BusinessMagazin

Tag: apartamente

  • Deşi suntem într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, preţurile apartamentelor continuă să crească. Oraşele unde preţul apartamentelor a crescut în luna septembrie

    După un avans de 0,5% în august faţă de iulie, suma medie solicitată de către vânzătorii de apartamente a consemnat un recul de 0,9% în septembrie 2020, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, care consemează uşoare scăderi în Timişoara şi Iaşi şi creşteri de preţ în Cluj-Napoca, Braşov şi Constanţa.

    În medie, preţul a ajuns la 1.304 euro pe metru pătrat util, faţă de 1.316 euro pe metru pătrat util în ultima lună de vară.
    Preţul apartamentelor. Braşov

    În Braşov, indicele Imobiliare.ro a înregistrat, în luna septembrie, un avans de 0,9%, de la un nivel de 1.197 de euro pe metru pătrat util, la unul de 1.208 euro pe metru pătrat. Evoluţii pozitive au avut loc pe ambele segmente de piaţă analizate – chiar dacă variaţiile au fost, desigur, diferite. Astfel, apartamentele vechi s-au apreciat cu 0,5% (de la 1.178 la 1.184 de euro pe metru pătrat util), în vreme ce locuinţele din cadrul noilor ansambluri rezidenţiale au consemnat un avans mai semnificativ, respectiv 1,4% (de la 1.244 la 1.262 de euro pe metru pătrat).

    Preţul apartamentelor. Cluj-Napoca
    Şi Cluj-Napoca a fost caracterizat, luna trecută, de o evoluţie ascendentă a preţurilor apartamentelor: pretenţiile vânzătorilor s-au majorat, per ansamblu, cu 0,8%, ajungând la o medie de 1.825 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.811 euro pe metru pătrat la finele lui august). Valoarea de listare a locuinţelor din blocurile vechi a ajuns la 1.792 de euro pe metru pătrat (de la 1.794 de euro pe metru pătrat, reprezentând un minus de 0,1%), în vreme ce pe piaţa rezidenţială nouă a avut loc un avans de 1,6% (de la 1.828 la 1.858 de euro pe metru pătrat).

    Preţul apartamentelor. Constanţa
    În Constanţa a avut loc, în luna septembrie, o creştere de 0,9% a preţului mediu solicitat de către proprietari şi dezvoltatori rezidenţiali, până la 1.245 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.234 de euro pe metru pătrat la finele lui august). Spre deosebire de lunile anterioare, valoarea de listare pentru apartamentele vechi s-a majorat uşor, anume cu 0,2%, de la 1.226 la 1.228 de euro pe metru pătrat. Locuinţele nou-construite au înregistrat, ca şi luna trecută, un avans de peste 2% – de la 1.253 la 1.282 de euro pe metru pătrat (este vorba, mai exact, de un plus de 2,3% la 30 de zile).

    Preţul apartamentelor. Bucureşti
    Preţul mediu solicitat pentru un apartament a ajuns la 1.355 de euro pe metru pătrat util în Bucureşti, în condiţiile unui recul de 0,1% faţă de luna august (când o asemenea unitate locativă putea fi achiziţionată cu 1.357 de euro pe metru pătrat). Interesant este că cele două segmente majore ale pieţei rezidenţiale locale au avut o evoluţie contrastantă: locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1% în perioada analizată, ajungând la o medie de 1.328 de euro pe metru pătrat (de la 1.315 euro pe metru pătrat), în vreme ce unităţile locative nou-construite au consemnat o scădere tot de 1% (de la 1.390 la 1.376 de euro pe metru pătrat).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este viitorul clădirilor de birouri. Dar al mallurilor?

