BusinessMagazin

Tag: basescu

  • Băsescu: Unii candidaţi la prezidenţiale au lucruri ascunse în CV. Pe unii îi voi dezbrăca public

    “Pe mine mă deranjează lichelismul, sunt în ultimele patru luni de mandat şi la câtă mizerie am îndurat de la diverşi ziarişti şi politicieni m-am hotărât ca în toate ieşirile să spun, să vorbesc. Nu mai am de ce să menajez pe cineva. E plină şi politica şi presa, din păcate, de oameni care mint. De oameni, care, cu uşurinţă, profitând de nivelul redus de instruire al multora dintre telespectatori, le spun: ‘Băsescu trebuia să se ocupe, să nu se defrişeze pădurile. Băsescu a fost la Grivco”, a declarat Traian Băsescu, la B1 TV.

    Acesta a subliniat că există prea mult lichelism în spaţiul public, şeful statului arătându-le moderatorilor o foaie pe care se afla definiţia cuvântului lichelism din DEX.

    “Am văzut prea multe şi în această campanie le voi spune de toate la toţi, pentru că eu nu candidez”, a spus Traian Băsescu.

    Întrebat dacă asta înseamnă că “va ieşi la bătaie”, preşedintele a confirmat.

    Totodată, şeful statului a spus că unii candidaţi deja anunţaţi la alegerile prezidenţiale au lucruri ascunse în CV şi “au aparţinut de anumite instituţii”.

    “Pe unii dintre ei îi voi dezbrăca public, vă asigur de asta, pentru că, de exemplu, sunt candidaţi deja anunţaţi care au lucruri ascunse în CV-ul lor. Sunt lucruri pe care le tăinuiesc, nu le spun. Ori cetăţenii trebuie să ştie despre orice candidat tot. Tot ce-i important, nu vorbesc de relaţia din familie, nu se bagă nimeni în familia nimănui, în relaţiile private ale nimănui, dar când ai aparţinut de anumite instituţii şi nu-ţi treci în CV şi vrei să devii preşedintele României, acest lucru n-ai voie să-l faci”, a afirmat Traian Băsescu.

  • Băsescu, despre propunerile de miniştri: Va trebui să am o reacţie mâine. În principiu le resping/ Ponta: Îi voi propune pe EBA şi Blejnar

    Ponta: Aştept ca Băsescu să respingă oficial propunerile de ministru, îi voi propune pe EBA şi Blejnar

    Premierul Victor Ponta a declarat că va înainta alte două propuneri de ministru doar după ce preşedintele Traian Băsescu îl va informa oficial, în scris, că le respinge pe cele transmise săptămâna trecută, adăugând, ironic, că îi va propune pe Elena Băsescu la Cultură şi pe Sorin Blejnar la Buget.

    “Dacă Traian Băsescu va respinge cele două propuneri, cu siguranţă trebuie să fac alte propuneri, dar ca să fiu sigur că le acceptă Băsescu o s-o propun pe EBA, pe Elena Băsescu, la Cultură şi pe Sorin Blejnar la Buget, pentru că probabil aceştia sunt modelele de cultură şi de ştiinţe în ale bugetului pe care Băsescu le-a promovat în ultimii zece ani”, a spus Ponta la postul B1 TV.

    El a amintit că preşedintele are dreptul, conform Curţii Constituţionale, să refuze o singură dată o propunere a premierului şi a precizat că aşteaptă să vadă o hârtie prin care Băsescu să anunţe oficial, în scris, că respinge cele două propuneri.

    Întrebat dacă va respinge cele două propuneri făcute de premier pentru Cultură şi Buget, el a răspuns: “În principiu da. Poate aceşti oameni nu vor să fie respinşi cu eticheta necorespunzător şi îşi retrag ei candidaturile”.

    El a amintit că a amânat decizia pentru a-i premierului un timp în care să facă alte propuneri, cele două fiind considerate de el ca fiind “necorespunzătoare”.

