BusinessMagazin

Tag: bere

  • Principalul factor pentru scăderea pieţei berii: creşterea accizei cu 16%

    Ca urmare, deşi veniturile la bugetul statului provenite din acciza plătită de sectorul berii au crescut cu 9% la nivelul anului 2013, contracţia de 10% a pieţei a indus o scădere a veniturilor colectate din TVA şi alte taxe, atât la nivelul sectorului berii, cât şi la nivelul industriilor conexe. Astfel, în 2013, contribuţiile la bugetul de stat generate de sectorul berii direct şi indirect, prin industriile conexe, au scăzut cu 4%, echivalând cu 30 milioane euro. În total, nivelul contribuţiei cumulate la bugetul de stat generată direct şi indirect de sectorul berii, a scăzut de la 728 milioane euro în 2012 la 697 milioane euro în 2013.

    Concentrându-se pe efectele induse la nivelul întregii economii a României de această scădere înregistrată pe piaţa berii în 2013, specialiştii de la Regioplan au mai concluzionat:

    •           Numărul locurilor de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii la nivelul economiei României s-a redus cu 9%, scăzând de la 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârşitul anului 2013

    •           Cea mai mare scădere înregistrată la nivelul locurilor de muncă a vizat sectorul ospitalităţii, unde scăderea a atins 23%, de la 30.700 în 2012, la 23.700 în 2013

    •           Valoarea adăugată generată de sectorul berii la nivelul întregii economii naţionale a scăzut cu aproape 10%, de la 570 milioane euro în 2012, la 517 milioane euro în 2013

    •           Deşi românii au venituri medii mai mici de 6 ori decât cele ale germanilor, într-un top al ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor, România se clasează cu 13 locuri în faţa Germaniei. Printre ţările cu niveluri de acciză mai mici decât în România se numără şi Cehia, Belgia sau Spania.

    “Studiul nu face decât să reconfirme ceea ce am comunicat în repetate rânduri. Deşi în viziunea Guvernului creşterea accizei reprezintă o măsură de stimulare a veniturilor la bugetul de stat, ea are un efect de bumerang: creşterea veniturilor la bugetul de stat din acciză este absolut anihilată de scăderea mult mai mare a veniturilor colectate prin intermediul altor taxe şi a TVA-ului. Nu putem decât să sperăm că autorităţile vor înţelege, fie şi în al 12-lea ceas, că factorii care pot asigura un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul beri, sunt revenirea la nivelul minim european de acciză şi aplicarea unui tratament fiscal echitabil pe piaţa băuturilor fermentate”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii ce au atins până acum 1,3 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă la nivelul întregii economii a României. Doar în agricultură, numărul celor care au un loc de muncă datorat producţiei de bere se ridică la peste 17.000.  Numărul celor care lucrează în zona de producţie a berii a fost de 5.700 în 2013.

    Din punct de vedere al producţiei de bere, România a înregistrat la nivelul anului 2013 un volum de 16,3 milioane hl, clasându-se pe locul 8 în Europa şi pe locul 25 în lume, producţia internă fiind comparabilă cu state cu tradiţie îndelungată în domeniu, precum Belgia sau Cehia.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt Bergenbier, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: soufflet malt romania şi  asociaţia producătorilor de hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

     

  • “Mediafax Talks about Brewing and Economy”, cu ministrul Agriculturii, alţi oficiali şi analişti

    Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax, împreună cu Asociaţia Berarii României, alături de Daniel CONSTANTIN – Ministrul Agriculturii, urmând să fie prezenţi ca lectori: George BREZOI – Secretar de Stat, Departamentul pentru IMM-uri şi Turism; Maricel POPA – Secretar de Stat, Ministerul Economiei; Constantin BRATU – Director General, Asociaţia Berarii României, Gabriela LUCA – Market Strategy Advisor, GFK şi alţi analişti economici invitaţi.

    În cadrul evenimentului vor fi supuse dezbaterii teme precum contribuţia sectorului berii la economia României, importanţa utilizării materiei prime locale şi măsura în care acest lucru stimulează agricultura, rolul puterii de cumpărare a consumatorului în evoluţia pieţelor FMCG, contribuţia sectorului agricol şi, implicit, a celui de bere la PIB-ul României, precum şi importanţa stimulării sectoarelor care aduc valoare adăugată şi o contribuţie semnificativă în economia ţării noastre.

