă ne gândim la comportamentul investitorilor, am văzut în cel mai recent sondaj eToro că, atunci când sunt întrebaţi despre riscurile externe pentru portofoliile lor, 19% din investitorii români şi 18% la nivel global menţionează o posibilă recesiune a economiilor mondiale. În SUA, 21% dintre investitori consideră o recesiune a economiei locale drept un risc semnificativ pentru portofoliile lor, imediat după inflaţie”, adaugă Bogdan Maioreanu.

    Aproape toţi indicii de la BVB au încheiat şedinţa de joi pe minus, precum 1,17% pe BET-BK, 1,41% pentru BET-XT şi 1,66% în cazul BET-EF. În afară de BETAeRO (-0,15%) toţi indicii locali sunt pe plus de la începutul anului, cu dinamici cuprinse între 2,75% pentru BET-FI şi 23% pe BET-TR.

    „Cum Statele Unite sunt cea mai mare economie globală, toate aceste temeri s-au extins către pieţele internaţionale, inclusiv cea românească, şi au declanşat corecţii. Asta induce vânzări în comportamentul investitorilor”, mai spune analistul.

    La ora publicării ştirii, indicele paneuropean Stoxx 600 şi S&P 500 de pe Wall Street scădeau cu 0,4%, respectiv 0,55% în condiţiile în care cele mai recente date economice din Statele Unite nu au reuşit să se încadreze în aşteptările investitorilor. De exemplu, astăzi a fost anunţat faptul că numărul de salariaţi din sectorul privat din SUA a crescut cu 99.000 în august, cea mai slabă creştere din 2021.