BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Povestea unei tinere care lucrează trei ore pe săptămână şi face milioane de dolari, cu o investiţie minimă de doar 1.000 de dolari

    La doar 10 ani, Jenny Woo era excepţională la citirea comportamentului non-verbal al oamenilor. Dezvoltarea acestui talent a venit din necesitate, ea  fiind o emigrantă chineză care a ajuns în Houston.

    Skill-ul dezvoltat în copilărie a ajutat-o să pună punct jobului său din corporaţie şi să pornească o afacere, în care a investit 1.000 de dolari la început. În prezent, ideea sa de business a dat roade şi îi aduce 1,7 milioane de dolari anual, iar Jenny munceşte doar trei ore pe săptămână, scrie CNBC.

    În timp ce lucra la masteratul său în cadrul prestigioasei Universităţi Harvard, în 2018, ea a lansat Mind Brain Emotions, un joc de cărţi inventat de aceasta care îi ajută pe oameni să înţeleagă mai uşor conceptele care stau la baza inteligenţei emoţionale. Acest tip de inteligenţă este fundamentul pe care Jenny Woo şi-a dezvoltat abilităţile de citire şi interpretare al comportamenului uman non-verbal.

    Antreprenoarea spune că peste 40% din toţi banii câştigaţi reprezintă profitul său generat de Mind Brain Emotions.

    Între aceast business şi celelalte trei surse de venit pe care le are în prezent – prelegeri la Universitatea California Irvine, un curs online despre inteligenţa emoţională şi consultanţă în afaceri pe cont propriu – ea lucrează între trei şi 30 de ore pe săptămână. Volumul de muncă depinde de sezon, iar multiplele sale fluxuri de venituri îi permit să se deconecteze complet de la job şi să petreacă mai mult timp cu cei mici.

    „Misiunea mea a fost întotdeauna despre a face cunoştinţele şi abilităţile mele accesibile tuturor pentru ca toţi să se poată educa în privinţa inteligenţei emoţionale”, a declarat Jenny Woo.

    Woo pune succesul din spatele businessului său pe seama a doi factori importanţi. Antreprenoarea sugerează celor ce vor să facă pasul către un business propriu să nu se oprească niciodată din a învăţa lucrui noi.

    De asemenea, ea îi sfătuieşte pe tinerii antreprenori să nu se dea bătuţi şi să aibă încredere în ideile şi aptitudinile lor dacă vor să atingă succesul.

    „Le spun studenţilor mei că învăţăm pe tot parcursul vieţii şi că nu trebuie să abandonăm acest proces. Pe lângă asta, ei trebuie să fie proprii lor susţinători şi să nu renunţe niciodată. Parcurgerea acestor paşi îţi oferă abilităţi de adaptare şi te pot face mai rezilient. Există oameni care te vor descuraja sau copia. Trebuie doar să continui să mergi mai departe”, a concluzionat Woo.

  • Drumul de la un meşteşug învăţat de la bunica până la o afacere profitabilă. Cum reuşeşte o româncă, folosind ustensile şi tehnici pe care unii le-ar putea considera arhaice, să se alinieze celor mai noi tendinţe din modă

    Povestea Casil Knit este, spune Cristiana Giurea, un manifest pentru calitate, pus în operă prin fire de ţesături fine, prin arta meşteşugului românesc şi prin sustenabilitate. Folosind ustensile şi tehnici pe care unii le-ar putea considera strămoşeşti, ea arată că tricotajul nu este doar despre pulovere şi ţinute de iarnă, ci şi despre o formă aparte de eleganţă.

    Am trăit în cultul tricotajelor. Mamaie m-a învăţat ce înseamnă să tricotezi, să croşetezi şi câtă dăruire este în spatele fiecărei piese. Recunosc că mereu am fost intrigată de banalitatea tricotajelor – firul gros de lână, culoarea insipidă, pielea mea care abia aştepta să scape de acele haine. Toate aceste lucruri au contribuit la dorinţa mea de a crea ceva diferit, de a da o nouă viaţă tricotajelor”, povesteşte Cristiana. Şi-a propus să arate că arta tricotatului nu are în spate doar o nevoie de a găsi modalităţi de încălzire iarna, putând să-şi găsească locul inclusiv într-o ţinută de gală – de ce nu? – sub forma unui deux-pièces potrivit unei zile de primăvară pe străzile Bucureştiului.

    Sau poate ale Parisului? Mai ales că, la fel ca orice creator de modă, şi Cristiana visează să treacă graniţa până în una dintre capitalele modei. A fondat Casil Knit la jumătatea anului 2021, iar timp de un an a lucrat la o microcolecţie, prima din portofoliu. Colaborează cu un furnizor italian şi se implică personal în toate etapele de fabricare. „Primul pas este inspiraţia, pe care mi-o iau dintr-un mix de elemente: vibe, sentimente, obiecte, forme, mirosuri, întâmplări, vreme, oameni. Îmi imaginez un anumit model, lucrat cu diferitele texturi pe care le selectez în fiecare an. Principalul material în jurul căruia se învârte colecţia este caşmirul pur sau în combinaţie cu mătasea.” Creionează mai departe modelul, apoi se îndreaptă către artizanii din zona de munte a judeţului Prahova, unde a copilărit, care o ajută să lucreze şi să aleagă împreună detaliile tehnice, tiparele – firul, culoarea, dimensiunea andrelelor, numărul de ochiuri. Se face o mostră, iar pe baza acesteia se fac modificări ulterioare până când ceea ce îşi imaginase la început devine realitate.