    Pe de altă parte, Băsescu a spus că a luat în calcul şi o altă variantă, în care cei doi să îşi dea seama că este “căciula prea mare” pentru portofoliile acestea

    “Mai aştept încă până mâine, în speranţa că, dacă Victor Ponta nu vrea să înţeleagă că un guvern nu poate să aibă un ministru al Bugetului un domn care se ocupa de casa de cultură a studenţilor şi o doamnă la Cultură care nu vorbeşte sau nu înţelege bine limba română, eu nu voi avea ce să fac, va trebui să am o reacţie mâine”, a spus preşedintele.

    Chestionat dacă există posibilitatea ca premierul să revină cu aceleaşi nominalizări dacă, în primă fază, ele vor fi respinse, Băsescu a menţionat că acest lucru nu se poate, fiind interzis printr-o decizie a Curţii Constituţionale.

    “Am analizat toate variantele, că putea să vină domnul Ponta, la câtă minte are, să vină, să spună că îl pune pe domnul de la Buget la Cultură şi pe doamna la Buget”, a afirmat Traian Băsescu.

    Întrebat dacă există posibilitatea ca Ponta să fi făcut aceste nominalizări “special pentru a fi respinse”, şeful statului a răspuns: “Dacă de asta le-a trimis, le-a trimis perfect îndreptăţit, dacă de asta a urmărit, să îi fie respinse. Numai că este ruşinea lui să propuni asemenea candidaţi pentru cele două ministere”.

    El a criticat, pe de altă parte, faptul că premierul nu a discutat cu el propunerile anterior ca ele să fie anunţate oficial.

    “Din păcate, Victor Ponta a recurs, pentru prima dată, la anunţul prin televiziune, că s-a dus la stăpânii lui de la Antena 3 şi acolo a anunţat ce propuneri va face, iar a doua zi mi-a trimis propunerile. Până acum, de fiecare dată, am discutat propunerile, exact pentru a preveni astfel de situaţii”, a subliniat Traian Băsescu.

  • Suntem tot în 29 iulie 2012

    Motivul e simplu – recuperarea ambelor furii ar fi profitabilă electoral pentru PSD, respectiv PMP, ştiind că de atunci încoace, atât PSD, cât şi Traian Băsescu şi-au pierdut inevitabil din popularitate, iar numărul celor indecişi în perspectiva prezidenţialelor justifică orice încercare de remobilizare la vot cu vechile arme valabile la momentul 2012.

    Premierul Victor Ponta nu doar că s-a ţinut de data simbolică de 29 iulie ca să-şi lanseze candidatura la preşedinţie, deşi inundaţiile catastrofale din Oltenia şi Muntenia ar fi făcut pe oricine altcineva să amâne momentul festiv, dar a şi emis perla “Dacă azi, la doi ani după referendum, constatăm că doi ani din viaţa acestei ţări au fost pierduţi, vă cer să fiţi alături de mine ca următorii zece ani să fie schimbarea”, la doar câteva zile după ce se ostenise să prezinte ultimii doi ani drept limanul economic paradisiac după dezastruoasa guvernare PDL-Băsescu.

    De partea cealaltă, candidatul PMP la preşedinţie, Cristian Diaconescu, a înaintat Parchetului o sesizare de fapte de abuz în serviciu comise de liderii USL în 2012 în contextul suspendării preşedintelui Băsescu, iar politicienii care vizează categoria “electoratului justiţiar” al dreptei (Cristian Diaconescu, Cătălin Predoiu, Monica Macovei, Elena Udrea) continuă să-i înfiereze pe liderii ACL şi pe prezidenţiabilul Klaus Iohannis pentru că nu se dezic de evenimentele din 2012.

    Nu că disponibilitatea comică de compromis şi de uitare a trecutului din partea capilor ACL n-ar justifica un apel decent la memorie, numai că nu imperative etice îi animă pe cei ce se întorc obsesiv la 2012, ci perspectiva pierderii singurilor cai de bătaie viabili atât de către un PSD care a prins putere pe seama demonizării lui Băsescu, cât şi de către un PMP care aspiră să prindă putere pe seama demonizării oricui nu e cu Băsescu – cu alte cuvinte, ambele grupări ar fi nevoite să se întoarcă în prezent, adică la ce aşteaptă, fără furie, electoratul în 2014.

