Tag: bauturi

  • Aproape jumătate dintre români beau bere în timpul Sărbătorilor de iarnă

    Studiul a investigat totodată şi motivele care stau la baza consumării variantei fără alcool a acestei băuturi. Astfel, 35,8% din consumatorii de bere fără alcool aleg această băutură pentru a putea conduce. Rezultatele privind motivaţiile de consum ale berii fără alcool vin să completeze campania lansată la începutul lunii decembrie de Asociaţia “Berarii României”, prin care li se reaminteşte şoferilor români să nu se urce la volanul maşinii după ce au consumat băuturi alcoolice. Lansată sub sloganul “Cedează volanul când bei!”, campania s-a bucurat de sprijinul Direcţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi de cel al Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    Studiul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, de 1.048 persoane, bărbaţi şi femei, cu vârsta peste 18 ani, iar perioada în care s-a derulat studiul a fost 28 octombrie – 17 noiembrie. Rezultatele studiului sunt reprezentative pentru populaţia României cu vârsta peste 18 ani.

    Berea consumată în cantităţi moderate nu îngraşă: ţinând cont de toate varietăţile de bere (de la blondă la brună) berea cu alcool are în jur de 43 kcal la 100 ml, mai puţin decât alte băuturi alcoolice, iar cea fără alcool are doar 17 kcal la 100 ml

  • Aţi da banii pe băuturi alcoolice ambalate ca laptele sau sana? (GALERIE FOTO)

    Designerul german Jorn Beyer s-a gândit să facă un experiment, relatează toxel.com, şi a creat câteva ambalaje pentru băuturi alcoolice, plecând de la ambalajele de carton în care se vând de obicei lactate precum sana, iaurt sau lapte simplu ori cu arome.

    Artistul vrea să afle dacă mărcile de lichior, vodcă sau wisky s-ar vinde la fel de bine ca şi cele turnate în sticle pretenţioase, care adesea se identifică cu marca.

  • Ce ii nemultumeste pe romani: calitatea cosmeticelor, a bauturilor alcoolice si furnizorii de petrol si gaze

    In schimb, serviciile care se claseaza pe un loc mai bun in clasament, comparativ cu media UE, sunt telefonia mobila si serviciile de furnizare internet, precum si electrocasnicele de dimensiuni mari, produsele electronice si produsele IT.

    De asemenea, in comparatie cu anul trecut, ocupa un loc mai bun din perspectiva consumatorilor romani asigurarile pentru vehicule, pachetele turistice pentru vacanta si serviciile de transport local. Dintre produse, se claseaza pe un loc mai bun decat anul trecut bauturile nealcoolice.

    Comisia Europeana a publicat rezultatele Scoreboard – tabloul de bord al pietelor de consum, editia a VI-a, un studiu care are ca scop furnizarea de informatii cu privire la modul in care functioneaza piata, din perspectiva consumatorilor. A fost analizat pe baza de sondaje nivelul satisfactiei consumatorilor fata de produsele si serviciile achizitionate in 2011, pe 51 de domenii de piata, impartite in produse si servicii care insumeaza mai mult de 60% din bugetul unei gospodarii.

    La nivel european, ca si in 2010, si in 2011 piata serviciilor continua sa fie mai putin performanta decat piata produselor. Toate serviciile financiare (de exemplu creditele) si utilitatile (de exemplu electricitatea) au obtinut un scor sub medie. Dintre servicii, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor serviciile financiare, investitiile (inclusiv pensiile si titlurile de valoare), creditele ipotecare si serviciile imobiliare.

    Dintre produse, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor europeni autoturismele second-hand, ca si in 2010, si carburantii.

    Piata de electricitate si cea de combustibili s-au degradat cel mai mult in 2011 comparativ cu 2010, fapt care poate reflecta atitudinea consumatorilor fata de tarifele practicate de furnizori. In ceea ce priveste schimbarea furnizorului (switching), pe piata de electricitate, a creditelor ipotecare si a investitiilor, consumatorii au considerat ca este mai dificil fata de alte piete sa schimbe furnizorul.

    Comisia Europeana monitorizeaza pietele de consum din statele membre ale Uniunii Europene pentru a identifica domeniile care nu ofera rezultatele economice si sociale asteptate de consumatori si pentru a analiza progresele inregistrate in ceea ce priveste integrarea pietei interne. Deoarece consumul reprezinta 56% din PIB-ul UE, imbunatatirea conditiilor de pe piata si a satisfactiei consumatorilor ar putea conduce la cresterea competitiei pe piata si la inovatie, ceea ce ar determina crestere economica.

    Studiul Scoreboard VI a avut in vedere increderea si satisfactia consumatorilor fata de bunurile achizitionate, posibilitatea de a schimba furnizorul de servicii, usurinta de a compara ofertele de pe piata, problemele cu care s-au confruntat consumatorii pe piata, preturile practicate de comercianti.