    Cristiana poartă articolul vestimentar pentru a vedea cum se comportă şi pentru a trece apoi la producţia în mai multe bucăţi. „Toate piesele sunt lucrate integral de mână, prin arta tricotajului sau a croşetatului. Pentru piesele cu alură fluidă, vaporoasă, aleg tricotajul, iar pentru articolele pe care le vizualizez mai structurale merg pe croşetă. În funcţie de model şi de complexitate, măiestria omului poate depăşi o sută de ore doar pentru un articol.” Piesele Casil Knit nu sunt gândite în funcţie de trenduri, ci sunt parte a unei colecţii permanente, dar limitate ca număr de piese. Clienţii sunt oameni cu bun-gust, care vor să aloce bani pentru haine unicat, calitative şi durabile.

    Ajung la brand prin recomandări sau prin magazinul online care poartă acelaşi nume. Cristiana Giurea îşi trăieşte, prin Casil Knit, pasiunea pentru desen şi estetică, pentru materiale fine şi haine. Are la activ studii în marketing, un curs de design vestimentar şi activează în domeniul transporturilor, în vânzări, iar ca să pună bazele acestei afaceri, s-a lăsat dusă de val, fără un buget prestabilit, şi a creat totul treptat, după nevoi. „Primele articole le-am făcut special pentru mine, şi anume fusta-sirenă, o fustă reimaginată din copilăria mea, pe care o purta mama cu drag.

    Corpolenţa firului, densitatea, prestanţa pe care i-o conferea mamei mi-au rămas întipărite în minte când am crescut. În jurul ei am creat celelalte articole. Şi cardiganul «I love long baths» are o poveste frumoasă, în spatele căreia se află sora mea şi băile ei lungi şi spumoase, cu miresme alese.” Anul acesta, Cristiana a început să lucreze la un site nou şi la planul de a încheia o colaborare cu un magazin fizic, în care oamenii să descopere produsele Casil Knit, să le simtă pe piele. În acelaşi timp, visează la propriul atelier. „În următorii doi ani, cred că va fi interes pentru segmentele de copii şi de bărbaţi. Deja am lucrat manual câteva piese, dar au fost «in-house», nu au ieşit la lumină.”

    Preţurile variază între 250 de euro pentru un top bandeau şi 1.600 de euro pentru un cardigan lung, pentru articole lucrate integral manual, din fire premium, de caşmir şi mătase. „În preţuri se oglindeşte multă muncă şi pasiunea artizanilor. Un top bandeau ajunge şi la nouă ore de lucru, în funcţie de fir. Cel mai pretenţios este firul din 70% caşmir, 30% mătase plus paiete. În colecţie se regăsesc topuri, fuste, rochii, cardigane, deux-pièces.” Despre antreprenoriat, Cristiana Giurea spune că este o cale dificilă, cu multă muncă în spate, mai ales când ai şi un job în paralel. Însă a învăţat că, prin perseverenţă şi constanţă, îşi poate transforma visurile în realitate. „Mă bucură constant reacţia oamenilor la produsele mele. Cred că asta îmi şi dă putere să continui atunci când îmi este greu. Consider că am un cuvânt frumos de zis în această industrie.”   

    Preţurile variază între 250 de euro pentru un top bandeau şi 1.600 de euro pentru un cardigan lung, pentru articole lucrate integral manual, din fire premium, de caşmir şi mătase.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    California Flowers – florărie (Braşov)

    Fondatoare: Ramona Dumitru şi mama ei

    Investiţii: peste 120.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: peste 600.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti, online

    Five Graces – ciocolaterie (Botoşani)

    Fondatoare: Bianca Andreea Catană

    Prezenţă: naţională

    Neuitatele – colecţie de ilustrate (Constanţa)

    Fondatoare: Cristina Gioadă

    Investiţie iniţială: 5.000 de lei (1.000 de euro)

    Prezenţă: în librările Cărtureşti din Constanţa, Prăvălia cu Cărţi, Rafia Studio, în magazinul My Romanian Store din Bucureşti

    Pazzo – pizzerie (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Maria Florea

    Investiţii: 90.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 300.000 de euro

    Prezenţă: în zonele Aviaţiei şi Nerva Traian din Bucureşti

    Marius Georgescu – servicii de digital marketing (Bucureşti)

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Sorin Pâslaru, ZF: 1.000 de firme, 1.000 de poveşti, 1.000 de faţete ale businessului românesc. Fiecare este locomotiva unei direcţii, realizarea unui vis sau pur şi simplu folosirea unei resurse. Ele sunt ţesătura pe care stă toată economia

    Teilor, Confind, Parfumerie Douglas, Fornetti, B.V. McCann-Erickson, Farmec, Myosotis, Publicis, B.Braun Medical, PC Garage, La Lorraine, Brise Grains, Automecanica Mediaş, Premium AEROTEC, Diana SRL, Wienerberger, Simultan, Deloitte Technologies, Gic Nosag Metal, Aerostar, Kober, Boromir, Drim Daniel, Volvo, Peek&Cloppenburg, Miele Tehnica, BebeTei Investments Group, Autonom Services, TTS, Damila, La Cocoş.

    Toate aceste companii sunt dincolo de locul 300 din Top 1.000 de companii din România din punctul de vedere al cifrei de afaceri, top publicat în această săptămână de Ziarul Financiar. De unele aţi auzit, de altele nu. Dar fiecare are o poveste, fiecare este un destin şi fiecare reflectă una dintre faţetele actuale ale businessului local.

    Un diamant cu 1.000 de feţe. Bine, încă nu este un diamant, poate că este o piatră mai puţin preţioasă – cuarţ – cu o perspectivă de a deveni un diamant.