    Cu trei săptămâni în urmă, compania Genesis Property, deţinută de Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a anunţat că birourile Novo Park din Pipera se transformă în spaţii de co-living.
    Grupul francez Renault tocmai a anunţat că din 50.000 de metri pătraţi închiriaţi pentru birouri va scoate la subînchiriere cel puţin 20.000 de metri pătraţi, în urma evaluării necesarului de spaţiu pentru viitor.
    Estimările actuale indică faptul că cel puţin un sfert din spaţiile pentru birouri de acum vor deveni goale, ca urmare a relocării angajaţilor acasă.
    Acum 1-2 ani, o clădire de clasă B din Pipera care avea vreo 15 ani s-a transformat într-un bloc de apartamente.
    Chiar fostul sediu al Business MAGAZIN, ZF etc., unde am stat 5 ani, s-a transformat dintr-o clădire de birouri de 7 etaje într-un bloc de locuinţe.
    În mod cert, mai sunt şi alte cazuri de acest fel.
    Criza COVID-19 i-a trimis pe angajaţi să lucreze de acasă, cu succes, dar a dus la eliberarea a sute de mii de spaţii de birouri. În Bucureşti sunt peste 3 milioane de metri pătraţi de birouri, iar acum prezenţa fizică este de maximum 30%. Dar chiriaşii plătesc pentru tot spaţiul.
    Cred că anual, în Bucureşti, se plătesc pentru birouri aproape 500 de milioane de euro.
    Dezvoltatorii speră că firmele care au închiriat spaţiile de birouri îşi vor readuce până la urmă angajaţii la locurile de muncă, astfel încât să nu se pună în final problema eliberării reale de spaţii, rezilierea contractelor astfel încât în final spaţiile să devină goale cu totul.
    Proprietarii stau încă bine pe contracte, iar negocierile pentru reducerea chiriilor sunt mai dificile, cel puţin la nivel public.
    Dezvoltatorii spun că şi ei au de plătit credite la bancă pentru clădirile pe care le-au ridicat. Dar la un moment dat tot se va ajunge la un război, mai ales dacă firmele vor folosi 50% din spaţiul deţinut.
    Nimeni nu ştie cum va evolua pandemia, aşa că e greu de spus care va fi viitorul prezenţei angajaţilor la birou ca înainte.
    Dezvoltatorii sunt puşi în faţa unei noi realităţi a businessului lor, având în vedere că cererea de spaţii de birouri va fi mult mai scăzută, dacă nu chiar zero, aşa că trebuie să-şi bată capul cum va arăta viitorul, ce vor face cu zecile, sutele şi chiar milioanele de metri pătraţi care vor sta goale. Cu cine şi mai ales cu ce vor fi umplute.
    Înainte de Covid, la parterul clădirilor de birouri erau restaurante, cafenele, clinici medicale, mici magazine, dar şi acestea îşi vor vedea businessul distrus dacă nu vor mai fi oameni în clădirile de birouri.
    Prima opţiune a proprietarilor va fi să-şi transforme clădirile de birouri în locuinţe, având în vedere că cererea este încă puternică iar finanţarea bancară încă ieftină.
    Unii dezvoltatori îşi imaginează „cămine” pentru corporatişti, bineînţeles în varianta modernă.
    Poate unele etaje din clădirile de birouri mai bine poziţionate vor deveni grădiniţe, şcoli şi, de ce nu, chiar creşe.
    Dacă este adevărat ce se marketează – că aceste clădiri de birouri noi sunt verzi, că au cel mai bun aer – asta înseamnă că sunt bune şi pentru copii.
    Când pleci de acasă nu mai faci
    2-3 drumuri, să duci copiii la grădiniţă sau la şcoală, ci totul ar putea să existe într-un singur spaţiu.
    Acesta este şi unul dintre motivele pentru care angajaţii vor fi dispuşi să revină la birou. La etajul 1 poate să fie grădiniţa, la etajele 2 şi 3 o şcoală, iar la etajele următoare birourile.
    Şcolile private câştigă teren, iar investitorii sunt dispuşi să investească milioane în complexuri noi. S-ar putea ca o clădire de birouri care stă goală să devină o alternativă mai bună, având în vedere că deja există, nu mai trebuie construită, ci doar compartimentată.
    Probabil că va urma şi o luptă pentru atragerea de instituţii de stat în clădirile de birouri libere, ceea ce ar fi extraordinar, pentru că s-ar elibera îngrămădeala care există în acest moment în instituţiile publice.
    Cred că în următorii zece ani vom vedea transformări vizibile din clădirile actuale de birouri în clădiri care vor adăposti businessuri la care nu ne gândim acum. Cine ştie, pot să devină şi escape room-uri.
    Ideea este că dezvoltatorii, cei care au în spate finanţări bancare, nu-şi vor putea permite să stea prea mult timp cu spaţiile goale, pentru că alţi chiriaşi nu vor veni decât dacă vor reuşi să-i fure din altă parte, ceea ce va elibera din altă parte, alte spaţii.
    Aceeaşi situaţie va interveni şi la malluri, unde o parte din spaţii se vor elibera şi nu vor veni chiriaşi noi în forma tradiţională pe care o ştim.
    Eu tot mizez pe faptul că la un moment dat un mall se va transforma într-un cimitir al viitorului. Uitaţi-vă cât este metrul pătrat de groapă de veci. 

  • Metroul din Drumul Taberei a adus sub 500 de locuinţe noi în piaţă şi nu a influenţat preţurile zonei

    Construcţia noii magistrale de metrou din Drumul Taberei nu a avut în ultimii ani un impact semnificativ asupra pieţei rezidenţiale din zonă şi nu va avea un impact pozitiv imediat asupra pieţei rezidenţiale din zonă.

    „Zona Orizont – Academia Militară pre­zintă însă un interes mult mai crescut şi acest fapt se vede şi prin dezvoltarea unor proiecte imobiliare de mari dimensiuni. Astfel, se poate realiza o segmentare a cartierului, între o zonă mai apro­piată de inelul median, care are potenţial de creştere imediată, şi o zonă clasică din inte­riorul cartierului“, a spus Alexandru Pricop, managing partner în cadrul SVN Romania.

