BusinessMagazin

Tag: brand

  • (P) Techtronic Industries (Milwaukee), rezultate bazate pe inovaţie

    Winston Churchill a spus că un pesimist vede dificultatea în orice oportunitate, în timp ce optimistul vede oportunitatea în orice dificultate. Techtronic Industries Co, companie lider în domeniul dezvoltării şi comercializării echipamentelor fără fir face parte din categoria optimiştilor, pentru că reuşeşte să transforme fiecare moment din vremurile dificile, înregistrate la nivel global, într-un avantaj.

    În contextul macroeconomic cu care se confruntă toată piaţa de business în ultimii ani, la Techtronic Industries Co se observă dorinţa de a cuceri mai mult din cota de piaţă a sculelor electrice fără fir. Trendul ascendent al companiei a fost evident chiar şi în anii caracterizaţi de instabilitate economică, creşteri importante fiind înregistrate şi în anul 2022. Şi, cel mai important, compania îşi pregăteşte terenul pentru un parcurs fantastic în următorii ani, în care să poată profita cu adevărat de mediul economic şi cel concurenţial în care se află şi să atingă niveluri şi mai ridicate de lidership.

    Brandul Milwaukee este cel mai dinamic, conform reprezentanţilor companiei, iar aşteptările sunt ca şi în viitor să se menţină la fel. În mare parte pentru că Milwaukee Electric Tool Corporation s-a concentrat obsesiv asupra dezvoltării aparatelor fără fir, ceea ce i-a asigurat o poziţie de lider incontestabil în domeniul acesta, fapt ce a adus, de asemenea, pe parcursul timpului, o marjă de profit la niveluri din ce în ce mai ridicate.

    Depăşirea marjelor de profit nu este însă un lucru punctual în cazul Milwaukee, ci este o tendinţă, un fel de viaţă, o modalitate de a opera. În plus, fiecare produs nou lansat sub brandul Milwaukee are o marjă de profit mai mare comparativ cu produsele din generaţia anterioară.

    Conform directorului executiv al Techtronic Industries, Joseph Galli Jr., Milwaukee a crescut cu 20% pe an începând cu 2010, fapt ce arată evident că brandul  a câştigat din cota de piaţă globală a sculelor industriale fără fir.

    Marja de profit a brandului a continut să crească pe parcursul anilor, astfel încât a trecut de la 19% din vânzările globale ale companiei Techtronic Industries, la 58% în anul 2022.

    Poziţia de lider a brandului Milwaukee în ceea ce priveşte uneltele electrice industriale profesionale fără fir este pe cale să atingă un nivel şi mai ridicat al cotei de piaţă, pe măsură ce compania va dezvălui cele mai noi produse pe care se pregăteşte să le lanseze pe parcursul anului 2023.

    De altfel, în ultimul deceniu, compania s-a concentrat asiduu pe lansarea unei multitudini de produse noi care să beneficieze de tehnologie avansată, de ingineria de dezvoltare software (AI).

    Misiunea companiei, în acest sens, este ca fiecare generaţie următoare de scule electrice fără fir să fie semnificativ mai bună decât generaţia pe care o înlocuieşte, ceea ce înseamnă că noile generaţii vor fi mai puternice, vor avea o durată de funcţionare mai lungă, se vor încărca mai repede, vor face mai puţin zgomot, vor avea mai multe caracteristici şi vor fi mai uşoare. Iar această concentrare perseverentă de a face aceste unelte în mod continuu mai bune, menţine compania cu mult înaintea concurenţei în ceea ce priveşte segmentul de scule electrice fără fir de înaltă performanţă.

    În România, produsele Milwaukee sunt prezente prin intermediul Metatools SRL Ploiesti, companie înfiinţată în 1998, ce are un parcurs de 25 de ani de succes, dezvoltare, eficienţă şi profesionalism.

    La rândul ei, Metatools doreşte să stabilească noi standarde de calitate şi eficienţă în ceea ce priveşte serviciile şi produsele pe care le propune clienţilor. Din acest motiv, Metatools alege să ofere soluţii avantajoase, prin intermediul unei game vaste de produse şi brand-uri recunoscute la nivel internaţional, precum Milwaukee, dar şi servicii integrate prin intermediul cărora să identifice soluţii punctuale, adaptate nevoilor clienţilor.

    Calitatea produselor oferite, a serviciilor, cât şi standardele etice, atât în relaţia cu clienţii, cu partenerii business, dar şi cu comunitatea locală, sunt valorile primordiale după care îşi ghidează Metatools întreaga activitate.

    Cele trei puncte de lucru/ showroom-uri unde Metatools SRL activează sunt: Ploieşti, Buzău şi Piteşti, însă vânzările se realizează şi online, prin intermediul platformei e-commerce: https://www.constructii-mag.ro/

     

  • Povestea româncei ce reuşeşte să se lupte cu giganţii din afară cu o afacere începută cu 2000 de dolari atunci când era studentă. Acum ea îşi duce afacerea în afara ţării şi face milioane de euro

    „Pasiune pentru modă, pentru frumos, perseverenţă, multă muncă, curaj şi nebunia vârstei”, câteva maşini de cusut şi 2.000 de euro au fost ingredientele din care Dorina Dumitrache a creat, împreună cu Bogdan Dumitrache, la începutul anilor 2000, brandul Poema. Astăzi, antreprenoarea îmbracă românce din toată ţara şi, după o amânare adusă de pandemie, are în plan să iasă şi peste hotare.

    Dorina Dumitrache, cofondator şi CEO al brandului românesc de modă Poema, a pornit businessul în urmă cu 19 ani, alături de partenerul său, Bogdan Dumitrache, „susţinuţi de nebunia vârstei, mult entuziasm şi bineînţeles, de familiile noastre, care au crezut în noi şi ne-au fost alături mereu”. Au pornit la drum atât ca parteneri de afaceri cât şi în viaţă, „formând un cuplu până în urmă cu patru ani. În prezent suntem doar parteneri de afaceri”.

    Spune că a fost un parcurs cu multe sacrificii şi provocări, pe care nu le-a simţit la momentul acela şi care au pălit în faţa satisfacţiilor şi a împlinirilor pe care le-a trăit. „A fost un vis care s-a împlinit cu eforturi, cu implicare, cu ajutor, cu o echipă frumoasă care s-a conturat în jurul nostru.” Ideea businessului a început să se contureze în momentul în care a primit un telefon de la mătuşa sa, sora mamei, „o femeie cu un spirit antreprenorial înnăscut, pe care mereu am apreciat-o şi m-a inspirat”.

    Aceasta achiziţionase câteva maşini de cusut de la o fabrică de confecţii care se închisese în oraşul ei şi i le-a oferit cadou, ştiind-o pasionată de modă şi haine. „Aveam 23 de ani, eram încă pe băncile facultăţii, şi eu, şi partenerul meu. Amândoi eram nerăbdători să ne găsim direcţia în viaţă. Acesta a fost startul; ne-am pus pe treabă şi ne-am ţinut de ea.” Ca investiţie iniţială s-au folosit şi de suma de 2.000 de euro, „nu prea mare, dar nici mică pentru noi la vremea aceea”, pe care Bogdan Dumitrache o economisise în timpul facultăţii.  „Obţinuse o bursă în Anglia, a profitat de conjunctură şi a ales să muncească o perioadă.