    Teilor – chiar comerţ cu diamante, pe locul 978 în Top 1000 – este povestea unui mic comerciant de bijuterii de pe strada Teilor din Piteşti care a reuşit pur şi simplu să se smulgă din comunitatea de mici patroni de magazine de provincie formată în anii ’90 şi să evolueze – să explodeze de fapt – către cea mai puternică reţea de bijuterii cu capital privat românesc, care a început şi extinderea la nivel internaţional. Afaceri de 275 milioane de lei în 2022, plus 20% faţă de anul anterior. Firmă reprezentativă pentru antreprenorii care au înţeles valoarea brandului şi a experienţei în magazin a clientului şi pentru puterea de viziune a noii generaţii din business.

    Confind – fabricarea de construcţii metalice, o fostă secţie a unei fabrici de echipamente petroliere din judeţul Prahova, fondată şi condusă de un fost inginer şef de secţie care între timp a devenit şi investitor într-un spital axat pe recuperare şi wellness ce foloseşte apele termale din zonă. Altă generaţie, dar aceeaşi foame de a creşte. Plus capacitatea de adaptare la piaţă, la vânzări şi marketing a unui om din producţie. Afaceri de 276 milioane de lei în 2022, plus 50% faţă de anul trecut.

    Parfumerie Douglas (279 mil. lei cifră de afaceri în 2022, plus 32%), Peek&Cloppenburg, (532 mil. lei, plus 22%) şi Volvo (530 mil. lei, plus 28%) sunt bune măsuri pentru aglomeraţia din mall-uri şi foamea de show off a românilor.

    Fornetti, precursorul reţelelor de covrigării care au împânzit Bucureştiul şi care sunt pe cale să devină un brand al oraşului, reuşeşte să obţină în continuare o creştere mare a cifrei de afaceri – plus 37%, până la 293 milioane de lei.

    Dar nu toate pieţele zburdă. Marile firme de publicitate îşi văd bugetele zburând la Google şi Facebook, aşa că afacerile lor stagnează. Astfel, B.V. McCann-Erickson şi Publicis raportează venituri de 295 milioane de lei (plus 1 mil. lei faţă de anul anterior), iar Publicis 311 milioane de lei (în scădere cu 4 mil. lei faţă de anul anterior). Noroc că productivitatea lor măsurată ca cifră de afaceri per angajat este printre cele mai mari din piaţă. McCann raportează doar 145 de angajaţi, pe când Publicis 86, deci o productivitate de peste 3 milioane de lei pe angajat pe an, dublă faţă de media din Top 1.000 de 1,3 milioane de lei pe an.

    Farmec este exemplul reinventării în producţia de cosmetice a unuia dintre puţinii producători locali din acest segment, iar farmaciile Myosotis unul din puţinele lanţuri farma, cu majoritatea unităţilor în Moldova, care încă nu a fost înghiţit de marile reţele. B Braun creşte, este o investiţie germană recentă la Timişoara în perfuzii injectabile. PC Garage însă, unul dintre puţinii mari competitori în retailul online cu eMAG, scade, pentru că piaţa online a avut un recul după pandemie.

    Pâinea şi croissantele congelate produse de La Lorraine cresc în dauna micilor brutării care lipsesc astăzi din România, precum şi comerciantul de cereale din Constanţa, Brise Group, cumpărat recent de chinezi. E război şi atunci Automecanica Mediaş şi Aerostar au afaceri cu peste 50% mai mari, iar Premium AEROTEC Ghimbav creşte pentru că are comenzi din reţeaua Airbus.

    Simultan, Boromir şi Diana, reprezentanţi cu capital privat românesc din sectorul lapte, pâine şi carne, declară venituri în creştere şi extinderi pe pieţe conexe – la nivel naţional, la export şi pe alte segmente, fiind printre puţinele companii care pun valoare peste resursele agricole naturale ale ţării.

    Deloitte Technologies face 444 milioane de lei venituri (plus 48%) cu 1.400 de oameni, plus 400 faţă de anul anterior, din servicii de soft şi tehnologie. Reprezintă plusul adus de IT în România, alături de Bitdefender sau UiPath, cu afaceri de peste 1 miliard de lei.

    Creşterile Wienerberger (cărămizi), Köber (vopsea), Damila (comerţ cu materiale de construcţii) arată că piaţa de construcţii vibrează în continuare, în timp ce Miele (electrocasnice) este exemplul pentru puterea doândită în ultimii 10 ani de industria locală în producţia de aparatură electrocasnică.

    Gic Nosag Metal (455 mil. lei afaceri, plus 26%), firmă care poate nu spune mare lucru multora, este cel mai mare furnizor cu capital privat românesc de piese pentru Dacia de pe platforma de la Piteşti, cu fabrici inclusiv în Maroc şi face parte dintr-un grup cu peste 2.500 de angajaţi.

    Drim Daniel, o firmă de familie aflată la a doua generaţie, distribuie în sudul ţării sucuri, bere şi alimente, a investit deja în mărci proprii şi a fost preluată de un mare retailer polonez. BebeTei este starul comerţului farmaceutic din ultimii ani dar şi a pieţei de puericultură, cu hipermarketuri de profil rivalizând cu conceptele americane, în timp ce Autonom Service e povestea a doi fraţi din Piatra Neamţ care au început cu două maşini de închiriat acum 20 de ani şi acum fac afaceri de 636 mil. lei pe an (plus 61% în 2022).

    TTS este cel mai mare transportator pe Dunăre, a câştigat business puternic de pe urma războiului din Ucraina (656 mil. lei afaceri, plus 65%) iar în 2023 a devenit un star al Bursei ( plus 150% la preţul acţiunii), în timp ce reţeaua de supermarketuri cu capital privat românesc La Cocoş, plecată din Ploieşti, declară afaceri de 714 mil. lei (plus 32%) şi îşi continuă marşul în lupta sa cu multinaţionalele din retail cu capital german şi francez.