    Impactul noii magistrale de metrou asupra pieţei rezidenţiale noi este destul de redus în acest moment.  „Cea mai mare parte a proiectelor sunt dezvoltate pe bulevardul Timişoara, aflat între M3 (Militari) şi actuala M5 (Drumul Taberei). Proiectele dezvoltate în zona Valea Ialomiţei – Brâncuşi, care vor pune pe piaţă în 2020 aproximativ 400-500 de noi locuinţe, sunt mai apropiate de staţia de metrou Valea Ialomiţei. Noua linie de metrou deserveşte în special comunitatea deja creată în blocurile finalizate înainte de 1990, în zone cu puţine parcele pretabile pentru dezvoltări rezidenţiale semnificative – excepţie face, desigur, zona Răzoare – Academia Militară. Această comu­nitate este însă una extrem de numeroasă şi accesul spre zonele centrale va deveni, implicit, mai facil“, a spus consultantul.

  • RE/MAX: Preţurile apartamentelor vor scădea în medie cu până la 10% la nivel naţional, cu variaţii în funcţie de zonă

    Preţurile apartamentelor din România vor înregistra o corecţie medie cuprinsă între 5% şi 10% ca urmare a impactului crizei generată de pandemia de COVID-19 asupra pieţei imobiliare, cu variaţii în funcţie de zonă, arată datele furnizate de reprezentanţii RE/MAX pe baza unui studiu realizat de companie pe un eşantion de 2.130 de agenţi şi brokeri din 27 de regiuni ale Europei.

    Evoluţia se încadrează în tendinţele estimate pentru majoritatea statelor europene, excepţie făcând Franţa, Finlanda, Olanda, Cehia şi Turcia, unde este prognozată o creştere a preţului la case cuprinsă între 2% şi 5%.

    Pe segmentul închirieri, aproape 3 din 10 participanţi la studiu estimează pentru piaţa locală scăderi ale preţurilor atât în mediul rural, cât şi în cel urban, în timp ce peste 4 din 10 preconizează o scădere a volumului de tranzacţii imobiliare pentru toate tipurile de proprietăţi din România.

    “Printre motivele principale care determină scăderea volumului de tranzacţii se numără rata ridicată a şomajului şi incertitudinea generală, respectiv nesiguranţa financiară din partea cumpărătorilor”, spun reprezentanţii RE/MAX România.

    La nivel european, specialiştii estimează o uşoară tendinţă de scădere a volumului tranzacţiilor, cu excepţia Franţei, Poloniei, Bulgariei, unde circa 50% dintre participanţi preconizează creşteri pe segmentul case.

    De asemenea, mai mult de 65% dintre participanţii la studiu preconizează o scădere a volumului de tranzacţii pe segmentul comercial, atât la nivel de vânzări, cât şi de achiziţii. Totodată, peste 40% consideră că va scădea numărul tranzacţiilor pe segmentul proprietăţi pentru investiţii.

    RE/MAX este cea mai mare reţea de birouri imobiliare francizate din România, cu peste 50 de francize şi peste 500 de membri. Planul de extindere la nivel naţional al RE/MAX România vizează, până în 2023, 110 birouri francizate şi peste 1.000 de agenţi imobiliari.

    La nivel mondial, RE/MAX este lider în real-estate, fiind franciza numărul 1 la nivel global pe acest segment. Compania, înfiinţată în 1973 în Denver, are astăzi peste 125.000 de agenţi afiliaţi, în 8.000 de birouri, aflate în cca. 110 de ţări din întreaga lume. În Europa, RE/MAX este prezent în 40 de ţări, cu peste 2.000 birouri şi 26.000 de agenţi, continuând să se extindă.

  • Veşti proaste pentru cine vrea să îşi cumpere un apartament în Bucureşti. Preţurile apartamentelor continuă creşterea atingând un nou maxim în august 2020

    Preţurile apar­ta­men­telor vechi cu 3 camere din Capitală au crescut la nivelul lunii august, faţă de iulie la 98.650 de euro, fiind în medie cu 600 de euro peste cele de luna anterioară, potrivit da­telor companiei de consul­tan­ţă imobiliară SVN Româ­nia. Aces­ta este şi cel mai ridicat ni­vel atins de piaţa locală din vara anului 2009. Mai mult, în com­paraţie cu august 2019 creşterea este de 4,7% sau 4.400 de euro.

    „Pandemia nu a avut până în acest moment niciun efect asupra preţurilor medii solicitate de către vânzători. Pe de o parte, vânzătorii, indiferent că vorbim de investitori sau de persoane fizice, au o expundere bancară mult mai redusă comparativ cu perioada 2008 – 2009, fiind astfel într-o pozitiţie mult mai bună. În acelasi timp, situaţia generală a accesibilităţii achiziţionării unei noi locuinţe este mult, mult mai bună comparativ cu 2008-2010. Rămâne de văzut ce se va întâmpla pe termen mediu şi lung, însă premisele şi fun­damentele sunt mult mai solide comparativ cu cele de acum peste un deceniu. Nu estimăm schimbări semnificative din acest punct de vedere până la finalul lui 2020 – evident, în absenţa unor evoluţii puternic negative ale situaţiei sanitare curente“, a declarat pentru ZF Andrei Sârbu, CEO SVN România.