  • Cea mai scumpă sticlă de whisky din lume

    Evenimentul bate recordul mondial precedent, stabilit de ultima sticlă de Dalmore 64, vândută la magazinul Harrods pentru 120.000 de lire cu trei luni în urmă.

    “Proprietarul fabuloasei sticle a făcut o investiţie fantastică, ce va creşte în valoare cu încă 100.000 de lire în zece ani. Cât va valora oare peste încă 10 ani?”, a declarat Vijay Mallya, preşedintele Whyte & Mackay, referindu-se la whisky-ul Dalmore 62 vândut în Singapore drept “aur lichid”.

    The Dalmore este marca de whisky situată pe locul al treilea mondial în funcţie de ritmul creşterii vânzărilor, cu 34% în ultimul an. Jura, tot una dintre mărcile producătorului Whyte & Mackay, a avut cea mai mare creştere în ultimul an – 38%.

    The Dalmore 62, creaţie a lui Richard Paterson, a fost lansată în 2002 într-o serie de 12 sticle, impunându-se rapid în topul celor mai scumpe mărci din lume, după ce un om de afaceri a plătit 32.000 de lire pentru o sticlă la hotelul Penny Hill Park din Surrey, scrie ClickLiverpool.com. După ce a împărţit-o cu prietenii, omul de afaceri i-a lăsat chelnerului bacşiş sub forma ultimei picături de whisky din sticlă.

  • Vanzarile ilegale de bauturi spirtoase acopera circa 60% din piata

    “Asistam la fenomene de evaziune mult mai perfectionate decat in
    trecut. Procentul evaziunii fiscale a crescut in ultimii ani, unul
    dintre motive fiind recesiunea din care nu am iesit inca. Au aparut
    «baieti destepti» si in industria noastra”, a declarat marti,
    intr-o conferinta de presa, Romulus Dascalu, presedintele Garant,
    Organizatia Patronala a Industriei Alcoolului si Bauturilor
    Alcoolice. El a aratat ca vanzarile legale de bauturi spirtoase au
    totalizat aproximativ 500 milioane euro anul trecut. Numarul de
    banderole fiscale pentru imbutelierea sticlelor a scazut de la
    151,5 milioane in 2009 la 136 milioane. In primele doua luni din
    2011, numarul banderolelor s-a redus la 9 milioane, de la 17
    milioane in perioada ianuarie-februarie 2010, potrivit sursei
    citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bauturile alcoolice care domina lumea


    Competitia intre producatorii de bauturi alcoolice ramane insa
    acerba si cei mai multi mizeaza pe traditia indelungata pe care o
    au in piata. Asta in ciuda faptului ca au aparut competitori care
    scot in fata un atu la care multi clienti sunt extrem de sensibili
    – un pret mult mai mic.

    SURSA: www.cnbc.com


  • Revista presei economice din Romania

    Producatorii de bauturi spirtoase se plang ca
    recesiunea le-a dat afacerile peste cap, arata Gandul: de la
    sase litri pe cap de locuitor in 2009, consumul oficial a scazut
    anul acesta cu un litru, iar pentru acest an, patronatele estimeaza
    un consum in scadere cu 15-20% comparativ cu anul trecut. Aproape
    300 milioane de euro este valoarea totala a ajutoarelor de stat pe
    care le vor primi producatorii agricoli pentru perioada august 2010
    – decembrie 2011.

    In 2020 ar trebui sa putem circula pe cel putin 1.000 de kilometri de autostrada, daca vor fi
    terminate proiectele anuntate ieri de ministrul Anca Boagiu,
    socoteste Evenimentul Zilei; deja saptamana viitoare vor fi
    lansate anunturile de licitatie pentru tronsoanele de pe Coridorul
    IV paneuropean, de la Nadlac la Sibiu, care au ca termen de
    finalizare 2015. Salariatii din armata, politie, jandarmerie si din
    serviciile secrete – noua tinta pentru administratorii de pensii
    obligatorii administrate privat.

    SIF Oltenia, condus de Dinel Staicu, a pierdut
    o societate cu un portofoliu imobiliar impresionant in favoarea
    unui grup de firme controlate chiar de Staicu, dezvaluie Romania
    Libera
    : printr-o operatiune de majorare de capital, SIF Oltenia
    a pierdut majoritatea actiunilor detinute la Corealis, societate
    care administra principalele spatii comerciale si restaurante din
    Craiova. Contul curent cu card atasat – o alternativa mai
    avantajoasa la clasicele transferuri de bani prin companii
    specializate.

    Dupa ce a facut lobby pentru controversatul proiect Palas,
    deputatul Relu Fenechiu a primit o bucata din el; a cumparat de la
    Iulian Dascalu un teren, la aproape jumatate
    din pret, iar cladirea pe care o construieste acum politicianul
    face parte din ansamblul ridicat in baza asocierii intre Primarie
    si firma lui Dascalu, scrie Adevarul. Finantarile in
    constructii au ajuns la nivelul anilor 2003-2004, iar antreprenorii
    din domeniu vad o relansare abia din 2012.