    1.000 de firme, 1.000 de poveşti, 1.000 de faţete ale businessului românesc. Fiecare este locomotiva unei direcţii, realizarea unui vis sau pur şi simplu folosirea unei resurse. Ele sunt ţesătura pe care stă toată economia.

     

  • Cum văd antreprenorii noile măsuri fiscale din 2024. Irinel Gheorghe, Sipex: Impozitul de 1% pe cifra de afaceri este injust. În Germania, oamenii de afaceri care îşi plătesc impozitele la zi sunt eroi sociali

    ♦ „Degeaba îţi faci un plan de business alături de echipa ta, când vine peste tine cineva şi ţi-l schimbă peste noapte” ♦ Compania estimează să obţină anul acesta un profit de 19 mil. lei şi venituri de 322 mil. lei

     

    Începutul de an a adus o schimbare importantă pentru antreprenorii care au businessuri cu cifre de afaceri cuprinse între 50 de milioane şi 100 de milioane de euro, respectiv un impozit de 1% pe cifra de afaceri. Măsura a fost criticată atât de experţi în domeniu, cât şi de antreprenori, precum Irinel Gheorghe, CEO al Sipex Company, distribuitor de materiale de construcţii listat la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul SPX.

    „La un moment dat înţeleg care a fost scopul acestei decizii, dar nu înţeleg de ce ea ne loveşte exact pe noi. Este o decizie injustă pentru firmele româneşti şi pentru antreprenorii români, care creează şi lasă profitul în România şi plătesc impozit pe profit în România”, spune Irinel Gheorghe.

    În România există peste 1.000 de companii care au o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, impactul bugetar al măsurii fiind estimat la peste 6 miliarde de lei. O astfel de măsură este rar întâlnită în ţările dezvoltate, spun analiştii, întrucât mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă neapărat un nivel ridicat al marjei de profit.

    „Partenerii mei din Germania, când au auzit chestia asta, s-au mirat şi mi-au spus că, acolo, antreprenorii care îşi plătesc impozitele la zi sunt eroi sociali. Mai mult decât atât, beneficiază de reduceri ale taxelor şi impozitelor. Degeaba îţi faci un plan de business alături de echipa ta, când vine peste tine cineva şi ţi-l schimbă peste noapte”, continuă antreprenorul, invitat la ZF Deschiderea de Astăzi.

    Sipex a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 313,4 milioane de lei, în creştere cu 7,4% pe fondul evoluţiei vânzărilor din B2B (business to business), în urcare cu 18,7% ca urmare a diversificării portofoliului de produse şi a implicării în proiecte de infrastructură care au generat volume mai mari.

    Profitul net al companiei a însumat 11,1 milioane de lei în 2023, reprezentând o diminuare cu 44,8% prin comparaţie cu anul precedent, Sipex notând în acest sens contextului economic internaţional şi local care a afectat sectorul construcţiilor. Pentru anul acesta, societatea estimează un profit de 19,4 milioane, respectiv venituri de 368,5 milioane de lei, de la 321,8 milioane în 2023.

    „Deşi posibilităţile mele ca antreprenor sunt destul de mici, sunt atent la schimbările din timpul jocului. Anul trecut, cineva a hotărât că firmele din construcţii trebuie să plătească un impozit de 1% din cifra de afaceri fără alte criterii de diferenţiere. Noi de 26 de ani plătim impozit de profit în fiecare an, creştem cifra de afaceri. În situaţia mea sunt mulţi antreprenori.”

    Acţiunile SPX sunt pe plus cu 11% anul acesta la BVB, respectiv pe minus cu 8,5% în ultimele 12 luni, la o evaluare de 138 de milioane de lei. Capitalul social este controlat în proporţie de 92% de Irinel Gheorghe, restul reprezentând free float.

    „Anul acesta nu vom plăti dividende pentru că împreună cu acţionarii am hotărât ca tot profitul să rămână în companie şi să îl folosim pentru investiţiile pe care le avem în plan pentru 2024”, a mai spus Irinel Gheorghe pentru ZF.

     

  • Cine este Jenny Woo, femeia care a abandonat viaţa la corporaţie pentru îşi urma propriul vis. Când încă studia la facultate ea a deschis o afacere cu 1.000 de dolari care acum îi aduce milioane în timp ce lucrează doar trei ore pe săptămână

    La doar 10 ani, Jenny Woo era excepţională la citirea comportamentului non-verbal al oamenilor. Dezvoltarea acestui talent a venit din necesitate, ea  fiind o emigrantă chineză care a ajuns în Houston.

    Skill-ul dezvoltat în copilărie a ajutat-o să pună punct jobului său din corporaţie şi să pornească o afacere, în care a investit 1.000 de dolari la început. În prezent, ideea sa de business a dat roade şi îi aduce 1,7 milioane de dolari anual, iar Jenny munceşte doar trei ore pe săptămână, scrie CNBC.

    În timp ce lucra la masteratul său în cadrul prestigioasei Universităţi Harvard, în 2018, ea a lansat Mind Brain Emotions, un joc de cărţi inventat de aceasta care îi ajută pe oameni să înţeleagă mai uşor conceptele care stau la baza inteligenţei emoţionale. Acest tip de inteligenţă este fundamentul pe care Jenny Woo şi-a dezvoltat abilităţile de citire şi interpretare al comportamenului uman non-verbal.

    Antreprenoarea spune că peste 40% din toţi banii câştigaţi reprezintă profitul său generat de Mind Brain Emotions.