  • Creşte concurenţa orgoliilor între candidaţii dreptei

    Pe ultima sută de metri însă, Monica Macovei a cerut şi ea să fie luată în calcul la sondajele comandate pentru desemnarea candidatului PDL, cu nădejdea că dacă liderii pedelişti nu se vor mai rezuma la scorul din sondaje drept criteriu suprem, ar putea deveni ea în cele din urmă candidatul PNL-PDL la alegerile prezidenţiale.

    Suporterii fostului ministru al justiţiei speră că apariţia Monicăi Macovei, justificată de faptul că parte din scorul PDL de la europarlamentare s-a datorat prezenţei ei pe listă şi pe afişe, ar pune probleme nu numai ambiţiilor lui Predoiu, ci şi ambiţiilor lui Cristian Diaconescu, candidatul PMP, dat fiind că ea ar putea drena în principal partea din electoratul PMP nemulţumită de însuşirea moştenirii “băsismului” de către Elena Udrea, dacă nu cumva şi părţi din bazinul electoral al dreptei pe care nu le-au convins personalităţile celorlalţi potenţiali candidaţi rămaşi fie practic, fie doar teoretic în cursă – Iohannis, Predoiu, Crin Antonescu sau Mihai-Răzvan Ungureanu.

    “O fac pentru România. Pentru că nu văd o soluţie care să asigure aceste lucruri, nu văd puterea şi determinarea care să asigure, de exemplu, menţinerea clară a României pe drumul euro-atlantic”, a afirmat Monica Macovei, făcând aluzie în special la faptul că noua Alianţă Creştin-Liberală ar fi preluat mai curând poziţia PNL de la referendumul din 2012 de demitere a preşedintelui Traian Băsescu decât poziţia PDL cu ocazia aceluiaşi referendum. “Cred că alianţele sunt bune dacă ajută dreapta şi ţara noastră. Dar nu cred în compromiterea valorilor noastre. Valorile în care noi, membrii PDL, credem şi pentru care am stat pe baricade de câte ori aceste valori au fost în pericol”, a sugerat Macovei.

    Mult mai radicală decât Monica Macovei în privinţa criticilor la adresa Alianţei Creştin-Liberale a fost însă Elena Udrea, lidera PMP, avantajată de faptul că, spre deosebire de Macovei, ea nu mai face parte de mult din PDL. “Astăzi este o zi neagră în istoria politică post-decembristă”, a susţinut Udrea. “Partidul celei mai mari speranţe şi celor mai mari victorii electorale, PDL, dispare! Noul proiect politic este născut din resentimente faţă de Preşedinte într-o măsură cel puţin egală cu USL. Din multe puncte de vedere, avem de-a face doar cu o variantă mai soft al proiectului girat de Dan Voiculescu în urmă cu trei ani şi jumătate”. În ceea ce îl priveşte pe Cristian Diaconescu, al cărui potenţial bazin electoral ar fi primul afectat de o candidatură a Monicăi Macovei, el a lăsat să se înţeleagă că dacă el nu intră în turul al doilea al prezidenţialelor, e posibil să nu mai vină deloc la vot.

  • Băsescu cere Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat, miercuri, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

    În document se arată că “actul normativ trimis spre promulgare vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă. În anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de ron conform bugetului aprobat pentru anul în curs”.

    “Prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de ron în 2015 şi 5,564 de miliarde de ron în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de ron la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacă ţinem cont şi de indexările obligatorii conform legii”, se precizează de asemenea în cererea de reexaminare.

    În document se mai arată că, “dacă, pentru anul 2014, Guvernul, în expunerea de motive a legii trimisă spre promulgare, menţionează unele măsuri de compensare a impactului negativ generat de această măsură, pentru perioada 2015 – 2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este foarte vag exprimată, referire făcându-se doar la surse bugetare potenţiale provenite, în special, dintr-o mai bună colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă şi nu din prezentarea unor surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensării”.