    O creştere puternică s-a înregistrat în zona Colentina, de 5.000 de euro în august versus iulie, 2.000 de euro în zona Dristor şi 4.000 de euro în zona Olteniţei. La nivelul lunii august faţă de iulie şapte zone din cele 20 au înregistrat creşteri, iar trei zone au scăzut, dintre care una singură cu mai mult de un procent – 1 Decembrie.

    Comparativ cu februarie 2020, ultima lună „plină“ înainte de instituirea stării de urgenţă şi a pandemiei, creşterea medie este de 1,8%, iar ritmul anual a încetinit anul acesta în comparaţie cu 2019.

    Creşterea preţurilor faţă de anul trecut continuă, însă dacă prima parte a anului 2020 a fost afectată de pandemie, prima parte din 2019 a fost influenţată de puternice tensiuni politice – în primăvara anului 2019 erau mitinguri politice, iar creşterile erau limitate.

    An la an doar trei zone au înregistrat scăderi – 1 Mai, 1 Decembrie şi Moşilor. De partea cealaltă, cea mai mare creştere a fost înregistrată în zona Militari, urmată de 13 Septembrie cu 14,8%  – în contextul în care zona de vest a Capitalei a fost şi cea mai dinamică în ceea ce priveşte expansiunea proiectelor de birouri.

  • Drama locuirii în România: în patru sectoare din Bucureşti s-au construit 18.000 de locuinţe, dar nicio şcoală nouă în cinci ani

    Doar două creşe şi două grădiniţe noi au fost construite de la zero în ultimii cinci ani în sectoarele 1, 2, 3 şi 6 din Bucureşti, unde au fost livrate aproximativ 18.000 de locuinţe în acelaşi interval. Nicio şcoală de la zero nu a fost inaugurată, astfel încât să acopere nevoia care vine odată cu familiile care se mută în fiecare din noile apartamente şi case.

    ♦ Anual, în România se construiesc între 50.000 şi 70.000 de locuinţe noi, potrivit INS, însă noile locuinţe nu sunt însoţite de investiţii pe măsură în infrastructură, în parcuri, locuri de joacă, spaţii verzi, terenuri de sport, şcoli sau grădiniţe ♦ Situaţia din Bucureşti, din cele patru sectoare care au răspuns solicitării ZF, este practic oglinda a ceea ce se întâmplă în toată ţara.

    Doar două creşe şi două grădiniţe noi au fost construite de la zero în ultimii cinci ani în sectoarele 1, 2, 3 şi 6 din Bucureşti, unde au fost livrate aproximativ 18.000 de locuinţe în acelaşi interval. Nicio şcoală de la zero nu a fost inaugurată, astfel încât să acopere nevoia care vine odată cu familiile care se mută în fiecare din noile apartamente şi case.

    Ziarul Financiar a întrebat pri­măriile tuturor celor şase sectoare din Bucureşti câte unităţi locative (case şi apartamente) au fost finalizate în fiecare din ultimii cinci ani (2015-2019), dar şi câte şcoli şi grădiniţe au fost date în funcţiune în acelaşi interval în sec­torul pe care îl reprezintă. Cu excepţia primăriilor sectoarelor 4 şi 5, celelalte instituţii au răspuns solicitării ZF.

    Răspunsurile lor reflectă, practic, drama pe care o reprezintă statutul de cetăţean în România: în cele patru sectoare s-au construit aproximativ 18.000 de locuinţe între 2015 şi 2019, dar nicio şcoală ridicată de la zero. În ultimii cinci ani, în cele patru sectoare, s-au construit două creşe şi două grădiniţe, iar o grădiniţă şi o şcoală au fost extinse cu câte un corp nou de clădire.

    „Recent am eliberat şase autorizaţii de construire pentru tot atâtea grădiniţe noi în cartiere unde s-a identificat o cerere mare de asemenea instituţii de învăţământ, iar lucrările vor începe în curând“, spun reprezentanţii compartimentului Protocol şi Relaţii cu Mass-Media al primăriei sectorului 2. Tot ei adaugă şi că în 2020 primăria sectorului 2 a început lucrările de consolidare şi modernizare la alte 22 de şcoli, urmând ca, până în 2022, toate unităţile de învăţământ din sectorul 2 să fie reabilitate. Până în 2022 însă, piaţa rezidenţială va creşte şi mai mult, iar pentru copiii familiilor care se mută este nevoie atât de şcoli moderne, cât şi de locuri mai multe, pentru a susţine cererea mare.

    Părinţii care au însă copii la şcoală fac cu greu faţă numărului existent de astfel de instituţii şi, uneori, trebuie să străbată multe străzi cu maşina pentru a-şi duce copiii să înveţe. În plus, şcolile din Bucureşti se aglomerează şi cu copiii din localităţile limitrofe, puternic dezvoltate din punct de vedere rezidenţial, dar cu o ofertă de şcoli complet neadaptată.

