Tag: alegeri prezidentiale

  • Rămurele de măslin întinse către Moscova

    Într-un interviu pentru Deutsche Welle, Deşciţa s-a declarat încrezător în posibilitatea de potolire rapidă a militanţilor separatişti dacă Rusia îşi va retrage sprijinul financiar şi tehnic pentru ei şi dacă va lua amploare, sub noua putere de la Kiev, “dialogul naţional” în toate regiunile privind reforma constituţiei, “autoadministrarea locală şi a economiei” şi reformele care să combată corupţia.

    Deocamdată, Rusia a început să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, într-un gest menit să arate că Moscova susţine crearea unor condiţii paşnice pentru derularea alegerilor, deşi cu câteva zile de scrutin, Comisia Electorală se îndoia că va putea instala secţii de votare în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, aflate sub controlul militanţilor, ceea ce ar însemna lipsa de acces la vot a 2 milioane din cei 36 de milioane de alegători ucraineni.

    Favoritul net în sondaje pentru preluarea preşedinţiei (în jur de 50% din intenţiile de vot), magnatul Petro Poroşenko, şi-a îndulcit şi el tonul faţă de separatişti şi mai ales faţă de Rusia, insistând că sub mandatul său nu se va organiza niciun referendum privind aderarea la NATO a Ucrainei (spre deosebire de contracandidata sa Iulia Timoşenko, care a promis că va organiza referendumuri penru aderarea la UE şi la NATO) şi că va semna doar un acord economic cu UE, nu şi în domeniul apărării şi al relaţiilor militare (mergând aici exact pe urmele lui Viktor Ianukovici). Chestiunea aderării la NATO şi prezenţa militară occidentală pe teritoriul ucrainean preocupă în cel mai înalt grad Rusia, Moscova fiind dispusă, în ultimă instanţă, să accepte orice fel de intervenţie occidentală economică sau politică a Vestului în ţara vecină, dar nu şi o aderare a acesteia la NATO.

    Campania lui Poroşenko s-a concentrat pe aspecte mai curând neutre din punct de vedere politic, cu promisiuni privind crearea de locuri de muncă şi ridicarea standardelor de viaţă, compatibile cu menţinerea unor relaţii bune atât cu Vestul, cât şi cu Estul. Şi chiar personalitatea lui Poroşenko, fost fondator al Partidului Regiunilor al lui Ianukovici, dar şi sponsor al “revoluţiei portocalii” din 2004, înalt demnitar sub guvernări de culori politice opuse şi industriaş prosper indiferent de regimul politic, pare o punte între două lumi.

    Pe locul al doilea, la mare distanţă de Poroşenko, este fosta stea a “revoluţiei portocalii”, Iulia Timoşenko, urmată de Serhi Tihipko, demisionar din Partidul Regiunilor al lui Ianukovici, şi Mihail Dobkin (foto), candidat al acestui partid, ambii cu baza electorală în regiunile de est.
     

  • Drumul către Strasbourg, via Bucureşti

    Aşa se explică totala concentrare a campaniei electorale pe chestiuni de politică internă şi atacuri la persoană vizându-i pe potenţialii candidaţi la preşedinţie şi tot aşa se explică şi caracterul extrem de ieftin al promovării electorale, mizând ba pe asmuţirea alegătorilor contra partidului de guvernământ, ba pe lozinci neutre, fără mesaj şi nediferenţiate după vreo ideologie politică, deşi principiul de funcţionare al PE este tocmai diferenţierea familiilor de partide după criteriul ideologic.

    O privire de ansamblu peste sondajele de opinie indica drept câştigătoare USD, cu circa 40% din voturi, urmată de PNL (cu mai puţin de 20% de voturi însă), apoi de PDL, de PMP (sub pragul de 10% însă) şi de UDMR, în timp ce restul partidelor nu ar trece pragul electoral. Prezenţa la vot era estimată undeva între cea de la alegerile din 2009 (când a fost de 27,67%) şi cea din 2007 (când prezenţa a fost de 29,46%), raportat la o participare medie la vot în UE aşteptată la 38%, faţă de 43% la scrutinul din 2009, cu toate că miza alegerilor a crescut faţă de 2009: acum grupurile politice au câte un candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene, iar PE va vota nu numai preşedintele, ci şi comisarii propuşi de fiecare ţară.