    Au fost bani esenţiali la momentul respectiv.” Au început „cu un mic atelier improvizat în garajul casei părinţilor lui Bogdan şi cu două confecţionere, prietene ale mamei mele”. De la o echipă de câţiva oameni, Poema a ajuns să opereze acum cu aproximativ 200 de angajaţi. „Este o mare plăcere şi bucurie, pot spune chiar mândrie, că oamenii care ne-au fost alături la început încă fac parte din echipa Poema. În spatele brandului nostru se află o echipă bine închegată, în care creativitatea celor tineri se îmbină perfect cu experienţa celor care au pus bazele acestui proiect.”

    Criza sanitară, un hop major

    De-a lungul celor 19 ani a avut parte de multe provocări, „dar cu siguranţă toate au fost lecţii valoroase care ne-au maturizat, ne-au făcut mai puternici, şi au crescut businessul şi imaginea Poema, determinând loialitatea şi aprecierea clientului”. Principala provocare spune că a fost şi rămâne cea legată de lipsa de resursă umană. „Dacă în trecut era foarte greu să găsim forţă de muncă calificată în domenii precum design vestimentar, graphic design, styling sau marketing, în prezent întâmpinăm probleme mari şi în rândul angajaţilor care lucrează direct în magazine, segment care înregistrează mari fluctuaţii pe piaţa de retail, în general”.

    Însă pandemia, care a influenţat mult obiceiurile de consum ale clienţilor, determinându-i să se orienteze în special către bunurile de strictă necesitate, a adus pentru Poema provocarea cea mai mare, a fost o perioadă în care businessul a scăzut semnificativ, înregistrând, în primă fază, scăderi de până la 60%. „Retailerii din fashion au avut de pierdut chiar dacă s-au adaptat la noile tendinţe din online. Pe noi, experienţa profesională acumulată de-a lungul anilor ne-a ajutat să ne adaptăm şi să găsim soluţii pentru a ne proteja profitabilitatea şi a păstra calitatea produselor”, spune Dorina Dumitrache.

    Anul trecut, businessul a ajuns la o cifră de afaceri de 21,4 milioane de lei şi la un număr de aproape 890.000 de clienţi, de la 1,9 milioane, câţi înregistra înainte de pandemie, în timpul căreia această cifră a fost de aproape trei ori mai mică – în jur de 672.000 de clienţi. Cu toate că magazinul online a înregistrat creşteri substanţiale pe perioada pandemiei, totuşi nu a reuşit să compenseze scăderea înregistrată în magazinele fizice. „Încercarea de a găsi un echilibru între venituri şi costuri şi aceea de a găsi soluţii pentru a ne păstra echipa completă au fost principalele provocări pentru companie în perioada pandemică.” În prezent compania funcţionează cu 12 magazine fizice, câte unul în oraşele Craiova, Braşov, Ploieşti, Timişoara, Târgu-Jiu, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Piteşi şi Slatina, şi trei în Bucureşti. Magazinul online, lansat în 2014, acoperă aproximativ 30% din cifra de afaceri, cu oscilaţii în perioada pandemiei, când din cauza măsurilor restrictive din mediul offline ajunsese să acopere aproape 50%. Valoarea bonului mediu în magazinele Poema este aproximativ de 300 de lei.

    Profil de antreprenoare

    Œ► A cofondat brandul Poema în 2003, când încă era studentă;

    ► Este absolventă a Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu” din Craiova;

    Ž► Înainte de a intra în antreprenoriat a lucrat timp de doi ani la o casă de modă din oraşul natal, Craiova;

    ► Este pasionată de modă, lectură şi călătorii şi are o fiică, Arina.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Cum a luat naştere brandul Colgate. Pasta de dinţi nu a fost primul produs care a adus faima companiei

    William Colgate s-a născut pe 25 ianuarie 1783, în Hollingbourne, Kent, Anglia, în familia lui Robert şi Sarah Colgate. Când avea şase ani, familia s-a mutat într-o fermă din apropierea oraşului Shoreham. Ulterior, Robert Colgate, mânat de idealurile republicane pe care le avea ca simpatizant al războiului de independenţă american şi al Revoluţiei Franceze, a decis, în martie 1798, să lase în urmă ferma din Shoreham Kent şi să emigreze în SUA. Familia s-a stabilit în Baltimore, Maryland. La scurt timp, au întemeiat o nouă fermă, în Harford County, Maryland. Robert Colgate a format un parteneriat cu Ralph Maher şi, ajutaţi de tânărul William, au început să producă săpunuri şi lumânări. |nsă în doar doi ani afacerea a fost închisă.

    În 1804, familia sa s-a stabilit în Delaware County, New York, iar William a reuşit să se angajeze ca ucenic într-o fabrică de săpun, experienţă care l-a ajutat ulterior să îşi pornească propria afacere. Astfel, în 1806, Colgate a pus bazele firmei William Colgate & Company, deschizând primul magazin, pe Dutch Street, în Manhattan. |n cadrul magazinului, a vândut iniţial săpun, lumânări şi amidon. În 1820, el a pornit şi o fabrică de amidon în oraşul Jersey şi, curând, a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din statul New York.

    Colgate s-a căsătorit cu Mary Gilbert, cu care a avut trei copii: Robert, James şi Samuel. Pe lângă faptul că era un investitor foarte apreciat în comunitate, el era şi foarte credincios. Ca membru de cinste al unei congregaţii religioase, antreprenorul obişnuia să doneze lunar bisericii şi lucrării misionare între 10 şi 50% din câştigurile companiei. Spre sfârşitul vieţii, a povestit că făcea acest lucru deoarece, în momentul în care emigrase spre New York, pe drum, i-a povestit căpitanului vasului cu care călătorea că intenţionează să deschidă o fabrică de săpun în SUA, iar acesta l-a sfătuit să îşi împartă o întotdeauna o parte din câştiguri cu cei săraci, dacă businessul său va avea succes. Atunci a luat decizia de a dona întotdeauna un procent din câştigurile sale.

    În 1833, investitorul a suferit un atac de cord sever şi a continuat activitatea în afaceri abia după perioada de convalescenţă. În 1840, compania a început să vândă bucăţi de săpun în greutăţi uniforme.

    În 1857 Colgate a murit, iar compania a fost reorganizată sub numele de Colgate & Company sub conducerea fiului său, Samuel Colgate. |n 1872, au mutat sediul companiei în Kansas City, Kansas, unde au fabricat primul săpun parfumat de toaletă, Cashmere Bouquet. Un an mai târziu, compania a introdus prima pastă de dinţi Colgate, un produs aromat, vândut în borcane. |n 1890, Madison University din New York şi-a schimbat numele în Colgate University, în onoarea familiei Colgate şi drept mulţumire pentru suportul financiar oferit de-a lungul mai multor decenii.