    „Ne-am mutat acum trei ani într-un bloc nou din cartierul Militari, iar şcoala de care aparţinem şi unde urma să meargă fiul nostru avea atunci între 32 şi 38 de copii la clasele pregătitoare. Străzile din jurul blocului se aglomerează în fiecare an pentru că dincolo de noi, cei care locuim în oraş, aceleaşi străzi sunt folosite şi de familii care au domiciliul în Chiajna, dar care îşi aduc copiii la şcoală în interiorul oraşului. Nu ştiu dacă în Chiajna s-a construit vreo şcoală nouă pentru cei care s-au mutat acolo, dar în zona în care locuim noi au apărut mai multe after-school-uri private, însă nu ştiu să existe vreo şcoală nouă de stat“, spune Carol V., 40 de ani, tatăl unui copil în vârstă de 8 ani.

    Unii dezvoltatori au preluat pe umerii lor responsabilitatea de a construi şcoli sau grădiniţe. Spaniolii de la Gran Via, de pildă, cu 1.000 de apartamente livrate în Militari, spuneau că au în plan să construiască o grădiniţă în ansamblul rezidenţial Gran Via Park. La rândul său, dezvoltatorul Impact, care deţine complexul Greenfield din Băneasa, a spus că vrea să doneze un teren de aproape 10.000 de metri pătraţi pentru construcţia unei şcoli şi a unei grădiniţe publice.

    Problema este că, deşi mai sunt doar două săptămâni până la începerea unui nou an şcolar, părinţii şi elevii încă nu ştiu în ce condiţii se vor desfăşura cursurile în acest context afectat de pandemie. Pe site-ul Ministerului Edu­caţiei nu există informaţii privind modul în care îşi vor deschide şcolile porţile în anul şcolar 2020-2021, iar părinţii, elevii şi profesorii nu au la dispoziţie decât declaraţiile publice pe care ministrul le face din când în când la televizor. Supraaglomerarea claselor, un fe­no­men despre care presa şi părinţii vor­besc de mai mulţi ani, face impo­si­bilă distanţarea băncilor în clase, în condiţiile în care există clase în care învaţă chiar şi 35-40 de elevi. Faptul că, în ultimii cinci ani, nicio şcoală complet nouă nu a fost construită de la zero în Bucureşti arată că disfuncţionalităţile nu fac decât să se perpetueze şi că o rezolvare reală nu s-a regăsit pe lista de planuri a primăriilor cel puţin din 2015 încoace.

    În Bucureşti există 203 şcoli, po­trivit datelor INS aferente anului 2018, cel mai recent pentru care există informaţii, aici fiind incluse instituţiile de învăţă­mânt primar, gimnazial şi învăţământ special. În acelaşi an, existau 152.508 elevi înscrişi în învăţă­mântul primar şi gimnazial. În România sunt 2,8 milioane de elevi care trebuie să meargă la şcoală de la jumătatea lui septembrie. În total, 6.200 de şcoli ar trebui să-i primească, iar 3.000 de primari, alături de pro­fesori, trebuie să stabilească în ce condiţii poate începe şcoala.

  • Istoria preţurilor apartamentelor din Bucureşti. Cât costa un apartament în anul 1990 şi cât a ajuns să coste acum, după peste 30 de ani

    Piaţa imobiliară a trecut prin diverse încercări în ultimii 30 de ani, una dintre cele mai răsunătoare fiind criza din 2008, cu rădăcini în piaţa de profil, în urma acestora modelându-se şi piaţa imobiliară locală. 

    Provocările şi evenimentele cu impact asupra domeniului imobiliar au apăsat cel mai tare acceleraţia în dreptul preţurilor, motiv pentru care în intervalul 1990 – 2020 preţurile apartamentelor din Bucureşti au cunoscut o creştere spectaculoasă, iar statutul de proprietar a devenit tot mai greu de atins pentru anumite categorii de persoane, spun reprezentanţii platformei Anunţul.ro, administrată de compania Anunţul Telefonic, cu afaceri de peste 8 milioane de lei la finalul anului 2019.

    Achiziţiile de apartamente de către locatari, în primii ani de după 1990, retrocedările de terenuri şi imobile, toate au adus pe piaţa imobiliară valori noi şi astfel s-a născut ceea ce numim astăzi „piaţă imobiliară”, au spus într-un interviu pentru Business MAGAZIN reprezentanţii Anunţul Telefonic, publicaţie de profil care a luat naştere la jumătatea anului 1990. „În primii 15-18 ani piaţa imobiliară a tot crescut, natural, pe fondul cererii tot mai mari de locuinţe, până când a ajuns la bula imobiliară din 2008, când a atins un vârf financiar încă neegalat până astăzi”, transmit oficialii companiei.

    De asemenea, înainte de 1990, în Bucureşti nu erau mulţi proprietari pe „cutiile de chibrituri” în care locuiau, majoritatea fiind chiriaşi, astfel că, în acea perioadă majoritatea anunţurilor publicate în ziarul Anunţul Telefonic erau pentru schimburi sau închirieri.