    Dambovita a capatat conturul unei destinatii de
    birouri
    si intre Unirea si Timpuri Noi, ca in Budapesta sau
    Praga, noteaza Ziarul Financiar, enumerand proiectele pe
    care dezvoltatorii vor continua sa ridice proiecte si in urmatorii
    ani. Angajatii din judetele Vrancea, Maramures si Vaslui sunt cei
    mai saraci salariati din Romania, cu salarii nete cuprinse intre
    923 si 925 de lei, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la
    Institutul National de Statistica din luna septembrie.

  • Nici vara nu mai ajuta! Romanii au uitat de bere, sucuri si inghetata

    “Romanul va avea intotdeauna bani pentru mici si bere”, declara
    recent pentru BUSINESS Magazin Dusan Wilms, cel mai puternic
    executiv din comertul romanesc, seful Metro Cash & Carry. El se
    referea, astfel, la predispozitia nationala de a cheltui, chiar si
    in perioade cand economia nu mai duduie, ca pe vremuri. Iar caldura
    si-a spus clar cuvantul in vanzari, care au crescut odata cu luna
    iulie cu “5-25% fata de luna iunie, in functie de categoria de
    produse”, spune Andreea Mihai, director de marketing la
    Carrefour.

    Ea a precizat insa ca perioada economica dificila, cresterea TVA
    si masurile de reducere a veniturilor au determinat “o scadere a
    vanzarilor fata de luna iulie a anului trecut”. In cazul Carrefour,
    cel mai putin afectate au fost vanzarile de apa, bere si inghetata,
    in timp ce cremele de protectie solara, bauturile carbogazoase si
    chiar micii au avut mai mult de suferit.

    Pentru alti comercianti, chiar daca vanzarile n-au scazut, nici
    cresterile n-au fost pe masura celor asteptate. Ploile dese din
    acest an, inceperea tarzie a perioadei calde, banii mai putini din
    buzunar si zgarcenia vest-europenilor in cheltuiala si-au pus
    amprenta, deopotriva, si pe vanzarile de produse sezoniere din
    Romania. “Nu am inregistrat scaderi, dar avem dificultati in
    realizarea obiectivelor de crestere”, declara Grigore Horoi,
    presedinte al grupului de firme Agricola International, care a
    rulat anul trecut afaceri de aproape 98 de milioane de euro si a
    vandut circa 12% din productie la export. Nici berarii nu au prea
    multe motive de bucurie: “Volumele sunt per total mai mici”
    (Ursus), “Consumul s-a diminuat fata de perioada similara a anului
    trecut”, (Bergenbier), “Vara a intarziat” (Heineken).

    Asociata in mod consacrat cu temperaturile ridicate din
    termometre, nici macar inghetata nu s-a epuizat in stocurile
    producatorilor. Vasile Armenean, director general al Betty Ice, una
    dintre cele mai mari afaceri din domeniu, cu vanzari de aproape 19
    milioane de euro anul trecut, spune ca anul acesta a fost “foarte
    prost din punct de vedere al vremii”. Motivul e ca a plouat mult,
    au fost putine zile insorite, iar vanzarile de inghetata au fost
    afectate in mod negativ mai ales in intervalul mai-iunie. Patru
    luni din an (din mai si pana la sfarsitul lui august) aduc pentru
    producatorii de inghetata peste 70% din vanzari, declara Dimitris
    Mitrofanakis, country business manager la Nestlé Ice-Cream, liderul
    pietei.

    Vremea neprielnica este unul din principalii vinovati si in
    ochii berarilor. Tiberiu Mercurian, director de marketing al
    Bergenbier, cu afaceri anuale de 130 de milioane de euro, spune ca
    “dupa o incercare timida de canicula, a venit luna iulie, in care
    din 27 de zile a plouat in 21 – cel putin in Bucuresti”.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania,
    declara si el ca “anul acesta vara s-a lasat destul de mult
    asteptata, iar cateva zile de canicula in Bucuresti in fiecare an
    sunt obisnuite”. El nu a dorit sa comenteze insa pe marginea
    felului cum au evoluat vanzarile companiei. Anul trecut, compania a
    realizat o cifra de afaceri de circa 213 milioane de euro, in
    scadere cu 5% in euro si in crestere cu 9% in lei fata de
    rezultatele din 2008.

  • Topul celor mai scumpe 5 beri din lume (GALERIE FOTO)

    In urma cu 5.000 de ani in perioada faraonilor, in Egipt, berea era un aliment important in dieta zilnica. In prezent, aceasta este una dintre cele mai apreciate bauturi. In timp ce anumite persoane prefera sa bea bere cu putin alcool si mai putin scumpa, sunt, la fel ca si in cazul vinurilor, adevarati experti in degustarea berii, potrivit most-expensive.net.

    Printre cele mai scumpe beri din lume se gaseste o sticla de bere care are 12 litri si costa 1.000 de dolari si o alta care se serveste in sticle ciudate, care sunt imbracate in veverite impaiate.