    “Având în vedere evoluţia estimărilor bugetare şi nerealizarea colectării faţă de program atât în anul 2013, cât şi în primele şase luni din 2014, este esenţial să fie clarificate în fundamentarea legii care sunt măsurile exacte de compensare a veniturilor, aşa cum au solicitat inclusiv instituţiile financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială)”, subliniază preşedintele.

    Totodată, în cererea de reexaminare se menţionează că “anul 2015 este anul în care România are obligaţia de a atinge un deficit structural de 1% din PIB, conform Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (aceasta înseamnă o reducere a deficitului bugetului de stat consolidat de 0,8 – 0,9 % din PIB)”. “De asemenea, bugetul anului 2015 trebuie să prevadă creşteri importante ale bugetului Ministerului Apărării Naţionale, nevoi care reflectă realităţile regionale. Trebuie menţionat că măsura de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale este un angajament suplimentar, nu unul obligatoriu, al României, motiv pentru care Guvernul trebuie să prezinte o fundamentare a compensării acestei măsuri în contextul angajamentelor deja asumate”, se precizează în document.

    “Prin Legea nr. 83/2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 20 iunie 2012, România a ratificat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare (Tratatul Fiscal), lege care include o serie de obligaţii pentru statul român, inclusiv Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu. De asemenea, prin Legea nr. 377/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 826 din 23 decembrie 2013, a fost modificată Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 în sensul transcrierii obligaţiei privind deficitul structural şi Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu care revine României prin ratificarea Tratatului Fiscal. În acelaşi timp, trebuie avut în vedere faptul că România a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, prin care s-a obligat să respecte Tratatul Fiscal, atingerea obiectivului structural şi menţinerea unui deficit al bugetului consolidat. În lipsa compensării reducerii contribuţiei de asigurări sociale, România riscă să întrerupă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, cu consecinţa pierderii imediate a facilităţilor oferite de «mecanismul de TOP-UP», respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanţarea europeană”, se mai arată în cererea de reexaminare.

    Preşedintele Traian Băsesci solicită reexaminarea Legii trimisă spre promulgare, “din punct de vedere al oportunităţii, ţinând cont de motivele invocate”.

    În urmă cu două săptămâni, preşedintele Traian Băsescu a declarat că a primit la promulgarea legea privind diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale şi că are semne de întrebare privind oportunitatea măsurii, spunând că este de părere că Guvernul are ca ţintă acoperirea deficitului rezultat prin micşorarea CAS prin creşterea taxei pe proprietate de 2-3 ori.

    Sâmbătă, preşedintele Băsescu a precizat că nu va promulga legea de reducere a CAS până nu va fi convins că măsura este sustenabilă economic şi a arătat că aşteaptă de la Guvern o evaluare în acest sens, pentru a se convinge că reducerea nu va fi compensată cu introducerea de noi taxe.

    Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator de la 1 octombrie. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor.

  • Băsescu: Nu cumva avem risc să fie mai importante comandamentele economice ca solidaritatea cu estul?

    “Astăzi este Ucraina, se ajunge la frontiera balticilor, a Poloniei, a României. Nu cumva avem riscul să fie mai importante comandamentele economice decât solidaritatea cu statele din flancul estic?”, a spus preşedintele Traian Băsescu.

    Şeful statului a menţionat că, în opinia sa, “Europa trebuie să vină, în practică, la valorile ei reale, pornind de la valoarea cea mai importantă, siguranţa oamenilor, iar Federaţia Rusă trebuie tratată prin aceatsă prismă, chiar dacă avem pierderi economice consistente”.

    “Nu vor fi mai mari (pierderile economice, n.r.) decât ale Federaţiei Ruse”, a adăugat şeful statului.

    În opinia preşedintelui Băsescu, “a aplica cu mănuşi măsurile din etapa a treia de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse este o eroare”.

    “Cu cât întârziem mai mult, cu atât vom plăti mai scump neluarea la vreme a măsurilor de stopare a entuziasmului domnului Putin de a-şi recuceri imperiul fostei Uniuni Sovietice”, a mai opinat el.