    De asemenea, la conferinţa “Mediafax Talks about Brewing and Economy” vor fi analizate evoluţia pieţei berii şi efectele creşterii accizei asupra acesteia şi asupra economiei, vor fi prezentate statistici privind comportamentul consumatorilor de bere şi interdependenţa dintre acesta şi puterea de cumpărare şi se vor căuta metode de stimulare a încrederii românilor în economie.

    Alte teme de discuţie vizează valoarea investiţiilor procesatorilor de bere în România şi a taxelor plătite de către aceştia la bugetul de stat, numărul de locuri de muncă oferit de sector şi potenţialul de dezvoltare, dar şi facilităţi fiscale pentru stimularea domeniului şi modalităţi prin care se poate obţine şi în alte industrii un nivel zero de evaziune fiscală, aşa cum se întamplă deja în sectorul berii.

    Mai multe detalii despre agenda evenimentului “Mediafax Talks about Brewing and Economy” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/economy-brewing

  • Reportaj: Berea Affligem scoate la război vechimea, reţeta secretă şi bugetele consistente de promovare ale Heineken

    “Nu, nu avem timp de pauză, ne grăbim“, am aflat la ieşirea din aeroportul de la Bruxelles. Am aflat imediat şi de ce eram pe fugă: întârzierea avionului dăduse peste cap programul de pe tărâm belgian, excursia spre Affligem.

    Domeniul se întinde pe hectare întregi şi în alte vremuri adăpostea câteva sute de călugări; acum au rămas doar 12, care se roagă de şapte ori pe zi. Nu avem cum să-i deranjăm, spune ghidul abaţiei, care de câteva decenii spune turiştilor povestea lăcaşului de cult. E fericit, a devenit pentru a treia oară bunic, şi presară cu glume poveştile în timp ce ne îndoapă, pe modul repede înainte, cu informaţii.

    Fondată la 1074 de cinci cavaleri care s-au călugărit, abaţia Affligem a cunoscut perioade de mare înflorire dar a trecut şi prin vremuri nefaste, fiind de mai multe ori distrusă din temelii. În secolele XII şi XIII avea deja un rol important la nivel de regiune, fiind practic o cetate, coordonată de călugări, care administrau hectare întregi de teren. De-a lungul anilor în jurul abaţiei au apărut o fermă, o moară, o brutărie, o fabrică de lactate, culturi de hamei şi, desigur, o berărie.

    Ghidul insistă să ne arate pe gravuri cât de speciale sunt abaţia şi domeniul acesteia, indicând un punct cât o gămălie de ac. „În secolul XVI aceşti cinci călugări jucau fotbal, aceasta este o minge de fotbal. Deci noi am inventat fotbalul, iată dovada.“ Nu numai fotbalul a fost inventat de belgieni, aveam să aflu pe parcursul celor 48 de ore petrecute în regatul belgian, ci şi waffele (nu cred că poartă vreo dispută pe acest subiect cu alte naţii), cartofii prăjiţi (numiţi, totuşi, french fries), galeriile acoperite (pentru că o prinţesă franceză cusurgie ajunsă regina Belgiei voia să divorţeze şi să plece, neplăcându-i Bruxelles; galeria acoperită, unde putea face după bunul plac cumpărături, a determinat-o să rămână) şi, evident, bomboanele de ciocolată, dat fiind că unul din regii Belgiei era şi rege în Congo, ţară mare producătoare de cacao.

    Încă de la începuturi călugării dominicani au produs bere, băutură care a avut un rol cât se poate de funcţional vreme de multe secole. La acea vreme apa era adeseori contaminată şi putea produce boli grave, astfel încât berea era o băutură mai sigură deopotrivă pentru călugări, dar şi pentru săteni, care o primeau de la abaţie, mai cu seamă în timpul iernilor grele, însoţită de pâine.

    În plus, berea era folositoare pentru călugări în timpul perioadelor de post, prin elementele nutritive pe care le conţine. Licoarea a fost folosită şi în solda soldaţilor; paşnica aşezare care a fost întemeiată în secolul XI s-a aflat vreme de 900 de ani în miezul câmpurilor de luptă. Traiul este liniştit acum pentru cei 12 călugări de la Affligem, care au cu toţii peste 80 de ani; în ciuda vârstei, ei se ocupă de propria gospodărire, îşi fac vreme să-i asculte pe cei care le caută sfatul, dar îşi petrec timp şi în biblioteca înzestrată cu zeci de mii de volume, unele vechi de sute de ani. Reţeta berii s-a transmis vreme de aproape un mileniu doar prin viu grai, fiind cunoscută numai de călugări; abia în 1956 a fost scrisă pentru prima dată.