    În 1896, compania a vândut pentru prima data pasta de dinţi ambalată la tub, Colgate Ribbon Dental Cream, idee care i-a aparţinut dentistului Washington Sheffield. În acelaşi an, Colgate l-a angajat pe Martin Ittner, sub conducerea căruia a fost fondat unul dintre primele laboratoare de cercetare.

    În 1928, Palmolive-Peet a cumpărat Colgate şi au fuzionat, formând compania Colgate-Palmolive-Peet Company, devenită, în 1953,  Colgate-Palmolive Company, numele actual al companiei.

  • Povestea româncei care se luptă cu marile lanţuri de fashion. Ea a reuşit să transforme businessul pornit cu 2.000 de dolari în studenţie într-un lanţ cu venituri de zeci de milioane, care se pregăteşte să iasă peste graniţe

    „Pasiune pentru modă, pentru frumos, perseverenţă, multă muncă, curaj şi nebunia vârstei”, câteva maşini de cusut şi 2.000 de euro au fost ingredientele din care Dorina Dumitrache a creat, împreună cu Bogdan Dumitrache, la începutul anilor 2000, brandul Poema. Astăzi, antreprenoarea îmbracă românce din toată ţara şi, după o amânare adusă de pandemie, are în plan să iasă şi peste hotare.

    Dorina Dumitrache, cofondator şi CEO al brandului românesc de modă Poema, a pornit businessul în urmă cu 19 ani, alături de partenerul său, Bogdan Dumitrache, „susţinuţi de nebunia vârstei, mult entuziasm şi bineînţeles, de familiile noastre, care au crezut în noi şi ne-au fost alături mereu”. Au pornit la drum atât ca parteneri de afaceri cât şi în viaţă, „formând un cuplu până în urmă cu patru ani. În prezent suntem doar parteneri de afaceri”.

    Spune că a fost un parcurs cu multe sacrificii şi provocări, pe care nu le-a simţit la momentul acela şi care au pălit în faţa satisfacţiilor şi a împlinirilor pe care le-a trăit. „A fost un vis care s-a împlinit cu eforturi, cu implicare, cu ajutor, cu o echipă frumoasă care s-a conturat în jurul nostru.” Ideea businessului a început să se contureze în momentul în care a primit un telefon de la mătuşa sa, sora mamei, „o femeie cu un spirit antreprenorial înnăscut, pe care mereu am apreciat-o şi m-a inspirat”.

    Aceasta achiziţionase câteva maşini de cusut de la o fabrică de confecţii care se închisese în oraşul ei şi i le-a oferit cadou, ştiind-o pasionată de modă şi haine. „Aveam 23 de ani, eram încă pe băncile facultăţii, şi eu, şi partenerul meu. Amândoi eram nerăbdători să ne găsim direcţia în viaţă. Acesta a fost startul; ne-am pus pe treabă şi ne-am ţinut de ea.” Ca investiţie iniţială s-au folosit şi de suma de 2.000 de euro, „nu prea mare, dar nici mică pentru noi la vremea aceea”, pe care Bogdan Dumitrache o economisise în timpul facultăţii.  „Obţinuse o bursă în Anglia, a profitat de conjunctură şi a ales să muncească o perioadă.

    Au fost bani esenţiali la momentul respectiv.” Au început „cu un mic atelier improvizat în garajul casei părinţilor lui Bogdan şi cu două confecţionere, prietene ale mamei mele”. De la o echipă de câţiva oameni, Poema a ajuns să opereze acum cu aproximativ 200 de angajaţi. „Este o mare plăcere şi bucurie, pot spune chiar mândrie, că oamenii care ne-au fost alături la început încă fac parte din echipa Poema. În spatele brandului nostru se află o echipă bine închegată, în care creativitatea celor tineri se îmbină perfect cu experienţa celor care au pus bazele acestui proiect.”

    Criza sanitară, un hop major

    De-a lungul celor 19 ani a avut parte de multe provocări, „dar cu siguranţă toate au fost lecţii valoroase care ne-au maturizat, ne-au făcut mai puternici, şi au crescut businessul şi imaginea Poema, determinând loialitatea şi aprecierea clientului”. Principala provocare spune că a fost şi rămâne cea legată de lipsa de resursă umană. „Dacă în trecut era foarte greu să găsim forţă de muncă calificată în domenii precum design vestimentar, graphic design, styling sau marketing, în prezent întâmpinăm probleme mari şi în rândul angajaţilor care lucrează direct în magazine, segment care înregistrează mari fluctuaţii pe piaţa de retail, în general”.

    Însă pandemia, care a influenţat mult obiceiurile de consum ale clienţilor, determinându-i să se orienteze în special către bunurile de strictă necesitate, a adus pentru Poema provocarea cea mai mare, a fost o perioadă în care businessul a scăzut semnificativ, înregistrând, în primă fază, scăderi de până la 60%. „Retailerii din fashion au avut de pierdut chiar dacă s-au adaptat la noile tendinţe din online. Pe noi, experienţa profesională acumulată de-a lungul anilor ne-a ajutat să ne adaptăm şi să găsim soluţii pentru a ne proteja profitabilitatea şi a păstra calitatea produselor”, spune Dorina Dumitrache.

    Anul trecut, businessul a ajuns la o cifră de afaceri de 21,4 milioane de lei şi la un număr de aproape 890.000 de clienţi, de la 1,9 milioane, câţi înregistra înainte de pandemie, în timpul căreia această cifră a fost de aproape trei ori mai mică – în jur de 672.000 de clienţi. Cu toate că magazinul online a înregistrat creşteri substanţiale pe perioada pandemiei, totuşi nu a reuşit să compenseze scăderea înregistrată în magazinele fizice. „Încercarea de a găsi un echilibru între venituri şi costuri şi aceea de a găsi soluţii pentru a ne păstra echipa completă au fost principalele provocări pentru companie în perioada pandemică.” În prezent compania funcţionează cu 12 magazine fizice, câte unul în oraşele Craiova, Braşov, Ploieşti, Timişoara, Târgu-Jiu, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Piteşi şi Slatina, şi trei în Bucureşti. Magazinul online, lansat în 2014, acoperă aproximativ 30% din cifra de afaceri, cu oscilaţii în perioada pandemiei, când din cauza măsurilor restrictive din mediul offline ajunsese să acopere aproape 50%. Valoarea bonului mediu în magazinele Poema este aproximativ de 300 de lei.

    Profil de antreprenoare

    Œ► A cofondat brandul Poema în 2003, când încă era studentă;

    ► Este absolventă a Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu” din Craiova;

    Ž► Înainte de a intra în antreprenoriat a lucrat timp de doi ani la o casă de modă din oraşul natal, Craiova;

    ► Este pasionată de modă, lectură şi călătorii şi are o fiică, Arina.