  • Elena Udrea: Mai rămâne să avem o femeie prim-ministru şi chiar preşedinte al României

    Udrea a participat la Congresul Femeilor Populare de la Sinaia, unde printre invitaţi s-a aflat şi preşedintele Traian Băsescu, “politicianul căruia i se datorează carierele de top ale multor femei în politică”, conform Elenei Udrea.

    Ea şi-a amintit de vremurile în care a intrat în politică, “atunci când modelul feminin era încă inspirat dinainte de 1989: haine cu două numere mai mari, cenuşii, pantofi fără toc, neapărat părul prins în coc iar ochelarii de vedere, chiar falşi, reprezantau un atu”.

    Mentalitatea referitoare la femeile de carieră a evoluat însă mult în ultimii ani, consideră Elena Udrea, adăugând că ea a avut “o contribuţie evidentă de forţare a acestei evoluţii” şi că rezultatele obţinute până acum o fac să spună că “a meritat tot ce am suportat”. În opinia ei, “de succesul nostru, al celor care ne-am asumat cariere publice, depinde implicarea tot mai mare a femeilor în politică şi prezenţa lor în funcţii cheie în toate domeniile”.

    “Avem deja o femeie preşedinte de partid – mai rămâne să avem o femeie prim-ministru şi chiar preşedinte al României”, crede Udrea, adăugând însă un sfat pentru colegele  sale: “Ca o femeie care a stat toată viaţa pe picioarele ei, le-am spus că pentru aceasta, este nevoie să îşi câştige independenţa financiară. Atât în viaţa privată, cât şi în interiorul partidului”.

  • Băsescu: Aştept evaluarea de la Guvern pe CAS. Nu promulg legea dacă nu sunt convins că e sustenabilă

    ”Până nu voi fi convins că măsura este sustenabilă economic, nu voi promulga legea. Acest punct de vedere: Da, de acord cu reducerea CAS, dar vrem să ştim condiţiile în care se face, este nu numai al meu ci şi al comunictăţii de afaceri este şi al FMI. Şi Fondul Monetar Internaţional susţine reducerea CAS, ca o reducere de povară fiscală, cu condiţia să ştie cum se compensează această adâncire a deficitului şi dacă este bună pentru economia românească sau nu”, a spus Băsescu.

    Preşedintele a mărturisit că, după ce a primit legea de reducere a CAS la angajator, i-a întrebat pe câţiva apropiaţi care au afaceri care este părerea lor, moninalizând-l pe fostul consilier prezidenţial Adrian Rădulescu, iar răspunsul primit a fost că această măsură trebuie aplicată.

    ”Şi eu sunt de acord că trebuie promulgată, dar trebuie să vedem ce este în spatele ei, efectele. Ce îmi doresc acum este o evaluare de la Guvern, care să mă convingă că aplicarea reducerii CAS la societăţi nu va fi compensată cu introducerea de noi taxe şi impozite pentru populaţie, pentru că ar fi cel puţin imoral să îndrepţi spre patronate reducerea de 5% şi să pui în spatele polulaţiei alte taxe. Este şi imoral şi incorect economic, pentru că măsura agravează deficitul de la fondul de pensii”, a arătat Băsescu.

  • Petrescu: Nu i-am dat studiile pe CAS lui Băsescu pentru că nu sunt publice, dar FMI le-a văzut

    “Nu i-am dat studiile. Nu sunt publice. Însă, FMI le-a avut înainte cu o lună”, a spus Ioana Petrescu la Antena 3, întrebată de ce nu i-a prezentat lui Traian Băsescu studiile privind impactul reducerii CAS şi dacă i le-a transmis între timp.

    Ea a explicat că a evitat să abordeze discuţia despre MTO (Medium-Term budgetary Objective, obiectivul bugetar pe termen mediu) întrucât sunt întrebări la care nu putea să răspundă “în cinci minute, pe picior, undeva la Cotroceni”.

    Ministrul Finanţelor recunoaşte că ar putea fi nevoie de alte măsuri compensatorii pentru a se încadra în ţinta de deficit pentru anul viitor, dar susţine că “acel deficit” este calculat pe un potenţial, iar datele nu sunt încă disponibile.

    “Nu pot să spun acum cum se va face bugetul pe 2015”, a adăugat Petrescu.