    Între aceast business şi celelalte trei surse de venit pe care le are în prezent – prelegeri la Universitatea California Irvine, un curs online despre inteligenţa emoţională şi consultanţă în afaceri pe cont propriu – ea lucrează între trei şi 30 de ore pe săptămână. Volumul de muncă depinde de sezon, iar multiplele sale fluxuri de venituri îi permit să se deconecteze complet de la job şi să petreacă mai mult timp cu cei mici.

    „Misiunea mea a fost întotdeauna despre a face cunoştinţele şi abilităţile mele accesibile tuturor pentru ca toţi să se poată educa în privinţa inteligenţei emoţionale”, a declarat Jenny Woo.

    Woo pune succesul din spatele businessului său pe seama a doi factori importanţi. Antreprenoarea sugerează celor ce vor să facă pasul către un business propriu să nu se oprească niciodată din a învăţa lucrui noi.

    De asemenea, ea îi sfătuieşte pe tinerii antreprenori să nu se dea bătuţi şi să aibă încredere în ideile şi aptitudinile lor dacă vor să atingă succesul.

    „Le spun studenţilor mei că învăţăm pe tot parcursul vieţii şi că nu trebuie să abandonăm acest proces. Pe lângă asta, ei trebuie să fie proprii lor susţinători şi să nu renunţe niciodată. Parcurgerea acestor paşi îţi oferă abilităţi de adaptare şi te pot face mai rezilient. Există oameni care te vor descuraja sau copia. Trebuie doar să continui să mergi mai departe”, a concluzionat Woo.

  • Povestea unei familii din Sibiu care vine cu produse originale după ce a decis să se diferenţieze de tot ce a văzut la concurenţă

    În Sibiu, în urmă cu aproape un deceniu, în 2015 mai exact, familia Kiss începea să le vândă pasionaţilor de artizanat obiecte speciale de oferit cadou, pe care nu le mai văzuseră pe la târgurile din oraş. Au căutat ani la rând să-şi diversifice gama produselor pe care le expuneau în centrul oraşului, iar odată cu instalarea pandemiei, în 2020, au făcut o schimbare de traiectorie şi au continuat să vândă, dar numai prin magazinul virtual.

    În 2015, participând la câteva licitaţii organizate de SPADPP (Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat – n. red.) Sibiu, am reuşit să câştigăm câteva căsuţe pe Aleea Grădinii Zoologice din Sibiu şi câteva standuri în Piaţa Mică şi pe Papiu Ilarian din acelaşi oraş, începând astfel comerţul stradal”, povesteşte Cristian Dan Kiss, unul dintre antreprenorii de la Aida Art, unde o are alături pe Nicoleta Aida Kiss. În 2018, cumpărau primul laser chinezesc, pentru a produce anumite produse pe care nu le mai văzuseră în piaţă, în condiţiile în care majoritatea comercianţilor se aprovizionau din acelaşi loc, astfel că oferta era mai degrabă uniformă, şi nu variată. Ce îşi dorea familia Kiss era să se distingă de concurenţă.

    Un an mai târziu, mai făceau o achiziţie: un laser profesional şi o imprimantă UV, pentru a aduce culoare produselor, pentru a le da un nou vibe. A fost un succes. „Anul 2020 a venit cu o perioadă foarte grea şi de aici am decis să vindem online. Aşa a luat naştere proiectul nostru Aida Art.” Totul a prins contur ca o afacere de familie, în care pasiunea pentru cadouri aparte s-a extins de la insigne până la puzzle-uri din lemn, căni personalizate sau tricouri.

    „Toate produsele sunt create şi personalizate în atelierul nostru din Sibiu. Vindem online pentru clienţi atât pentru persoane fizice, cât şi persoane juridice.“ – Cristian Dan Kiss, cofondator Aida Art

    Peste 100.000 de euro au fost investiţi în ultimii trei ani în această afacere. „În anul 2023 am avut o cifră de afaceri de 350.000 de lei şi un număr de trei angajaţi. Anul acesta ne dorim să trecem de 10.000 de produse personalizabile în magazinul nostru www.aidaart.ro, să investim în marketing. Avem ca target dublarea cifrei de afaceri”, mai spune Cristian Dan Kiss. Pe site-ul Aida Art ajung clienţi din toate categoriile de vârstă din România, pentru că, în definitiv, cui îi prisoseşte un cadou special – pentru el sau pentru altcineva? Oricine are nevoie de un cadou personalizat rapid, de calitate intră pe site şi face o alegere. Şi pe partea de B2B (business to business, adică parteneriate cu alte companii), familia Kiss a avut câteva proiecte interesante.

    „Toate produsele sunt create şi personalizate în atelierul nostru din Sibiu. Vindem online pentru clienţi atât pentru persoane fizice, cât şi persoane juridice.” Fiind produse autentice, create de la zero, nu doar personalizate prin etichete, cadourile de la Aida Art au şi preţuri corespunzătoare, dar competitive. De pildă, preţul unei căni personalizate porneşte de la 20 de lei, cel al unei insigne – de la 10 lei, iar o agendă pleacă de la 15 lei.

    „Momentan, cea mai mare provocare este marketingul. Suntem în faza de dezvoltare a audienţei online. Suntem o echipă tânără, avem experienţă în toate ariile legate de comerţ, avem idei şi ştim cum să le punem în practică”, spune cu încredere fondatorul Aida Art.   