    Anual, compania lansează două mari colecţii sezoniere, colecţia primvară-vară şi colecţia toamnă-iarnă. Fiecare cuprinde aproximativ 120.000 de produse şi este structurată, la rândul său, în minicolecţii. „Fiecare colecţie este planificată şi influenţată de mai mulţi factori de care ne-am lovit de-a lungul parcursului nostru. Avem un calendar intern care ne ghidează în conceperea lor, asfel încât ne asigurăm că nu ratăm momente importante şi nu riscăm să dezamăgim.” Apoximativ 20% din totalul producţiei este realizat în atelierul propriu, iar restul în colaborare cu fabrici în sistem lohn, majoritatea din Craiova dar şi din oraşele învecinate. Fiecare colecţie se adaptează la tendinţele modei internaţionale, ale pieţei locale, un element important în conceperea lor fiind stilul de viaţă al clientelor şi nevoile lor, spune Dorina Dumitrache. „Este foarte important să ascultăm şi să construim relaţii cu clientele noastre pentru a stabili standardele serviciilor pe care le oferim acestora. Ne dorim să ştim ce valori şi ce calităţi au în comun, din ce medii provin, care este stilul lor de viaţă, ce îşi doresc să găsească atunci când trec pragul magazinelor noastre, să aducem un plus de bucurie şi inspiraţie în viaţă fiecărei femei.”

    Brandul se adresează femeilor cu un venit mediu şi peste medie, iar antreprenoarea descrie clienta Poema drept femeia liberă, independentă, care şi-a găsit echilibrul, care pune preţ pe imaginea ei într-un mod discret. „Este femeia care preferă simplitatea, care apreciază detalii discrete, femeia matură care emană eleganţă şi rafinament.” Vorbind de planurile de extindere, antreprenoarea spune că se află în discuţii cu alţi dezvoltatori din două mari oraşe din ţară. În octombrie compania urmează să inaugureze un nou magazin, în Constanţa, iar în anul 2023 vor deschide al doilea magazin în Craiova, în Promenada Mall. Despre planurile de a duce brandul Poema peste graniţe, Dorina Dumitrache spune că au fost amânate din cauza crizei sanitare, urmând a fi reluate după stabilizarea contextului economic actual.

     

    Antreprenoare de pe băncile facultăţii

    Dorina Dumitrache are 42 de ani şi este absolventă a Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu” din Craiova. Înainte de a pune bazele brandului Poema a lucrat timp de doi ani, între 2000 şi 2002, la o casă de modă din Craiova, unde a consiliat clientele în alegerea ţinutelor pentru evenimente speciale. „Această experienţă m-a ajutat să mă responsabilizez, să-mi dezvolt abilităţile şi să-mi hrănesc pasiunea pentru modă şi frumos. Am început destul de devreme acest business, eram încă pe băncile facultăţii şi prin urmare nu am avut alte iniţiative antreprenoriale. Mărturisesc că mă regăsesc total în ceea ce fac, o fac cu mult drag şi multă implicare.”

    În opinia sa, puterea şi feminitatea în niciun caz nu se exclud, ci dimpotrivă. „Cred că puterea este potenţată de feminitate. Este suficient să ridicăm privirea, să renunţăm la vechile cutume şi vom vedea că acolo unde femeia încearcă, într-o măsură covârşitoare şi reuşeşte.” S-ar bucura, spune ea, ca afacerea să rămână în familie şi să fie dusă mai departe de fiica lor, Arina, „care în momentele dificile a reprezentat forţa mea de a continua povestea şi care, întâmplător sau nu, este pasionată de fashion şi frumos”. Dacă în timpul liber citeşte sau se relaxează „creând rochii speciale pentru prietenele mele, modele unice, pe care nu le pot produce în fabrică”, fiind pasionată totodată şi de călătorii, în care poate să descopere oameni şi culturi noi, să exploreze, să se deconecteze şi să îşi încarce bateriile, când vine vorba de business spune că de când a pornit afacerea nu există zi în care să nu meargă la birou. În agenda zilnică, un loc special îşi găseşte familia, „foarte importantă pentru mine. Astfel, cina în familie este ceea ce mi-am propus să fie momentul nostru de petrecere a timpului împreună, de a ne reuni şi de a ne simţi conectaţi”. Sfatul său pentru tinerii antreprenori aflaţi la început de drum este să aibă pasiune, curaj şi perseverenţă. „Curajul de a-ţi urma pasiunea este începutul, iar perseverenţa va garanta succesul.”

  • Business „pe roţi”. Cum face un tânăr român bani din revizia bicicletelor la domiciliu şi cât costă un astfel de serviciu

    De mic copil bicicleta i-a fost partener în plimbările din pădurea de lângă casă, iar peste ani şi-a dus pasiunea pentru ciclism mai departe, într-un prim job la un magazin de profil. ulterior, bicicleta i-a devenit şi sursă de inspiraţie pentru iniţiativa antreprenorială care a luat forma brandului Revizia bicicletei, prin care Daniel Luicean repară şi întreţine bicicletele pasionaţilor de acest sport.

    Ştiu că eram foarte mic, nu îmi mai aduc aminte ce vârstă aveam exact, 6-7 ani, când m-a întrebat tata: «Tu ce îţi doreşti să faci în viaţă?». Eu, având pădure aici, aproape, mergeam toată ziua cu bicicleta şi i-am zis că mie îmi plac bicicletele, iar lucrul ăsta mi-a rămas în minte şi mi l-am amintit acum, mare fiind, chiar lucrând la biciclete. S-a întâmplat ca primul meu job să fie la un magazin de biciclete, iar al doilea, pe partea de service de biciclete. La al treilea job am manageriat un magazin de profil, apoi am început să mă ocup de extinderea companiei, şi mă ocupam de deschiderea de noi magazine, făceam training noilor angajaţi. Cumva toate au mers mână în mână, să zic aşa”, a povestit pentru Business Magazin Daniel Luicean, fondator al companiei Dicheli Services, care deţine brandul Revizia bicicletei, brand care oferă servicii de întreţinere şi reparaţie de biciclete la domiciliul clienţilor sau la service-ul deţinut de companie în Bucureşti.

    Daniel Luicean a devenit antreprenor în 2018, iar timp de doi ani a dus în paralel rolul de fondator al companiei Revizia bicicletei şi cel de angajat în cadrul companiei Pegas.

    „Interacţionând mult cu oamenii din domeniu, cu clienţi, cu cei pasionaţi de ciclism, erau destul de mulţi care spuneau: Am o bicicletă acasă şi nu o pot aduce la service, cum o pot repara altfel? Ce variantă există? Iar fiecărui om care întreba asta eu trebuia să îi spun că din păcate nu există decât varianta să vină cu bicicleta la service şi atât. Astfel, am văzut nevoia în piaţă şi am zis că dacă tot avem experienţă putem să facem noi cumva să oferim aceste servicii la domiciliu. Şi aşa a luat naştere acest proiect, în urmă cu cinci ani.”

    Primii doi ani au fost „de teste”, iar compania şi-a început activitatea cu o pagină de Instagram şi una de Facebook, şi o investiţie minimă, de 100 de lei.