    Ea a arătat că proiecţia veniturilor bugetare pentru anul viitor se va face pe baza veniturilor realizate în 2014, atunci când vor fi cunoscuţi mai mulţi indicatori, printre care şi inflaţia din acest an.

    “Diferenţa va trebui acoperită, într-adevăr, pe baza unor măsuri care vor fi decise atunci”, a continuat Petrescu.

    Ea a mai precizat că nu a fost deranjată de întrebările privind studiile sale, arătând că a depăşit momentul în care simţea nevoia să dovedească ce a învăţat acolo.

    Preşedintele Traian Băsescu a întrebat-o, luni, în consultările de la Cotroceni, pe Ioana Petrescu unde a terminat studiile, precizând că se aştepta de la aceasta la argumente gen Roubini, un economist care a terminat Harvardul, la fel ca şi ea.

    “Doamna ministru, se colectează suplimentar, din creşterea economică, atât? Dar bănuiesc că aţi observat că Germania, Franţa, Italia, au intrat în declin şi asta ne va afecta, a spus Băsescu.

    Replica Ioanei Petrescu a venit imediat: “Un motiv în plus să relaxăm fiscal şi să încurajăm firmele să angajeze şi să investează mai mult”, a spus aceasta, vizibil emoţionată.

    “Doamnă, am zis că… Unde aţi zis că aţi terminat? La Harvard, la Oxford?”, i s-a adresat Băsescu.

    “La Harvard”, a răspuns Petrescu.

    “Roubini, economist de Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i-a spus preşedintele ministrului de Finanţe.

    Preşedintele Băsescu i-a mai spus ministrului Finanţelor că argumentele acesteia în favoarea reducerii CAS sunt cele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba.

    Încă de la începutul discuţiei de la Cotroceni, şeful statului le-a reproşat premierului Victor Ponta şi ministrului Finanţelor că nu au prevăzute surse din care să acopere “gaura” produsă de scăderea CAS cu 5% şi a spus că văzute “tentativa de punere în dezbatere publică a noului Cod Fiscal”, care prevedea taxe suplimentare.

    Miercuri, Băsescu a declarat, la B1 TV, că Ioana Petrescu este “bine echipată din punct de vedere teoretic, dar marea problemă este lipsa de practică”, susţinând că aceasta a fost folosită de premierul Victor Ponta.

    Şeful statului a precizat că ar fi mai îngăduitor cu ministrul de Finanţe decât cu premierul Victor Ponta.

    La întâlnirea de la Cotroceni, Băsescu i-a spus premierului că ar fi “unfair” să intre în alegeri fără să trimită bugetul pe 2015 la Parlament, ca un comentariu la afirmaţia lui Ponta că, atunci când va trece de Parlament, bugetul va veni la el sau al noul preşedinte al ţării.

    La afirmaţia preşedintelui Băsescu potrivit căreia România mai are de acoperit şi MTO (Medium Term Objective – Obiectiv bugetar pe termen mediu, n.r.), premierul Ponta a întrebat mai întâi “Poftiţi ?”, iar după ce preşedintele Băsescu a reluat că mai există şi MTO-ul, care mai înseamnă vreo 6 miliarde, 5, 6 miliarde, Ponta a răspuns: “O să lucrăm la toate”.

    Preşedintele a întrebat dacă reducerea CAS se va face pe baza unor majorări ulterioare de taxe, dar nu a primit un răspuns.

    Ponta a declarat miercuri că reducerea CAS este acoperită contabil din creşterea accizei, taxa specială pe construcţii şi încasări suplimentare inclusiv pe baza noii Legi a insolvenţei, dar economia nu necesită doar contabilitate, ci şi un pic de minte care uneori lipseşte “la cel mai înalt nivel”.

    În emisiunea de la Antena 3, Petrescu a arătat că venituile bugetare în minus din reducerea CAS pe un an, de 4,8 miliarde lei, sunt venituri în plus pentru angajatori, iar, presupunând că pe termen mediu 50% se duc în angajări şi 50% în investiţii, se recuperează la buget 1,3 miliarde lei plus 1,2 miliarde lei.