    Peste 100.000 de euro au fost investiţi în ultimii trei ani în această afacere.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Dido Handmade – atelier de obiecte artizanale (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Vasile

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: online

    Kloth Invest – firmă de consultanţă pentru IMM-urile din România care vor să acceseze fonduri nerambursabile (Bucureşti)

    Fondator: Teodor Ivaşcu

    Cifră de afaceri în 2023: 28.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti şi Slobozia

    Studio Clasic Barbershop – barbershop (Bucureşti)

    Fondator: Lucian Cărare

    Investiţie iniţială: 3.700 de euro

    Cifră de afaceri: 110.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    ShowUp – companie care creează momente artistice pentru evenimente

    Fondatori: Florin Neby şi Alexandru Andrieş (Bucureşti)

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: aproape 100.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Natura prin ac şi aţă – atelier de obiecte de decor (Iaşi)

    Fondatoare: Ana-Maria Pochişcan

    Investiţie iniţială: 2.500 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Shell va elimina aproximativ 20% din locurile de muncă din echipa de tranzacţii, pe fondul eforturilor de reducere a costurilor

    Shell Plc va elimina cel puţin 20% din locurile de muncă din echipa sa de tranzacţii, în timp ce compania continuă să-şi restructureze unităţile de afaceri în încercarea de a reduce costurile, potrivit unor persoane care au cunoştinţă de aceste operaţiuni, scrie Bloomberg.

    Angajaţii diviziei – care are câteva sute de lucrători – au fost anunţaţi că va avea loc o reducere semnificativă a personalului, urmând ca alte detalii să fie comunicate în luna aprilie, au declarat persoanele respective, care au cerut să ofere informaţiile în cauză sub rezerva anonimatului.

    „Shell îşi propune să creeze mai multă valoare cu mai puţine emisii, concentrându-se pe performanţă, disciplină şi simplificare în întreaga activitate”, a declarat un purtător de cuvânt. „Realizarea acestor reduceri va necesita o clasificare ridicată a portofoliului, noi eficienţe şi o organizare generală mai simplă.”

    Wael Sawan, directorul general al Shell, care a preluat funcţia în ianuarie anul trecut, s-a angajat să fie „necruţător” în îmbunătăţirea performanţei şi în creşterea randamentelor investitorilor. Compania s-a angajat să reducă costurile de operare cu 2 până la 3 miliarde de dolari, iar directorul financiar Sinead Gorman a declarat luna trecută că au fost deja realizate economii structurale de peste 1 miliard de dolari.

    Shell a angajat 93.000 de persoane în 2022, faţă de 83.000 cu un an înainte, potrivit raportului anual din 2023. Compania îşi va publica joi următorul raport anual cu cifre actualizate.

  • Iniţiative de la afaceri mici pentru o lume mare. Cum pun umărul la o societate mai bună antreprenorii care au fondat businessuri mici prin implicarea în comunitate?

    În business, cel mai adesea totul se măsoară în cifre, în bani şi performanţe, iar percepţia este că, atunci când vine vorba de încasări, antreprenorii sunt gata să taie în carne vie ca să câştige. Dar lucrurile nu stau chiar aşa. Mai ales în rândul micilor afaceri, pornite de la zero, există acei fondatori de branduri care aruncă o privire şi la lumea din jur şi care încearcă, prin iniţiativele lor, să o facă mai bună, aşa cum pot şi cum ştiu ei.

     

    Unii se preocupă de modul în care cresc şi se dezvoltă copiii – ai lor sau ai altora. Alţii îşi dau interesul să ocrotească natura de care mulţi spun că au grijă, dar puţini o fac cu adevărat. Mai sunt şi aceia care vor să-i ajute pe cei născuţi sub o stea poate ceva mai puţin norocoasă, dar şi aceia care nu vor să lase tradiţia să piară în tăvălugul timpului. De la toţi aceştia – dar sigur şi de la mulţi alţii – pleacă iniţiative care arată, o dată în plus, că businessul nu e chiar totdeauna despre bani şi rezultate cu plus. Uneori, e şi despre oameni.

     

    1. Altfel de entertainment

    Ştefana Mireţ a început să predea cursuri de bune maniere încă de când era studentă şi a ajuns, cu proiectul Manieres, o şcoală de bune maniere, la mii de copii din ţară, reuşind să creeze o echipă de zece traineri alături de care merge în şcolile de stat şi în cele private pentru a susţine cursuri de bune maniere. Dincolo de spiritul ei antreprenorial, Ştefana merge mai departe cu iniţiativa ei şi vrea să îmbunătăţească abilităţile sociale ale copiilor printr-o idee inedită, care implică şi jucătorii din HoReCa. „Dăm startul concursului #SocialSkills4Kids şi premiem cele mai bune jocuri pentru copii şi părinţi de printat pe hârtiile de la restaurant. De ce? Masa reprezintă un moment grozav să te conectezi cu cei dragi şi ne doare când vedem copiii lăsaţi pe telefoane înainte să vină mâncarea. Comportamentul copilului se va schimba rezolvând împreună cu cei de la masă provocările şi jocurile de pe foaie deoarece vor beneficia de acele minute frumoase, petrecute împreună care sunt esenţiale”, a scris Ştefana Mireţ într-o postare pe pagina de Facebook Manieres. Cu ideile de jocuri, ea vrea să meargă la diferite restaurante şi să le propună să le printeze, încurajând astfel o modalitate de petrecere a timpul liber până vine mâncarea. Iniţiativa Ştefanei Mireţ vine după ce ea remarcat că se văd diferenţe mari între copiii care au acces şi cei care nu au acces la televizor şi telefon şi între nivelurile lor de creativitate. Iar tehnologia, oricât de benefică ar fi, are nevoie uneori de un substitut precum jocul.

    Cu ideile de jocuri, Ştefana Mireţ de la Manieres vrea să meargă la diferite restaurante şi să le propună să le printeze, încurajând astfel o modalitate de petrecere a timpul liber până vine mâncarea.