    „La rubrica «imobiliare» se făceau mai degrabă schimburi sau preluări de contracte, şi nu vânzări-cumpărări. De la început, Anunţul Telefonic a fost ziarul oamenilor care au avut ceva de vândut, cumpărat, închiriat sau căutat loc de muncă/consoartă. De aceea, la început au predominat anunţurile persoanelor fizice care îşi ofereau apartamentele spre vânzare şi închiriere. În timp, pe măsură ce piaţa imobiliară au apărut tot mai des anunţurile agenţiilor imobiliare sau ale dezvoltatorilor imobiliari.” În prezent, pe parcursul unui an, perioadele cu creştere de 10-15% a numărului de oferte disponibile sunt în lunile februarie-martie şi toamna, în intervalul 15 septembrie – 15 noiembrie.

    Însă, printre cele mai notabile diferenţe observate în timp au fost înregistrate pe segmentul preţurilor. „Spre exemplu, preţul unui apartament care a stagnat în prima decadă a crescut constant între 2002 şi 2008 de până la zece ori, deşi dimensiunile, dotările şi utilităţile la apartamentele muncitoreşti din anii 2000 nu difereau fundamental faţă de anii 1990.”
    Garsonierele din majoritatea cartierelor muncitoreşti, precum Titan, Rahova, Colentina, Tineretului, au avut o creştere similară, începând din 2002-2003 până în vârful crizei din 2008, apoi preţurile au scăzut abrupt până la jumătatea valorilor, menţinându-se la acelaşi nivel cu fluctuaţii sus-jos în ultimul deceniu, potrivit informaţiilor oferite de platforma Anunţul.ro.

     „Spre exemplu o garsonieră în Titan costa în jur de 7.000 de euro în 1990, în jur de 8.000 de euro în 2002, ajunsese la 27.000 în 2006 şi la aproape 66.000 în 2008. În 2020 se vinde cu aproximativ 42.000 de euro. O evoluţie mai rapidă şi mai spectaculoasă au avut garsonierele în Băneasa, care în 1990 se vindeau cu 6.000 de euro, în 1992 preţul a ajuns la 12.000, la 42.000 de euro în 2001 şi la 89.000 în 2004 după care preţurile au scăzut abrupt la 56.000 în 2005 şi la 37.000 în 2008. Practic Băneasa a cunoscut criza cu câţiva ani înainte de 2008.”

    Apartamentele cu 2 camere au avut evoluţii similare în perioada 1990 – 2020, indiferent de cartiere, au diferit doar preţurile. Astfel, dacă un apartament cu 2 camere în Titan se vindea în 1990 cu 11.000 de euro, în 2003 ajunsese la 25.000 de euro, „în 2008 aproape atingea suta de mii de euro. Iar în prezent, un apartament cu două camere se vinde cu 64.000 de euro”.

     „În cartierul Aviaţiei, în nordul oraşului, dar şi în centru, la Piaţa Unirii, apartamentul cu două camere a pornit de la 16.000 de euro, a ajuns la 150.000-160.000 în 2008, iar azi se vinde cu 95.000-115.000 de euro, dar preţurile sunt în creştere de câţiva ani. Colentina şi Militari au urmat exemplul Titanului.”

    Apartamentele cu 3 camere se vindeau în 1990 cu 16.000 de euro în Titan sau Drumul Taberei şi cu 21.000 -29.000 de euro în Aviaţiei şi Unirii. În 2005 deja aceste preţuri se dublaseră, iar în 2008 un apartament cu 3 camere costa 123.000 de euro în Titan, 95.000 în Drumul Taberei, 193.000 în Aviaţiei şi 213.000 în Unirii. În prezent se vând cu 70.000 -83.000 în Drumul Taberei şi Titan şi 144.000 -158.000 de euro în Aviaţiei şi Unirii.

    Pe parcurs s-au dezvoltat tot mai multe proiecte rezidenţiale noi, care ofereau alternative la vechile apartamente comuniste, iar în ultima decadă s-a dezvoltat tot mai mult şi segmentul imobiliar de lux, care oferă spaţii mai mari, dotate cu noile tehnologii, „iar astăzi, practic poţi găsi pe piaţa imobiliară de la Bucureşti locuinţe de lux la preţuri de milioane de euro, la fel ca în alte metropole ale lumii.”

    Spre exemplu, în 2019 şi 2020, vor fi livrate peste 25 de ansambluri rezidenţiale cu minimum 200 de apartamente fiecare, conform datelor Coldwell Banker. De asemenea, în 2018 se aflau în construcţie aproximativ 25 de proiecte care aveau programată livrarea a minimum200 de locuinţe fiecare, comparativ cu 13 proiecte în 2017, anual, în Bucureşti şi împrejurimi livrându-se în medie 10.000 de locuinţe noi, potrivit aceleiaşi surse.
     

    În ceea ce priveşte impactul pandemiei de COVID-19 în sectorul de profil, reprezentanţii publicaţiei Anunţul Telefonic spun că statisticile arată o „evoluţie pe ultimele luni cu o uşoară scădere a preţurilor – în jur de 1.000 de euro/unitate, în martie-aprilie-mai, dar care încep să-şi revină din iunie încoace.