    Primii doi ani au fost „de teste”, iar compania şi-a început activitatea cu o pagină de Instagram şi una de Facebook, şi o investiţie minimă, de 100 de lei, în prima promovare, care i-a adus şi primii trei clienţi. „Am postat poze de la bicicletele mele şi ale prietenilor, pentru că nu aveam clienţi ale căror biciclete să le postăm. Prima noastră promovare ne-a adus trei clienţi. Iar aceşti primi clienţi au fost încântaţi de faptul că cineva a venit acasă şi le-a reparat bicicleta şi ne-au dat o energie supermare, aşa că am decis să investesc din ce în ce mai mult. Banii pe care-i făceam îi băgam în promovare. Am cumpărat scule, pentru că noi când am pornit nu aveam nici sculele necesare să reparăm bicicletele.”

    Dacă în primii doi ani de la înfiinţarea companiei Daniel Luicean a dezvoltat businessul în paralel cu jobul de atunci, în al treilea an a hotărât că e momentul să se axeze total pe proiectul pornit pe cont propriu, aşa că a demisionat şi şi-a îndreptat toată energia pentru a-şi creşte propriul vis – Revizia bicicletei.

    În prezent, brandul deţine un service în Voluntari, unde primeşte clienţii şi unde sunt aduse bicicletele care nu pot fi reparate la domiciliul acestora. În cadrul companiei lucrează patru mecanici, persoane pasionate şi cu experienţă în domeniu, pe care Daniel Luicean le-a cunoscut pe parcursul carierei pe care şi-a creat-o în sectorul de profil, şi o persoană care se ocupă de site-ul companiei, de promovare şi contabilitate.

    „Anul acesta nu cred că vom mai angaja. Suntem o echipă completă, dar anul viitor vrem să extindem locaţia – partea de magazin şi partea de service – şi cu siguranţă o să mai avem nevoie de oameni”, a spus antreprenorul.

    Daniel Luicean este cel care „se plimbă de la un client la altul” şi face reparaţii la domiciliu, iar ceilalţi trei colegi pe care îi are în echipă sunt prezenţi în cadrul service-ului pentru a întâmpina clienţii care vin direct la locaţia companiei. Cei patru mecanici de biciclete repară împreună, în medie, aproximativ 30 de biciclete pe zi.

    30 de biciclete pe zi repară cei patru angajaţi din cadrul companiei

    „Un lucru pe care mulţi nu îl ştiu este faptul că pentru orice bicicletă nouă pe care o cumperi, ca să poţi beneficia de garanţie ai nevoie ca un service autorizat să-ţi dea o ştampilă sau să semneze pe garanţie că bicicleta a fost montată corespunzător. Dacă clientul nu este de acord sau dacă sunt costuri prea mari, atunci măcar îl informăm să ştie ce îl aşteaptă pentru următoarea perioadă.”

    În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi, compania acoperă atât segmentul de clienţi persoane fizice, dar are încheiate parteneriate şi cu alţi jucători de pe piaţa de profil, în special retaileri care vând biciclete. „Pe lângă persoanele fizice pe care le avem ca şi clienţi, avem şi persoane juridice, partenerii noştri, pentru care facem service, cum ar fi magazinul de biciclete Biciclop – tot ce înseamnă partea de service ajunge la noi.”

    În prezent, compania este activă doar în Bucureşti, însă planurile de dezvoltare vizează extinderea în alte patru oraşe mari din România – Constanţa, Braşov, Cluj şi Timişoara. De asemenea, printre obiectivele fondatorului se numără şi extinderea colaborarilor cu retailerii care au în portofoliile lor de produse şi care vând biciclete. „Spre exemplu, când vom ajunge să acoperim România, atunci putem face un contract cu eMAG, care vinde şi biciclete, şi să oferim clienţilor lor serviciile noastre. În Bucureşti deja avem implementat acest tip de parteneriat cu câteva magazine – cu cei de la Biciclop, Pegas şi urmează să introducem serviciile noastre şi pe site-ul Trisport. Deci în momentul în care un client dă o comandă pentru o bicicletă, are opţiunea să adauge montajul direct la domiciliu în coşul de cumpărături. Partenerul nostru trimite bicicleta clientului. Imediat ce-i ajunge bicicleta soseşte şi o echipă de la noi, îi pregăteşte bicicleta, tot ce înseamnă setări, frâne, ne asigurăm că este pusă în funcţiune corect şi de asemenea ne asigurăm că este reglată pentru clientul respectiv care o foloseşte.”

    „Observăm de la an la an că oamenii încep să înveţe din ce în ce mai multe despre biciclete şi odată ce s-au lovit de o problemă şi au plătit o sumă mai mare să repare ceva, îşi dau seama că este mai puţin costisitor să o repare din timp sau să o ducă la mecanic s-o verifice şi să-i facă o întreţinere. Astfel te bucuri şi de bicicletă la capacitatea ei maximă şi economiseşti bani pe piese uzate pe care le vei plăti mai târziu.”

    Daniel Luicean, FONDATOR, REVIZIA BICICLETEI

    De altfel, una dintre principalele problemele pe care le-a sesizat Daniel Luicean în rândul utilizatorilor de biciclete este faptul că mulţi dintre aceştia nu ştiu să le monteze corect. „Un lucru pe care mulţi nu îl ştiu este faptul că pentru orice bicicletă nouă pe care o cumperi, ca să poţi beneficia de garanţie ai nevoie ca un service autorizat să-ţi dea o ştampilă sau să semneze pe garanţie că bicicleta a fost montată corespunzător. Şi sunt foarte mulţi clienţi care îşi montează singuri bicicleta, poate montează pedalele greşit – o problemă supercomună –, strică o piesă acolo şi pe urmă o trimit înapoi în garanţie, care însă le este refuzată pentru că nu au montat-o într-un service autorizat. Deci prin serviciul acesta de montare direct la domiciliu putem evita toate problemele care apar din cauza montării necorespunzătoare.”