     

    2. Postura care formează oameni mari

    Tot pentru o schimbare de paradigmă, şi Raluca Chişu, fondatoarea centrului de terapie pentru copii KinetoBebe, a început în decembrie 2023 un program de prevenire a atitudinilor posturale incorecte, care are ca scop informarea elevilor cu vârste între 6 şi 11 ani cu privire la importanţa adoptării unei posturi corecte în toate activităţile lor cotidiene. Kinetoterapeuţii pediatri ai centrului merg în şcoli şi ţin workshopuri interactive cu copiii despre postură, sport şi utilizarea corectă a dispozitivelor electronice. Ideea a venit de la o constatare nefericită: numărul copiilor care acuză probleme de spate este în creştere, ei ajungând să se prezinte în centrele de recuperare cu probleme ale coloanei vertebrale. Mulţi dintre părinţi pun problemele celor mici pe seama greutăţii ghiozdanului sau a folosirii telefonului, a tabletei sau a laptopului. De fapt, crede Raluca Chişu, nu dispozitivele sunt principalele vinovate pentru durerile de spate ale copiilor, ci lipsa de interes şi informare cu privire la cum pot fi folosite acestea în mod corect, precum şi lipsa activităţii fizice în rândul copiilor. „Recapitulăm cu copiii toate poziţiile pe care ei ar trebui să le ştie deja la nivel de vârstă şcolară: poziţia în bancă, poziţia la scris, în faţa calculatorului, cu telefonul în mână. Toate aceste poziţii sunt explicate şi cadrele didactice insistă asupra lor în timpul orelor, copiii le ştiu”, explica recent Raluca Chişu. Problema intervine atunci când părinţii nu sunt suficient de bine informaţi cu privire la postura corectă a copiilor, este ea de părere. O postură corectă trebuie încurajată atât la şcoală, de profesori, cât şi acasă, de părinţi. Mai departe, postura corectă se menţine odată ce a intrat în obişnuinţă, dacă este menţinută şi acasă şi la şcoală, crede fondatoarea KinetoBebe. De la începutul programului, din decembrie 2023, kinetoterapeuţii centrului au ajuns la circa 2.000 de copii din mai multe şcoli din Bucureşti. Antreprenoarea are în plan să ajungă la 10.000 de copii până la finalul anului şi să realizeze în luna decembrie o statistică la nivel de Bucureşti asupra comportamentului copiilor.

    Postura corectă trebuie încurajată atât la şcoală, de profesori, cât şi acasă, de părinţi, crede Raluca Chişu de la KinetoBebe.

     

    3. Proiectul care Învie Tradiţia

    Proiectul Învie Tradiţia s-a desprins în urmă cu şapte ani dintr-o agenţie de comunicare şi marketing. A început de fapt ca un proiect de CSR pentru sprijinirea zonei de meşteşug şi artă populară, dar a devenit, uşor-uşor, o afacere în sine, de care este astăzi responsabilă o echipă de antreprenori care nu se limitează doar la a face business. „Putem spune că acest proiect este un real ajutor pentru zona de meşteşug şi arts and crafts româneşti. Înregistrăm venituri mai mari de la an la an, aduse pentru meşterii populari, precum şi lărgirea comunităţilor de meşteri populari pe care îi sprijinim, prin adăugarea de noi meşteri populari în angrenaj de la an la an. Venituri mai mari înseamnă, pentru meşteri şi pentru generaţiile noi de artişti populari, o motivaţie ca să lucreze şi să continue arta pe care au moştenit-o din generaţie în generaţie, pentru că aceşti oameni îşi întreţin familiile şi modul de viaţă din arta pe care o practică”, spune Cosmin Cucoş, unul dintre acţionarii Învie Tradiţia. Magazinul online reuneşte obiecte fabricate în România, excepţie făcând doar două-trei produse realizate de meşteri din afara ţării. În total, câteva zeci de producători locali sunt listaţi pe platformă, prin intermediul a peste 2.000 de produse – obiecte tradiţionale româneşti din lut şi ceramică, sculptură în lemn, ţesături, port tradiţional, obiecte de decor, pielărie. Proiectul ajută şi prin aducerea în piaţă a unor obiecte unice de artă populară, prin accesul foarte uşor, printr-o platformă online, la obiecte care, de cele mai multe ori, pot fi găsite izolat la târguri populare sau poate doar în atelierele meşterilor. Anul trecut, Învie Tradiţia a generat o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 de euro pentru meşterii populari, obiectele vândute în străinătate fiind o mână de ajutor dată creşterii brandului de ţară. „Ne propunem să aducem noi meşteşugari în platformă, să creştem veniturile aduse comunităţilor de meşteri, să creştem gradul de utilizare şi de importanţă aduse acestei zone de meşteşug autentic”, mai spune Cosmin Cucoş.

    Proiectul Învie Tradiţia ajută prin accesul foarte uşor, printr-o platformă online, la obiecte care, de cele mai multe ori, pot fi găsite izolat la târguri populare sau poate doar în atelierele meşterilor.

     

    4. Un obiect personalizat pentru un arbore

    Proiectul Transylmagica, lansat de Kosa Istvan sub forma unui atelier din Miercurea Ciuc unde iau naştere suveniruri şi alte obiecte personalizate, pune umărul şi la ocrotirea naturii printr-o iniţiativă care continuă să existe şi la câţiva ani de la începerea businessului. Astfel, după vânzarea fiecărui produs, echipa Transymagica plantează un puiet de arbore în cadrul unor proiecte de restaurare ecologică. „Din 2020, anul în care am început vânzarea primelor produse şi plantarea primilor arbori, am plantat în jur de 58.000 de puieţi de arbori în cadrul proiectelor noastre de reconstrucţie ecologică bazată pe plantări de arbori. În ultimii doi ani, am plantat mai mult pentru clienţi corporate şi marea majoritate a puieţilor plantaţi nu aveau un obiect ataşat”, spune Kosa Istvan. La jumătatea lunii februarie, el şi colegii lui se pregăteau pentru plantările de primăvară, căutând noi modalităţi pentru a avea un impact pozitiv, prin creşterea numărului de arbori plantaţi, şi pentru a reuşi să comunice cu cât mai multe persoane despre importanţa arborilor ca specii-cheie în ecosistemele terestre. Sub brandul Transylmagica se găsesc atât suveniruri, cât şi sacoşe textile şi diferite tipuri de căni. O parte din produsele sunt fabricate în atelierul propriu, altele parţial în colaborare cu fabrici autohtone. Scopul rămâne accentuarea ideii că de la Transylmagica se cumpără experienţa de a planta un arbore, iar aceasta este tot atât de importantă sau chiar mai importantă decât produsul în sine.