  • Petrescu, despre Cotroceni: Mă gândeam – e politică, îmi distruge proiectul. Voiam să-l iau şi să plec

    “Era clar că e o întâlnire politică. Nu m-am dus acolo să vorbesc despre cifre sau să fundamentez o teorie economică. Era clar că acolo era o discuţie politică şi CAS era la mijloc (…) Băsescu vine dintr-un partid de dreapta, unde măsura este susţinută (…) Am impresia că dânsul susţine această măsură, deci nu era ideea acolo să mergem şi să susţinem măsura cu cifre (…) Este clar că e vorba de un război politic, am refuzat să mă implic în acest război în care se folosea CAS. Am încercat să ţin departe CAS de acest război (…) Mă gândeam: clar e o dispută politică şi o să-mi distrugă proiectul. Vroiam să-l iau şi să plec“, a spus Ioana Petrescu la Antena 3.

    Ea nu crede că preşedintele Traian Băsescu se opune reducerii CAS.

    “Aruncam cifrele privind CAS într-o dispută politică. Ştiam care este jocul şi îmi era frică că pică CAS la mijloc“, a adăugat Petrescu.

    Ea a arătat că nu s-a simţit intimidată sau deranjată în discuţia cu şeful statului, menţionând că fost amuzată de spaţiul amplu pe care l-a dedicat presa celor 20 de minute de la Cotroceni.

    Ministrul Finanţelor crede că preşedintele Băsescu aştepta să audă că vor fi crescute nişte taxe. Ea a precizat că nu va spune aşa ceva şi nici nu va face, întrucât vrea să utilizeze politica fiscală pentru a susţine creşterea economică.

    “De aceeea au ţinut discuţiile cu FMI până la 12 noaptea, pentru că nu eram de acord să accept creşterile de taxe care au fost propuse (…) Se aştepta să vin să spun eu că voi creşte taxele ca să acopăr gaura. Eu am fost cu FMI două săptămâni şi le-am zis clar că nu voi creşte taxele”, a mai spus Ioana Petrescu.

    Preşedintele Traian Băsescu a întrebat-o, luni, în consultările de la Cotroceni, pe Ioana Petrescu unde a terminat studiile, precizând că se aştepta de la aceasta la argumente gen Roubini, un economist care a terminat Harvardul, la fel ca şi ea.

    “Doamna ministru, se colectează suplimentar, din creşterea economică, atât? Dar bănuiesc că aţi observat că Germania, Franţa, Italia, au intrat în declin şi asta ne va afecta, a spus Băsescu.

    Replica Ioanei Petrescu a venit imediat: “Un motiv în plus să relaxăm fiscal şi să încurajăm firmele să angajeze şi să investează mai mult”, a spus aceasta, vizibil emoţionată.

    “Doamnă, am zis că… Unde aţi zis că aţi terminat? La Harvard, la Oxford?”, i s-a adresat Băsescu.

    “La Harvard”, a răspuns Petrescu.

    “Roubini, economist de Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i-a spus preşedintele ministrului de Finanţe.

    Preşedintele Băsescu i-a mai spus ministrului Finanţelor că argumentele acesteia în favoarea reducerii CAS sunt cele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba.

    Încă de la începutul discuţiei de la Cotroceni, şeful statului le-a reproşat premierului Victor Ponta şi ministrului Finanţelor că nu au prevăzute surse din care să acopere “gaura” produsă de scăderea CAS cu 5% şi a spus că văzute “tentativa de punere în dezbatere publică a noului Cod Fiscal”, care prevedea taxe suplimentare.

    Miercuri, Băsescu a declarat, la B1 TV, că Ioana Petrescu este “bine echipată din punct de vedere teoretic, dar marea problemă este lipsa de practică”, susţinând că aceasta a fost folosită de premierul Victor Ponta.

    Şeful statului a precizat că ar fi mai îngăduitor cu ministrul de Finanţe decât cu premierul Victor Ponta.

    Băsescu a mai spus că, dacă ar fi prim-ministru, ar adopta reducerea CAS şi a menţionat că niciodată nu a declarat că nu susţine această măsură.