    De la an la an, oamenii înţeleg din ce în ce mai mult că bicicleta trebuie şi întreţinută, nu doar achiziţionată, subliniază Daniel Luicean, care a adăugat că majoritatea oamenilor sunt cei care vin la service doar în momentul în care au o problemă cu bicicleta – aşa cum merg la dentist doar atunci când apare o durere. „Oamenii încep să se educe din ce din ce în ce mai mult. Spre exemplu, suntem în punctul în care eram cu Daciile înainte – oamenii aveau toţi Dacia şi şi-o reparau singuri, că era uşor să-i strângi o sârmă, să-i mai baţi cu ciocanul nu ştiu unde sau să-i pui nişte ulei. Era simplu şi toţi îşi reparau maşina acasă până s-a educat piaţa şi au înţeles că trebuie să duci maşina la un service autorizat, cineva să se asigure că toate componentele sunt în regulă. Deci observăm de la an la an că oamenii încep să înveţe din ce în ce mai multe despre biciclete şi odată ce s-au lovit de o problemă şi au plătit o sumă mai mare să repare ceva, îşi dau seama că este mai puţin costisitor să o repare din timp sau să o ducă la mecanic s-o verifice şi să-i facă o întreţinere. Astfel te bucuri şi de bicicletă la capacitatea ei maximă şi economiseşti bani pe piese uzate pe care le vei plăti mai târziu.” Aproximativ 400 de lei per bicicletă este suma medie pe care o investeşte un om în reparaţia unei biciclete, a menţionat Daniel Luicean, însă cei pentru care bicicleta are o însemnătate emoţională „nu se uită la factura finală”. „Sunt oameni cărora le recomandăm noi din prima să caute o bicicletă nouă, pentru că a lor e prea stricată, dar sunt şi clienţi care ţin foarte mult la o anumită bicicletă – poate pentru că a fost bicicleta mamei sau a bunicului, a fost în familie dintotdeauna – şi pe care nu îi interesează cât costă reparaţia. Deci sunt oameni care plătesc şi 1.000 de lei, poate şi peste 1.000 de lei pentru reparaţia unei biciclete. Sunt oameni care le întreţin din timp şi plătesc doar 150 de lei, spre exemplu, pentru a se asigura că bicicleta funcţionează bine şi e pregătită de un nou sezon.”   

  • Sfârşitul unei ere: Creatorul de modă american Tom Ford se retrage de la brandul pe care l-a cofondat, în urma unei vânzări de 2,8 miliarde de dolari către grupul de cosmetice Estée Lauder

    Creatorul de modă american Tom Ford se retrage de la brandul pe care l-a cofondat, în urma unei vânzări de 2,8 miliarde de dolari către grupul de cosmetice Estée Lauder.

    Peter Hawkings, vechi asociat al său, îi va succeda în funcţia de director de creaţie, în timp ce Guillaume Jesel, de la Estée Lauder, va deveni director executiv şi preşedinte, preluând această funcţie de la Domenico De Sole, celălalt cofondator al lui Tom Ford.

    Această remaniere are loc în urma acordului încheiat de Estée Lauder în noiembrie anul trecut de a cumpăra Tom Ford pentru 2,8 miliarde de dolari, inclusiv datoriile, prevalând asupra mai multor alţi concurenţi.

    Pentru Estée Lauder, cu sediul la New York, achiziţia este cea mai mare dintr-o serie de tranzacţii care i-au extins piaţa internaţională în ultimii ani.

    Tranzacţia a inclus linia de îmbrăcăminte a Tom Ford, un segment de lux în care grupul de cosmetice are puţină experienţă.

    Ford, în vârstă de 61 de ani, fost director de creaţie al Gucci şi Yves Saint Laurent, şi-a lansat brandul în urmă cu 18 ani împreună cu De Sole, fostul director executiv al Gucci.

    Compania are o linie puternică de frumuseţe de lux, o linie de modă de succes şi o afacere profitabilă cu ochelari prin acorduri de licenţă cu producătorul italian de ochelari Marcolin.

    Săptămâna aceasta, Ford a făcut aluzie la propria sa retragere din modă printr-un scurt videoclip în care îşi prezintă arhivele postat pe conturile sale de socializare.

    Legenda se referea la “ultima sa colecţie”. Ford s-a declarat mulţumit de noile parteneriate şi numiri, numindu-l pe Hawkings directorul de creaţie “perfect” pentru brand.

  • Cine este grecul care face zeci de milioane de euro din vânzarea resursei din care România deţine 60% din rezerva totală a Europei. Cu toate acestea, românii o ignoră

    Îşi spune „făuritor de branduri”. A creat Dorna, LaDorna şi Aqua Carpatica. A bătut palma cu Coca-Cola, Lactalis şi PepsiCo. Este un creator de branduri cu ambiţia de a-şi duce mărcile pe o piaţă globală, dar şi cu speranţa că învinge timpul. „Noi suntem trecători, Aqua Carpatica va rămâne.”

    Jean Valvis are 68 de ani, iar în 2008, după ce a vândut producătorul de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis, al doilea exit semnat de el după ce în 2002 vânduse brandul de ape minerale Dorna către Coca-Cola, le-a făcut o promisiune fiilor săi. „E o promisiune sacră între mine şi fiii mei că nu voi mai face exit nici din Aqua Carpatica, nici din vinuri”. Promisiunea pe de o parte şi crezul său pe de altă parte.

    Crezul că a descoperit cea mai pură apă minerală din lume, că Aqua Carpatica poate deveni un brand global, că România este patria apelor minerale. A construit Dorna cu gândul  la o piaţă mai mare decât cea locală şi a vândut către Coca-Cola în 2002 cu acelaşi gând. „Eram tânăr atunci, a fost o înţelegere verbală (cea legată de extinderea peste hotare – n. red). Poate dacă se ţineau de cuvânt nu aş mai fi vrut atât de tare să revin”, spune Valvis, care admite că din acel acord, semnat când avea 48 de ani, a învăţat multe.

    Doi ani au durat atunci negocierile cu Coca-Cola, doi ani şi acum discuţiile cu PepsiCo. „În mai 2020, cu nesiguranţa pandemiei, am pornit de la o bună propunere a unui grup internaţional şi am avut de la început două condiţii: să ia un pachet minoritar şi să considere Aqua Carpatica ca pe un Rolls-Royce al portofoliului lor. Totul s-a făcut într-un mod profesionist chiar dacă ei au avut mai multe centre de decizii.” La cele două exituri anterioare a fost mai simplu. Valvis a negociat direct cu un CEO sau cu un antreprenor, însă acum echipe întregi de avocaţi, consultanţi, manageri s-au aşezat la masă sau în şedinţe online pentru a închide un acord de vânzare către PepsiCo a 20% din acţiunile Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica. „A fost cea mai lungă şi cea mai dificilă negociere.

    Mulţumesc conducerii PepsiCo Europa. Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici (CEO al Pepsi Europa – n. red) nu ştiu dacă aş fi avut răbdarea să negociez doi ani.” Marţi, 2 august, Valvis-Holding şi grupul Pepsi au anunţat oficial semnarea unui acord strategic care îi deschide brandului Aqua Carpatica graniţele lumii. „Devenim ambasadorii economici ai României”, spune antreprenorul care merge pe drumul său fără să mai aştepte. „Prin acest proiect eu nu mai aştept nimic, ci materializez singur o idee pe care o tot repet de mai mulţi ani. România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: România este patria apelor minerale. Acesta este atuul nostru naţional incontestabil. Iar astăzi avem o multinaţională dispusă să lupte împreună cu mine, avem o altă forţă.”