    Preţurile au rămas oricum la nivel ridicat comparativ cu anul trecut spre exemplu, când o garsonieră costa 41.000 de euro, iar acum se vinde cu 43.000 de euro. Interesant ni se pare că în primele luni în care s-a reluat activitatea mai intens pe zona imobiliară (iunie şi iulie) am identificat o creştere cu aproximativ 50% a numărului de oferte de închiriere garsoniere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în luna iunie chiar au fost cu 73% mai multe anunţuri de acest tip. De asemenea acest comportament s-a regăsit şi la categoria de închirieri apartamente cu două camere, unde creşterea a fost de circa 30% în ce priveste numărul de oferte disponibile”, au transmis oficialii publicaţiei Anunţul Telefonic.

    Aceştia spun că au constatat o scădere a numărului de anunţuri în aceste luni, în care am funcţionat doar cu site-ul, fără ziar – în perioada martie-mai, însă acest trend s-a schimbat începând cu reapariţia ziarului şi cu ridicarea stării de urgenţă.
     „În luna iulie, de exemplu, numărul de anunţuri de imobiliare, vânzări şi închirieri, a fost de peste 75.000, faţă de 58.000 anunţuri publicate în februarie 2020, o situaţie apropiată de luna iulie 2019, când aveam peste 80.000 de anunţuri.

    Deci, aparent piaţa revine la normal. Din discuţiile avute cu colaboratori de-ai noştri, dezvoltatori imobiliari, aceştia nu au întrerupt lucrul în perioada pandemiei, iar veştile despre continuarea programului Prima casă şi chiar majorarea plafonului sunt îmbucurătoare pentru ei. După un scurt recul în perioada stării de urgenţă, piaţa imobiliară pare să se fi dezgheţat, dar va fi cu siguranţă influenţată şi ea de o eventuală criză economică ulterioară. În fond pandemia nu s-a terminat. Să trecem cu bine peste acest capricios 2020 şi mai vedem ce ne rezervă 2021.”

    De asemenea, reprezentanţii publicaţiei de profil consideră că „chiar dacă pe alocuri pare să fie depăşit de Cluj, Bucureştiul rămâne totuşi capitala şi cel mai mare oraş al ţării, cu un potential de creştere şi dezvoltare încă neatins. E nevoie de o dezvoltare a oraşului pe orizontală, cu înglobarea în mult dorita zonă metropolitană a unor comune şi orăşele limitrofe, în care deja sunt zeci de dezvoltări imobiliare şi în care locuiesc mulţi bucureşteni care muncesc şi fac naveta zilnic în oraş. Acesta va fi cu siguranţă pasul necesar pentru o metropolă europeană şi va ajunge la un moment dat şi Bucureştiul acolo.

    Foto / Marius Spita / Unsplash

  • Au început SCĂDERILE pe piaţa imobiliară. Ce se întâmplă cu preţurile apartamentelor din România

    Zona 13 Septembrie din Bucureşti, cartierul Militari din vestul Capitalei şi Piaţa Victoriei sunt singurele trei zone din 20 analizate unde preţul apartamentelor a crescut în iulie faţă de iunie 2020.

    Preţurile apartamentelor vechi cu 3 camere din Capitală au crescut cu 0,2% la nivelul lunii iulie faţă de iunie, la 98.100 de euro, fiind în medie cu 200 de euro peste cele de luna anterioară, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară SVN România.

    Acesta este şi cel mai ridicat nivel atins de piaţa locală din vara anului 2009.

    Mai mult, în comparaţie cu iulie 2019 creşterea este de 4,4% sau 4.100 de euro.

    „Piaţa rezidenţială a rezistat şocului cauzat de primul val de restricţii şi distanţare socială/izolare. Numărul de tranzacţii şi-a revenit în iunie la valori prepandemie (similar cu cel din vara lui 2019) iar preţurile au rămas stabile, fundamentele, de la raport salarii/preţ la adaptabilitatea ofertei la cererea existentă, fiind mult, mult mai solide ca în 2008. Trebuie să fim în continuare foarte atenţi, să ne realizăm planurile de business cât mai bine şi să respectăm câteva norme simple de evitare a unui nou şoc care ar putea fi cauzat de un nou set de restricţii şi o nouă perioadă de izolare, al cărei impact ar fi mai negativ, nu doar asupra pieţei rezidenţiale, ci şi asupra economiei în an­samblul ei şi asupra fiecăruia dintre noi“, spune Andrei Sârbu, CEO al SVN Romania.

    Creşterea preţurilor faţă de anul trecut continuă, însă dacă prima parte a anului 2020 a fost afectată de pandemie, prima parte din 2019 a fost influenţată de puternice tensiuni politice – în primăvara anului 2019 erau mitinguri politice, iar creşterile erau limitate.

    An la an doar trei zone au înregistrat scăderi – Moşilor, Olteniţei şi Titan. De partea cealaltă, cea mai mare creştere a fost înregistrată în zona Titan, de 16%, urmată de Militari cu 11% – în contextul în care zona de vest a Capitalei a fost şi cea mai dinamică în ceea ce priveşte expansiunea proiectelor de birouri.