    Ultimele sondaje europene arată că popularii (PPE) ar obţine 217 locuri în PE din totalul de 751, socialiştii şi democraţii (S&D) ar obţine 201 mandate şi liberalii (ALDE) 59. Partidele eurosceptice şi populiste (de dreapta şi de stânga) erau estimate să obţină împreună aproape 35% din voturi, faţă de 25% în 2009, ceea ce va polariza PE, cel mai probabil prin formarea unei coaliţii între populari şi socialişti spre a contracara presiunea extremiştilor.

  • Steinmeier: Alegerile din Ucraina vor avea un” rol decisiv” pentru ieşirea din criză

     “Alegerile prezidenţiale de la 25 mai vor juca un rol decisiv” în restabilirea ţării, a declarat ministrul german de Externe la finalul unei întâlniri cu premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk, subliniind că “susţine planul Guvernului ucrainean pentru un dialog naţional” în care sunt implicate şi regiunile separatiste proruse din estul ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Favoritul la alegerile prezidenţiale din Ucraina îndeamnă Germania să boicoteze gazul rusesc

     “Uneori trebuie să plăteşti preţul democraţiei”, a afirmat el pentru cotidianul german Bild. “O boicotare a gazului rusesc ar fi o sancţiune corectă şi ar pune în genunchi Rusia din punct de vedere economic”, a adăugat Petro Poroşenko, un om de afaceri şi deputat în vârstă de 48 de ani care are o avere estimată de Forbes la 1,6 miliarde de dolari.

    “Există posibilitatea unor noi sancţiuni, unor embargouri economice, chiar ca Germania să boicoteze gazul rusesc până când Rusia va pune capăt invaziei în Crimeea”, a mai afirmat miliardarul proeuropean.

    Petro Poroşenko şi-a oficializat vineri candidatura la Preşedinţia Ucrainei.

    Potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută, el ar obţine 24,9% din sufragii, plasându-se în faţa fostului campion mondial la box Vitali Kliciko (8,9%), care s-a retras din cursă, şi a fostului premier Iulia Timoşenko (8,2%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iulia Timoşenko şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale din Ucraina

     “Prevăd să candidez pentru postul de preşedinte”, a declarat Timoşenko, în vârstă de 54 de ani, în cursul unei conferinţe de presă la Kiev.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Kliciko: Timoşenko plănuieşte să candideze la preşedinţia Ucrainei

     Timoşenko i-a spus despre această intenţie miercuri, a declarat pentru presă, la Parlamentul ucrainean, Kliciko, care a anunţat deja că va candida în alegerile prezidenţiale anticipate prevăzute la 25 mai.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Ce cred liberalii despre proiectul politic al lui Călin Popescu Tăriceanu

     Liderul PNL Suceava: Tăriceanu îşi urmează agenda personală. Se dovedeşte că PSD îşi face treaba bine

    Preşedintele PNL Suceava, deputatul Alexandru Băişanu, afirmă că fostul preşedinte al partidului Călin Popescu Tăriceanu a considerat mai importantă agenda personală decât cea a PNL, el precizând că nu are semnale că liberali suceveni îl vor urma în noul partid pe care îl înfiinţează.

    Băişanu a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că PNL are o problemă pentru că unul dintre simbolurile partidului, Călin Popescu Tăriceanu, a părăsit partidul.

    “Unul dintre simbolurile PNL a hotărât că e mai importantă agenda personală decât cea a PNL. Tăriceanu a făcut o greşeală faţă de PNL, care l-a consacrat, dar fiecare a dreptul să-şi aleagă singur drumul”, a spus liderul PNL Suceava.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Ucraina, la final: Ianukovici a semnat un acord cu opoziţia. Alegeri prezidenţiale ANTICIPATE în acest an. Prevederile ACORDULUI dintre putere şi opoziţie

     UPDATE 15:21 – Opoziţia ucraineană acceptă propunerile lui Ianukovici

    Opoziţia acceptă propunerile preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, a anunţat vineri un reprezentant al opoziţiei, transmite AFP.