    Pentru Valvis, România este patria apelor minerale şi acesta e brandul pe care se poate construi la fel cum Elveţia este patria ceasurilor de lux, Franţa a vinurilor sau Scoţia a whisky-ului. Nu este prima dată când o spune. De mai bine de un deceniu vorbeşte despre puritatea izvoarelor de ape minerale din Carpaţi, despre calitatea apei, despre importanţa unui produs care reprezintă 70% din corpul nostru. „Eu nu vând maşini, vând apă naturală, cea mai importantă substanţă a vieţii. Nu propun niciodată un produs care nu-mi place mie. Vreau să le dau şi celorlalţi posibilitatea să consume ce consum eu, la aceeaşi calitate, utilitate şi frumuseţe. Meseria mea, de făuritor de branduri, înseamnă să stabileşti o relaţie de încredere cu cel care consumă brandul.” Despre încredere vorbeşte şi în noua relaţie cu partenerul său – Pepsi. „Pentru noi este un moment extraordinar pentru că vine o multinaţională, are încredere în colectivul nostru, a demonstrat această încredere prin acceptarea statutului de acţionar minoritar.” Jean Valvis a dezvoltat mereu cu ajutorul unui grup de acţionari minoritari.

    Carte de vizită:

    ► Omul de afaceri s-a născut la Atena şi are cetăţenie elveţiană şi greacă;

    ► Este absolvent al Facultăţii de arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Atena, dar şi al Universităţii Sorbona din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul;

    ►Ž A profesat ca arhitect aproape 10 ani, iar apoi a fost inginer consultant pentru diverse studii de fezabilitate, rol din care a călătorit în 1993 în România, la Bucureşti, pentru a realiza  un studiu de fezabilitate în industria alimentară – aşa a identificat oportunitatea unei afaceri în domeniul apelor minerale;

    ► În afară de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, s-a implicat recent şi în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL

  • Cât de ieftin este uleiul produs în Ungaria şi vândut în magazinele din România. Uleiul produs în ţara noastră este şi cu 125% mai scump

    CU GUST este un brand de ulei de floarea-soarelui produs în Ucraina care şi-a găsit loc de curând pe rafturile supermarketurilor şi hipermarketurilor din România.

    În reţeaua de comerţ modern Kaufland, într-un magazin de pe Mihai Bravu, un litru de ulei, ambalat la 5 litri, costă 7,8 lei. În reţeaua Lidl, o sticlă de ulei de 1 litru costa înainte de sărbători între 8 şi 9 lei.

    Preţul brandului de ulei Unisol (10,89 lei/litru), produs de americanii de la Bunge, liderul pieţei de ulei din România, este cu 40% mai mare, iar preţul uleiului Spornic (17,49 lei/litru), ulei pentru prăjit, produs de compania cu capital românesc Prutul, este cu 125% mai mare.

    România nu are probleme în ceea ce priveşte satisfacerea consumului intern, doarece este cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană şi cel mai exportat produs alimentar este uleiul de floarea-soarelui. Însă, uleiul produs în România nu este, acum, la fel de competitiv precum cel produs în Ucraina. Cu o rată a inflaţiei de 13,4% şi o creştere de 30% a preţului uleiului comestibil într-un an, depăşind 10 lei/litru, consumatorii sunt mai atenţi la ce pun în coş.

  • Agroserv Măriuţa, compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, estimează un profit de 2 mil. lei anul acesta, după ce a trecut în 2022 pe pierdere de 1,9 mil. lei. Afacerile ar creşte cu 9%

    Agroserv Măriuţa (simbol bursier MILK), companie locală de agricultură şi deţinătoarea brandului Lăptăria cu Caimac, ţinteşte un rezultat net de 2,1 milioane de lei în 2023, se arată în bugetul de venituri şi cheltuieli.

    Evoluţia ar veni după ce societatea a trecut anul trecut pe pierdere de 1,9 milioane de lei, în contextul unui profit de 1,8 milioane de lei în 2021 şi al majorării preţurilor la energie şi combustibil, potrivit raportului financiar anual.

    Privind cifra de afaceri, Agroserv estimează că va ajunge la 79,6 milioane de lei, în urcare cu 9,2% faţă de rezultatul de 72,9 milioane de lei din 2022. Anul trecut, afacerile au crescut cu 7%.

    Printre direcţiile de dezvoltare din 2023 se află „continuarea creşterii brandului Lăptăria cu Caimac pe plan naţional, prin consolidarea poziţiei şi creşterea numărului de produse prezente la raft în fiecare magazin”, reiese din BVC.

    De asemenea, compania vizează o creştere a numărului de produse disponibile la raft în fiecare magazin şi penetrarea unei reţele IKA (international key accounts) noi, cât şi investiţii noi într-un sistem de recuperare, spălare şi refolosire a sticlelor şi borcanelor.

    „Această investiţie va contribui atât la reducerea costului cu ambalajele şi a dependenţei de furnizori de ambalaje, reducerea taxelor către OIREP cât şi la o creştere a venitului deoarece se intenţionează prestarea serviciilor de spălare ambalaje din sticla către alţi agenţi economici. Mai mult, recuperarea şi spălarea ambalajelor va aduce economii la taxele fondului de mediu şi va aduce compania într-o nouă etapă în ceea ce priveşte impactul asupra mediului”, scriu reprezentanţii Agroserv.

    Acţiunile MILK au pierdut 25% în ultimul an, pe un rulaj de 4 milioane de lei. Compania are o valoare de 64,4 milioane de lei şi este deţinută în proporţie de 67,5% de Mădălina Oana Cocan şi 11,4% de Evergent Investments (EVER), conform BVB. 

     

  • Ofensiva românească din piaţa gadgeturilor

    De peste 15 ani, magazinul online de telefoane şi gadgeturi DualStore luptă pentru a evolua pe o piaţă extrem de competitivă, dominată de giganţi internaţionali. Iar din 2021 are o nouă armă: un brand propriu, made in Ro. Care sunt planurile companiei pentru anii următori?

     

    În pandemie şi la începutul războiului am întâmpinat provocări în ceea ce priveşte transportul mărfii din Asia către noi, iar costurile au fost mult mai mari şi timpii de livrare ridicaţi. Aceste aspecte ne-au îngreunat activitatea şi le-am simţit ca pe adevărate provocări”, povesteşte Ioana Szentlaszloi, cofondatoare a StarMobileGsm, sub umbrela căreia activează magazinului online de telefoane şi gadgeturi DualStore şi brandul propriu iSEN, prin care businessul comercializează online diferite categorii de produse, de la telefoane mobile (smart, rezistente, clasice), camere auto de bord, gadgeturi, trotinete şi biciclete electrice, la tablete PC, laptopuri, media playere cu Android, proiectoare, ceasuri smart, brăţări fitness şi căşti audio, printre altele.

    Povestea companiei a început în 2007, la Baia Mare, în urma unei investiţii de 10.000 de euro, businessul axându-se iniţial pe nişa de telefoane dual sim, un segment insuficient acoperit la momentul respectiv. În cei 16 ani de activitate, afacerea a reuşit să ajungă de la vânzări de 50.000 euro pe an la afaceri de peste 2 milioane de euro în prezent. Pentru anul în curs, reprezentanţii businessului estimează o creştere de 25%.