    Acum, Affligem este una dintre ultimele 22 de beri de abaţie certificate care se mai produc. Călugării nu mai sunt implicaţi în producţia băuturii, care a fost oprită de decenii, dar ei au semnat, în 2000, un contract cu Heineken, care produce berea după reţeta pe care o cunoşteau înainte doar locuitorii abaţiei.

    Practic, prin acest contract producătorul primeşte dreptul de folosire a mărcii şi a reţetei, pentru o perioadă de încă 75 de ani de-acum înainte, şi plăteşte o redevenţă călugărilor, care trebuie să-şi dea acordul pentru decizii majore – de pildă diversificarea gamei sau schimbarea ambalajului. Poate părea surprinzător, dar călugării au înţeles argumentele de marketing pe care le-a explicat brand managerul mărcii în momentul în care au obiectat că stema de pe sticlă trebuie să-şi păstreze culoarea roşie, în locul celei albastre, aleasă de echipa de marketing a Heineken. Pe fiecare sticlă de Affligem se găseşte blazonul abaţiei: sabia Sfântului Pavel, alături de cheile Sfântului Petru, aşezate în formă de cruce. Pe zidurile abaţiei, acest simbol este însoţit de maxima „Felix Concordia“, tradus prin „fericire în armonie“.

    Berea, cunoscută vreme de un mileniu doar în Belgia, a căpătat în prezent ambiţii internaţionale. „Acum vreun an şi jumătate le-am spus călugărilor că vrem să scoatem Affligem pe mai multe pieţe. Iar anul acesta am accelerat acest proces“, spune brand managerul Affligem, Jacob Linden, un suedez care munceşte la Amsterdam, face marketing pentru o bere belgiană şi pare că ar putea vorbi ore în şir despre domeniul în care lucrează.

    Marca este prezentă în 30 de ţări, numărul crescând de trei ori în numai jumătate de an. În România berea de la abaţia belgiană este prezentă în circa 200 de puburi, la preţuri cuprinse de regulă între 13 şi 16 lei; în retail o sticlă costă 7-8 lei. 70% din consumatori preferă varianta blondă, iar cele mai mari volume de vânzări sunt adjudecate de Franţa, care are o populaţie de şase ori mai numeroasă decât a Belgiei (11 milioane de locuitori).

    „A fost o marcă negălăgioasă, nici acum nu facem publicitate agresiv.“ Linden povesteşte şi cum a fost luată această decizie. În ultimii 150 de ani mulţi berari au dispărut, alţii s-au consolidat; abia în 1970 a început să reapară interesul pentru berile tradiţionale, în SUA. Preşedintele american Barack Obama a cerut, de exemplu, să fie produsă o bere de acest fel chiar la Casa Albă. Dar creşterea accelerată a interesului pentru berile făcute de meşteşugari s-a produs abia în ultimii ani, iar Jacob Linden spune că numărul de căutări pe Google ale acestui tip de produs pur şi simplu a explodat.

  • Profiturile companiilor din industria alcoolului au scăzut cu 90% în perioada crizei

    Analiza, realizată în randul a 123 de companii, arată că în perioada analizată cifra de afaceri a companiilor a scăzut cu un ritm mediu anual de 2,6%, iar al salariaţilor cu 14,5%. Tendinta cifrei de afaceri este confirmată de calculele realizate pentru întreg domeniu. Cercetarea s-a realizat pe patru segmente de activitate: băuturi răcoritoare şi apă minerală, bere, băuturi spirtoase şi vin. În 2013 ponderea fiecarui segment în totalul pieţei – conform datelor ONRC – a fost urmatoarea: 48%, 40%, 5%, respectiv 7%.

    În 2008-2013 marja medie de profit net a eşantionului analizat a fost de 1,2%. Dintre cele patru segmente analizate, cea mai mare valoare a acestui indicator a fost înregistrată de segmentul de producţie şi comercializare vin (2,2%), iar cea mai scazută de segmentul berii (-0,9%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, acesta a înregistrat fluctuaţii anuale cuprinse între -6,7% (2009 vs. 2008) si plus 1,6% (2011 vs. 2010), pe ansamblul perioadei ritmul mediu anual de creştere fiind de -3,1%.