    Preşedintele ucrainean a anunţat vineri concesii majore faţă de opoziţie, inclusiv alegeri prezidenţiale anticipate, formarea unui guvern de coaliţie şi o reformă constituţională, în urma unor violenţe care s-au soldat, începând de marţi, cu aproape 80 de morţi.

    Acordul a fost aprobat de către “Consiliul Maidan”, numele pieţei din centrul Kievului, ocupate de trei luni de către manifestanţi, regrupând toate tendinţele din cadrul opoziţiei, partide politice, reprezentanţi ai societăţii civile şi grupări radicale, potrivit lui Tiagnibok.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oltean: Oprescu poate fi un candidat redutabil la Palatul Cotroceni. Are o imagine bună

     Ioan Oltean a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, dacă, în opinia sa, liderul PNL, Crin Antonescu, va rămâne candidatul USL la alegerile prezidenţiale.

    “Eu cred că nu va rămâne, pentru că o formaţiune politică de dimensiunea PSD nu va accepta niciodată să nu aibă propriul candidat. De altfel, crearea USD are în subsidiar şi un asemenea scop, de a identifica candidatul USD pentru alegerile prezidenţiale. Apariţia spontană şi neprevăzută a primarului general Sorin Oprescu poate să fie un element care să încurajeze o asemenea interpretare”, a spus Oltean.

    El a fost întrebat dacă Sorin Oprescu ar avea şanse să câştige funcţia de preşedinte al României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va alege din referendumul pentru revizuirea Constituţiei

    Liniştea n-a durat însă mult, şi nu doar din cauza insistenţei preşedintelui Băsescu de a face deschis opoziţie Guvernului prin declaraţii tot mai agresive (România “e cu un pas în prăpastie” sau “comunitatea de afaceri nu are încredere să facă investiţii” din cauza subminării statului de drept de către USL). După ce Curtea Constituţională a respins modificările la Codul penal adoptate în decembrie, care protejau de ANI şi DNA funcţionarii publici şi demnitarii, PDL (care a sesizat CCR în acest caz) a prins curaj şi a prevestit că USL va păţi cu revizuirea Constituţiei ce au păţit şi cu modificarea Codului penal, întrucât CCR nu va putea aproba un proiect de revizuire care ignoră rezultatele referendumului constituţional valid din 2009.

    Augustin Zegrean, preşedintele CCR, a declarat deocamdată, referindu-se la referendumul din 2009 pentru parlament unicameral, că “nimeni nu poate să încalce decizia poporului român”, ceea ce anticipează relansarea în forţă a conflictelor de anul trecut pe tema revizuirii Constituţiei. După deputatul UDMR Cseke Attila, suprapunerea europarlamentarelor cu referendumul nici n-ar fi posibilă tehnic, nu numai fiindcă legea cere o pauză de o zi înainte de alegerile din 25 mai, ci şi fiindcă USL încă n-a trimis Comisiei de la Veneţia proiectul de revizuire, aşa cum a promis.

    Chiar şi fără obiecţii de la CCR sau de la Bruxelles, validarea referendumului pare improbabilă (prag de participare – 50%), dacă ţinem cont că la europarlamentarele din 2009, participarea la vot a fost de 30%. Pentru moment însă, nimeni nu are interesul să discute aceasta: puterea, pentru că trebuie să-şi urmeze promisiunile şi să livreze electoratului proiectul de revizuire oricum ar fi el, iar opoziţia, pentru că proiectul oferă în continuare nesperate oportunităţi de a chema poporul la luptă contra puterii. Cel mai sonor critic este, deocamdată, Mihai-Răzvan Ungureanu, liderul Forţei Civice, care a chemat la un boicot general la preconizatul referendum, pe motiv că proiectul de revizuire este “toxic pentru România”.