    „Primele investiţii au fost în produse. Am început cu un model de smartwatch, apoi căşti, trotinete şi biciclete electrice, TV box-uri, stabilizatoare gimbal, navigatoare de bord şi oglinzi electrice şi nu ne-am oprit. Am dezvoltat, în 2021, şi brandul iSEN, cu care suntem într-o continuă diversificare”, spune Ioana Szentlaszloi. Potrivit ei, în ciuda provocărilor aduse în ultimii ani de pandemie şi războiul de la graniţă, în prezent fabrica se află la o capacitate optimă. „Acum, la început de sezon, când se caută astfel de produse, asamblăm aproximativ zece biciclete electrice pe zi. Costurile noastre sunt mai mari acum, dar cu toate acestea nu am mărit preţurile produselor comercializate online.”

    Despre portofoliul de clienţi antreprenoarea spune că este unul foarte variat, incluzând „de la simplul consumator până la companii cunoscute şi chiar instituţii publice”. Aici se numără inclusiv câteva companii mari care achiziţionează telefoane rezistente sau tablete pentru angajaţi, compania având ca parteneri oficiali Ulefone, Blackview, Doogee, Oukitel, Amg, Bluedio, „şi dorim ca în 2023 să extindem aceste colaborări”. Potrivit fondatoarei, cererea a crescut în ultimii doi ani şi îşi menţine trendul ascendent. „În 2022, portofoliul de clienţi a crescut cu 22%, iar pentru anul acesta estimăm o creştere de 15%. Anul 2022 a fost unul în care am realizat noi parteneriate, care ne-au adus implicit atingerea obiectivelor stabilite la început de an. Am început colaborarea cu Decathlon, Evomag şi Flanco, spre exemplu”, a mai spus Ioana Szentlaszloi.

    De asemenea, în septembrie 2022 compania a investit în dezvoltarea aplicaţiei iSEN Mobility, care a fost finalizată în ianuarie 2023. „Am conceput aplicaţia iSEN Mobility special pentru clienţii noştri care au achiziţionat trotinete electrice iSEN, cât şi pentru potenţialii clienţi. Considerăm că este loc pentru toată lumea în această piaţă care ce-i drept este foarte competitivă. Trebuie doar să vii cu ceva inedit mereu, cu ceva nou. Colaborarea directă cu furnizorii din China şi Europa ne oferă posibilitatea de a aduce pe piaţă multe produse în exclusivitate şi ne oferă privilegiul de avea preţuri mai mult decât competitive”, a menţionat ea.

    În prezent, în cadrul companiei, care deţine, în paralel cu  birourile, un depozit şi o fabrică, lucrează o echipă de nouă persoane. „Suntem în această formulă de mult timp, astfel că nu a fost nevoie de schimbări. Fiecare ştie ce are de făcut, ceea ce ne ajută foarte mult zi de zi, dar şi pe termen lung. După ce ne vom muta în noul sediu, anul acesta, vom recruta oameni noi în echipă. Va fi nevoie de noi talente în echipă pentru o bună desfăşurare a activităţii. Încă nu ştim de câţi oameni va fi nevoie sau pe ce poziţii, dar vom afla pe parcurs, în funcţie de parteneriatele, oportunităţile şi noutăţile pe care le vom lansa. Căutăm şi găsim mereu soluţii optime pentru business şi echipă.”

    Printre obiectivele pentru anul în curs ale reprezentanţilor companiei se numără aşadar mutarea sediului, creşterea brandului propriu şi extinderea vânzărilor la nivel european, businessul fiind activ momentan în România şi Ungaria.

    Printre strategiile de creştere a vizibilităţii brandului, dar şi pentru a găsi noi surse de inspiraţie, reprezentanţii companiei obişnuiesc să ia parte şi la diverse evenimente de interes. „Am participat şi vom participa în continuare la evenimentele locale şi internaţionale din industria noastră. Înainte de pandemie am fost în Hong Kong, iar de curând ne-am întors de la World Mobile Congress din Barcelona. La nivel local, anul acesta participăm la Gomag eCommerce Summit, la Salonul Bicicletei, Maramureş Bike şi alte evenimente cu expoziţii.”

     

    Saltul de la angajat la angajator

    Ioana Szentlaszloi a absolvit Facultatea de Resurse Minerale şi Mediu la inginerie, şi şi-a început cariera ocupând funcţia de manager în cadrul unei companii de telefonie mobilă active pe piaţa locală, unde a lucrat până în 2007, când a ales calea antreprenoriatului. „Am simţit mereu că mă atrăgea tot ce are legătură cu tehnologia, asta şi pentru că mereu va fi ceva nou de învăţat, iar restul a venit în mod natural. Nu ştiu dacă am visat să devin ceva anume, nu cred. Mi-am dorit doar să fiu un adult responsabil şi serios”, a povestit Ioana Szentlaszloi.

    Ea consideră că un lider bun nu este neapărat cel care face cele mai mari lucruri, ci este cel care îi face pe oameni să facă cele mai mari lucruri. „A fi un lider bun a fost întotdeauna un avantaj competitiv. Indiferent de dimensiunea echipei sau a unei companii pe care o conduci, vei avea nevoie de un set complet de abilităţi de conducere care te vor ajuta în relaţiile de zi cu zi: cu angajaţii, membrii echipei, alţi manageri, clienţi. Nouă ne plac oamenii cu iniţiativă, care vin mereu cu idei, cu soluţii, responsabili şi cu simţul seriozităţii. După aceste aspecte ne ghidăm când alegem un angajat nou.”

    Despre agenda zilnică, antreprenoarea spune că este mereu plină, având în vedere că trebuie mereu să ştie care este trendul pieţei şi ce va urma. „Agenda mea zilnică este încărcată cu diverse activităţi – de la întâlniri cu diverşi parteneri şi colaboratori, la convorbiri uneori şi video cu furnizorii din China, care mă ţin la curent cu noutăţile şi apariţiile în materie de telefoane, gadgeturi, tablete şi toate celelalte produse din portofoliul nostru. Îmi place să discut cu angajaţii, să fiu la curent cu tot ce se întâmplă în cadrul companiei, să găsim împreună soluţii când e cazul. Industria de profil este într-o continuă transformare, trebuie doar să ţii pasul cu ea”, a mai spus Ioana Szentlaszloi.   

     

    Carte de vizită

    Ioana Szentlaszloi, cofondatoare, DualStore & iSEN

    1. A absolvit Facultatea de Resurse Minerale şi Mediu, Inginerie;

    2. Înainte de a deveni antreprenor a fost manager la o companie de telefonie mobilă de pe piaţa locală;

    3. În 2007 a cofondat compania DualStore şi brandul iSEN – sub care sunt produse şi comercializate trotinete şi biciclete electrice, căşti audio cu Bluetooth, ceasuri smart, camere auto dvr şi alte gadgeturi;

    4. Pe lista de hobby-uri ale Ioanei Szentlaszloi se regăsesc activităţi precum cititul, călătoriile, sportul şi un stil de viaţă sănătos. De asemenea, îi place să asculte muzică.