    În 2013, la nivelul întregului domeniu, 33,7% dintre firmele care au declarat că desfaşoară aceasta activitate au înregistrat profit. Numarul de proceduri de insolvenţă deschise de către companiile din industria băuturilor a crescut într-un ritm mediu anual de cca. 53%, ajungând în 2013 la 66 companii nou intrate în  insolvenţă. Ponderea companiilor intrate în insolvenţă în totalul companiilor din sector a variat în intervalul analizat între 1,2% (2008) şi 6,9% (2013), valoarea medie a perioadei fiind de 5,1%.

  • Cum a rezistat fabrica de bere Timisoreana de-a lungul a 300 de ani?

    Cu o istorie de aproape 300 de ani, fabrica de bere Timişoreana este prima de pe teritoriul ţării, cu secole înainte de a exista România ca stat. De-a lungul timpului, a avut atât perioade de glorie, cât şi de restrişte, suferind incendii şi chiar un faliment în secolul XIX. “Fabrica de bere păstrează între zidurile sale această istorie. Îmbunătăţirile succesive se văd deopotrivă în arhitectura clădirilor-monument care fac parte din ansamblul fabricii, în instalaţiile moderne de astăzi şi desigur în gustul care a adus Timişoreana pe locul 1 în preferinţele românilor”, declară Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries.

    Vezi aici la dimensiune mare.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    2.452 lei
    venitul mediu lunar total pe gospodărie în T2, din care veniturile băneşti au reprezentat 85,1%, în timp ce cheltuiala medie lunară totală a fost de 2.210 lei, din care cheltuielile de consum au reprezentat 72,5%

    0,6%
    creşterea PIB real în 2012 faţă de 2011, conform datelor definitive ale INS, la un total realizat de 596.681,5 mil. lei (preţuri curente), faţă de 586.749,9 mil. lei conform datelor semidefinitive

    1,2%
    cu atât a crescut volumul comerţului cu amănuntul în UE în august faţă de iulie, date ajustate sezonier, în timp ce creşterea faţă de august 2013 a fost de 2,5% (pentru zona euro, cifrele sunt 1,2%, respectiv 1,9%)

    33,6 mld. euro
    investiţiile BERD, BEI şi BM în Europa Centrală şi de Sud-Est efectuate în cadrul planului comun de acţiune anticriză lansat în 2012

    2,5%
    creşterea în august faţă de iulie a volumului comerţului cu amănuntul în UE, cele mai mari creşteri fiind consemnate în Germania şi Luxemburg (cu câte 2,5%), iar cele mai ample minusuri în România şi Slovacia (cu câte 0,6%)


     

  • Mihai Bârsan: „În România însă vechimea nu înseamnă automat încredere, câtă vreme am avut o perioadă comunistă în care nu se punea deloc accent pe calitate”

    Cu o istorie de aproape 300 de ani, fabrica de bere Timişoreana este prima de pe teritoriul ţării, cu secole înainte de a exista România ca stat. De-a lungul timpului, a avut atât perioade de glorie, cât şi de restrişte, suferind incendii şi chiar un faliment în secolul XIX. “Fabrica de bere păstrează între zidurile sale această istorie. Îmbunătăţirile succesive se văd deopotrivă în arhitectura clădirilor-monument care fac parte din ansamblul fabricii, în instalaţiile moderne de astăzi şi desigur în gustul care a adus Timişoreana pe locul 1 în preferinţele românilor”, declară Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. În opinia sa, un brand cu vechimen este ”un avantaj enorm şi imposibil de copiat”. Până la urmă, din păcate, argumentează el, foarte puţine produse cu o astfel de tradiţie au supravieţuit în România. Însă această situaţie ”implică şi o responsabilitate enormă: începând cu grija pentru clădirile monument istoric din patrimoniul fabricii şi până la asigurarea unei calităţi demne de toate generaţiile de pasionaţi de bere care au muncit aici”, spune Bârsan. El dă asigurări că nu este întâmplător faptul că la 100 de ani după ce Timişoreana a primit medalia cu cruce ”Grand Prix” de la împăratul Franz Josef (care se poate vedea şi astăzi pe etichete), Timişoreana a câştigat şi medalia Grand Prix la Australian International Beer Awards ”învingând” peste 700 de alte beri din toată lumea.