  • Românii, tot mai înghesuiţi: Suprafaţa medie a locuinţelor livrate în 2019 în România a scăzut la 63 mp, cel mai puţin din ultimii 20 de ani

    Ţinând cont că Legea Locuinţei prevede o suprafaţă utilă minimă de 66 de metri pătraţi pentru un apartament de trei camere şi de 37 mp sau 52 mp pentru o garsonieră, respectiv un apartament cu două camere, rezultă că media din 2019 ar fi permis doar construirea de garsoniere şi apartamente cu două camere.

    Suprafaţa medie a locuinţelor livrate anual în România a ajuns anul trecut la 63,06 me­tri pătraţi, minimul ulti­melor două decenii, într-o uşoară scădere faţă de anul precedent, când media era de 63,45 metri pătraţi, potrivit datelor centralizate de ZF de pe site-ul Institutului Naţional de Statistică. De altfel, din 2014 încoace, suprafaţa medie locuibilă per locuinţă nouă se află pe un trend de scădere.

    În ultimii douăzeci de ani, maximul a însemnat 76 de metri pătraţi pentru o locuinţă nou livrată, medie înregistrată în anii 2010, 2011 şi 2013.

    Pentru a realiza media, s-a folosit su­prafaţa totală locuibilă, raportată la numărul total de locuinţe livrate anual.

    „Din 2012-2013, când piaţa imo­bilia­ră a început să-şi revină după criza dezvoltatorii s-au adaptat şi au început să construiască unităţi mai mici, si­mi­lare cu cele vechi, dar poate mai bine compartimentate. Totuşi, anul trecut, seg­mentul middle market a depăşit mass market, astfel că ar fi trebuit să se vadă o creştere a suprafeţelor medii“, spune Gabriel Voicu, condominium sales director la firma de consultanţă imobiliară SVN România.

    Reducerea treptată a suprafeţelor locuinţelor noi este pusă de specialiştii din domeniu şi pe seama faptului că dezvoltatorii, pentru a face locuinţe pe care să şi le permită mai multă lume, au eliminat sau au micşorat semnificativ zone precum debaraua sau cămara, ceea ce se vede, în final, în suprafaţa totală a locuinţei.

    Ţinând cont că Legea Locuinţei pre­vede o suprafaţă utilă minimă de 66 de metri pătraţi pentru un aparta­ment de trei camere şi de 37 mp sau 52 mp pentru o garsonieră, respectiv un apar­tament cu două camere, rezultă că me­dia din 2019 ar fi permis doar con­struirea de garsoniere şi apartamente cu două camere.

    În 2019, în România, au fost livrate în total, 67.488 de locuinţe, arată INS, cu aproape 8.000 mai mult faţă de anul precedent. A fost astfel depăşit recordul înregistrat în 2008, când fuseseră livrate 67.255 de locuinţe.

    La fel ca în anii anteriori, cea mai mare pondere din totalul livrărilor de anul trecut o are mediul urban. Ca urmare, în oraşe au fost concentrate 40.564 de locuinţe din total. Restul – 26.924 locuinţe – îl reprezintă unităţile din mediul rural.

    Suprafeţele tot mai mici cu care vin noile locuinţe contrastează cu nevoia tot mai mare de spaţiu pe care o au oamenii, accentuată de pandemie, un fenomen care a transformat lucratul de acasă într-o regulă pentru mulţi angajaţi.

  • Tranzacţie în plină criză: Bogdan Dragomir, fiul lui Dumitru Dragomir, a cumpărat un bloc de locuinţe cu 2 mil. euro de la producătorul de băuturi Alexandrion

    Bogdan Dragomir, fiul lui Dumitru Dragomir, fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal din România, a cumpărat un bloc în zona parcului Herăstrău din Bucureşti de la Alexandrion, cel mai mare producător de băuturi spirtoase de pe piaţa locală. Suma plătită a fost de circa 2 milioane de euro.

    „Este un bloc finalizat în urmă cu câţiva ani, dar în care nu a locuit nimeni niciodată. De multă vreme mă ui­tam la el şi am vă­zut că nu se în­tâmpla nimic aco­lo, aşa că m-am in­teresat şi l-am cum­părat. Este com­partimentat ca bloc de lo­cu­in­ţe, are o su­pra­fa­ţă totală de 2.000 de metri pătraţi, însă destinaţia lui poate fi schimbată“, spune Bogdan Dragomir.

    El intenţionează astfel să-l transforme în spaţiu de birouri şi se află în discuţii cu o companie străină în vederea închirierii.

    Acesta nu este singurul proiect imobiliar al lui Bogdan Dragomir, care mai are în dezvoltare un bloc de 72 de apartamente, tot în zona Herăstrău, pe Strada Căpriorilor. Potrivit datelor ZF, el mai deţine hotelul de patru stele Crystal Palace Hotel din nordul Capitalei, în apropierea mallului Promenada.