    În teorie, vechimea se traduce într-o încredere mai mare în marcă. În România însă vechimea nu înseamnă automat încredere, câtă vreme am avut o perioadă comunistă în care nu se punea deloc accent pe calitate. ”Astfel că avem de muncit încontinuu să re-demonstrăm şi să re-confirmăm. Nu ne putem permite să ne culcăm pe o ureche: fiecare ocazie de consum este un test de încredere şi vorbim de a gestiona aproape un milion de ocazii de consum pe zi!”, adaugă Bârsan. El mai spune că este greu de spus cât cântăreşte brandul în această ecuaţie, dar arată că din 2006 compania este liderul de valoare a pieţii de bere, cu o valoare de peste 1 miliard de lei în România cu o cotă de piaţă de aproximativ 15%.

    Pentru a ajunge aici însă, a fost nevoie de investiţii de ”multe zeci de milioane de euro”, aproape în întregime făcute în ultimii zece ani. În ultimele decenii de comunism şi în primul deceniu de după revoluţie, ritmul de investiţii a fost foarte scăzut. ”În momentul în care fabrica a intrat în patrimoniul SABMiller a fost nevoie de investiţii majore: de a repara, înlocui şi construi instalaţii moderne, noi, care să asigure respectarea standardelor de calitate la nivel mondial”, mai spune Bârsan.

  • STUDIU: Românii preferă berea blondă şi consideră băutul mai multor beri o dovadă de masculinitate

    Studiul mai arată că pentru 30% dintre români consumul de bere împreună cu prietenii este un mijloc de relaxare şi de interacţiune socială foarte important.

    Tendinţele acoperă perioada 2006-2014, iar universul studiului este reprezentat de populaţia din mediul urban din România, cu vârsta cuprinsă între 14 şi 64 de ani.

    Studiul măsoară preferinţele de consum de bunuri şi servicii ale populaţiei urbane. Caracterul continuu al studiului şi eşantioanele mari (peste 10.000 de interviuri anual) permit observarea fluctuaţiilor preferinţelor populaţiei şi studierea lor în raport cu evoluţia socio-economică din România. Marja de eroare este de +/-0,8%.

    Potrivit celui mai recent studiu (SNA) FOCUS realizat de BRAT, 70% dintre bărbaţii români nu refuză o bere cu prietenii oricât de ocupaţi ar fi, 27% dintre aceştia consideră că a bea mai mult beri la rând este o dovadă de masculinitate. Mai ales femeile sunt cele care privesc consumul mai multor beri la rând ca pe o dovadă de masculinitate – 40% dintre respondenţii care sunt de acord cu această afirmaţie fiind femei. Mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt căsătoriţi şi 36% provin din localităţi mici, de sub 50.000 de locuitori.

    În ceea ce priveşte procentul consumatorilor frecvenţi de bere cu acool se detaşează bărbaţii, cu un procent de 79%. Femeile preferă berea fără alcool – 30% dintre românce o consumă cel puţin o dată pe săptămână.

    Consumul intensiv de bere a scăzut la aproape jumătate din 2007 până în prezent, în timp ce consumul moderat a crescut uşor, mai arată datele celui mai recent (SNA) Focus. Conform studiului, 1/3 din populaţia din mediul urban consumă mai puţin de un litru de bere pe săptămână, iar cei mai mulţi consumă bere vara şi toamna.

    Dintre consumatorii de bere, 20% beau peste trei litri pe săptămână în timpul verii, în timp ce iarna doar 16% dintre ei aleg să consume această cantitate. Studiul BRAT relevă faptul că unii consumatori intensivi migrează înspre consumatori ocazionali, cu mai puţin de un litru de bere pe săptămână în anotimpurile reci.

    Românii consumă mai puţină bere în cafenele, comparativ cu barurile sau discotecile. 32% dintre cei care merg regulat la cafenea consumă bere cu alcool şi 7% bere fără alcool cel puţin o dată pe săptămână. În cluburi şi în discoteci, 44% dintre români preferă berea cu alcool, respectiv 13% bere fără alcool, cel puţin o dată pe săptămână.

    Dintre consumatorii de bere, 93% consumă bere blondă şi 15% consumă bere brună. Totodată, berea brună este în scădere cu aproximativ 25% faţă de acum opt ani, de la 20% la 15%. În ceea ce priveşte ambalajul, studiul BRAT reliefează că preferinţele românilor s-au schimbat: în prezent, sunt cu 50% mai mulţi consumatori de bere în doze de aluminiu comparativ cu 2006.

    Ambalajul de sticlă rămâne favorit, dar este în scădere, de la 70% dintre preferinţe în 2006 la 61% în 2014.

    BRAT este organizaţia industriei de media din România care măsoară audienţa presei scrise şi a mediului online, auditează tirajele (presă scrisă) şi monitorizează investiţiile în publicitate (presă scrisă, online, radio şi outdoor).

    Studiul National de Audienţă FOCUS este realizat de BRAT şi reprezintă unica sursă pentru piaţa de media şi publicitate din România pentru furnizarea rezultatelor de audienţă care sunt utilizate pentru tranzacţionarea spaţiului publicitar în presa scrisă. Studiul s-a lansat în urmă cu doisprezece ani, măsoară în prezent aproximativ 100 de titluri şi are circa 50 de beneficiari: editori, clienţi, regii şi agenţii de publicitate. Studiul FOCUS oferă date despre consumul de bunuri şi servicii din România pentru mai mult de 3.000 de mărci şi peste 200 de categorii de bunuri şi servicii.

  • Scăderea pieţei berii cu 9% în primul semestru a provocat pierderi la buget de 60 milioane lei

    Volumul pieţei berii a atins doar 7,3 milioane de hectolitri în primele şase luni ale anului în curs, în scădere cu aproximativ 9% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca urmare a contracţiei consumului, berarii estimează că bugetul României a pierdut 60 milioane de lei doar în primul semestru 2014, valoare aferentă accizei şi TVA-ului corespunzătoare volumului cu care piaţa a scăzut.

    “Până acum doi ani, evoluţia pieţei berii a fost corelată cu puterea de cumpărare a românilor, piaţa reuşind la nivelul anului 2012 să îşi restabilească echilibrul. Din 2013 însă, cand statul a intervenit artificial la nivelul pieţei berii prin creşterea accizei în lei cu 16%, continuând în 2014 prin schimbarea cursului de schimb pentru calculul aceleiaşi taxe, acest echilibru s-a rupt, piaţa berii reacţionând de atunci printr-o scădere accentuată şi continuă. În astfel de condiţii, orice alt factor conjuctural – cum a fost vremea capricioasă din vara aceasta, îşi produce efectele mult mai pronunţat“, a declarat Onno Rombouts, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii care au atins 1,25 miliarde de euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 76.700 de locuri de muncă pentru români. În 2014, veniturile la bugetul statului din TVA şi acciză plătite de sectorul berii s-au ridicat la peste 900 milioane lei.

    “Pentru a menţine un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul berii, Berarii României solicită revenirea la un nivel minim de acciză, calculat la un curs de schimb actual”, a completat Constantin Bratu, director general al asociaţiei.

  • Scăderea pieţei berii cu 9% în primul semestru a provocat pierderi la buget de 60 milioane lei

    Volumul pieţei berii a atins doar 7,3 milioane de hectolitri în primele şase luni ale anului în curs, în scădere cu aproximativ 9% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca urmare a contracţiei consumului, berarii estimează că bugetul României a pierdut 60 milioane de lei doar în primul semestru 2014, valoare aferentă accizei şi TVA-ului corespunzătoare volumului cu care piaţa a scăzut.

    “Până acum doi ani, evoluţia pieţei berii a fost corelată cu puterea de cumpărare a românilor, piaţa reuşind la nivelul anului 2012 să îşi restabilească echilibrul. Din 2013 însă, cand statul a intervenit artificial la nivelul pieţei berii prin creşterea accizei în lei cu 16%, continuând în 2014 prin schimbarea cursului de schimb pentru calculul aceleiaşi taxe, acest echilibru s-a rupt, piaţa berii reacţionând de atunci printr-o scădere accentuată şi continuă. În astfel de condiţii, orice alt factor conjuctural – cum a fost vremea capricioasă din vara aceasta, îşi produce efectele mult mai pronunţat“, a declarat Onno Rombouts, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii care au atins 1,25 miliarde de euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 76.700 de locuri de muncă pentru români. În 2014, veniturile la bugetul statului din TVA şi acciză plătite de sectorul berii s-au ridicat la peste 900 milioane lei.

    “Pentru a menţine un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul berii, Berarii României solicită revenirea la un nivel minim de acciză, calculat la un curs de schimb actual”, a completat Constantin Bratu, director general al asociaţiei.