    La jumătatea lunii februarie, Kosa Istvan şi colegii lui de la Transylmagica se pregăteau pentru plantările de primăvară.

     

    5. Pentru starea de zen

    Pe Ramona Sima, o pasiune descoperită pentru yoga a dus-o la înfiinţarea unei afaceri, care, mai departe, îşi continuă misiunea de a atinge starea de zen în rândul unei comunităţi cât mai extinse. Suav, proiectul de la care a început totul, este primul brand românesc de îmbrăcăminte pentru yoga. „Am ajuns la cursul de instructor de yoga fiindcă am vrut să îmi aprofundez cunoştinţele despre yoga în rolul meu de cofondator al Suav. Din prima zi la curs, a încolţit dorinţa de a preda yoga – lucru la care nu mă gândisem înainte. Imediat după terminarea cursului, am început să predau online unei echipe dintr-o industrie creativă. Şi tot atunci m-am gândit la pasul următor – acela de a integra yoga cu mindfulness şi de a oferi aceste practici atât persoanelor fizice (în lipsa unui termen mai bun), cât şi echipelor din companii. Aşa că am continuat să studiez şi am obţinut certtificarea de NeuroMindfulness senior practitioner”, povesteşte Ramona Sima.

    Aşa a apărut Zen-ish, modul ei de a integra tot ce ştie despre drumul spre a fi mai bine, în care porneşte de la yoga şi integrează tehnici de mindfulness, informaţii despre corp, minte şi spirit bazate pe (neuro)ştiinţă într-un fel în care să fie uşor de înţeles şi practicat, atât în cadrul practicii, cât şi în viaţa de zi cu zi. Ghidează practicanţii să înveţe să-şi asculte corpul şi inima (emoţiile), să afle astfel ce e bun pentru ei şi să facă alegeri de viaţă bune pentru sine. „Practicanţii de Zen-ish au remarcat impactul atât la nivel fizic – postură mai bună, mai puţine dureri, tonifiere, energie, vitalitate – dar, mai ales, la nivel psihic şi emoţional: stres redus, optimism, rezilienţă, o viziune pozitivă asupra vieţii. Uneori, clasele Zen-ish sunt primul pas către schimbări mai mari în stilul de viaţă, precum şi către alte practici şi terapii care să-i ajute să fie bine.” Ramona Sima s-a implicat, de asemenea, în diverse iniţiative, cum ar fi construirea comunităţii practicanţilor de yoga din jurul magazinelor Ototo sau construirea unei comunităţi de practică yoga la Brăneşti, satul de lângă Bucureşti în care locuieşte. „Pentru că îmi place să citesc şi cred în puterea lecturii, am organizat în toamna anului trecut un eveniment local, tot la Brăneşti, împreună cu Biblioteca de la Casa Corpului Didactic Ilfov, cu Liceul Silvic «Theodor Pietraru» şi Primăria Brăneşti, «BiblYOteca de afară», în care am invitat comunitatea să experimenteze bucuria cititului şi a practicii yoga în aer liber (împreună sau separat) în minunatul parc dendrologic al Liceului Silvic.” Recent, a lansat un alt proiect legat de lectură, Silent Book Club Bucureşti, parte din reţeaua Silent Book Club – un proiect care oferă iubitorilor de lectură ocazia de a se întâlni cu cei asemenea lor, de a povesti despre pasiunea lor şi de a face loc pentru citit în programul lor super aglomerat. Cea mai importantă iniţiativă este grupul de Facebook „Pentru ce eşti recunoscător azi?”, un grup de practică a recunoştinţei, care funcţionează ca un grup de suport şi de inspiraţie. „Anul acesta, planul este să creez programe pe diverse teme «hot», cum ar fi reducerea stresului, creşterea rezilienţei, focus, în care să explic mecanismele din spate şi apoi să ofer exerciţii şi tehnici uşor de practicat şi de integrat în viaţa de zi cu zi. Un alt plan de voluntariat este să lucrez cu adolescenţi, cărora ştiu că le-ar fi de folos tehnici de reducere a stresului, de creştere a capacităţii de concentrare, de gestionare a emoţiilor, mai ales la teste şi examene. Încă explorez modalitatea prin care să fac asta”, spune Ramona Sima, ale cărei idei şi iniţiative pare că nu contenesc niciodată.

    Ramona Sima s-a implicat în diverse iniţiative, cum ar fi construirea comunităţii practicanţilor de yoga din jurul magazinelor Ototo sau construirea unei comunităţi de practică yoga la Brăneşti, satul de lângă Bucureşti în care locuieşte.


    6. Producţie de cosmetice cu impact social

    Povestea Ophori începe de la un ONG din Braşov, care oferă servicii de terapie pentru tineri, adulţi şi copii cu probleme mintale. Trei voluntari şi un terapeut care au activat într-un astfel de mediu au organizat un atelier de produse cosmetice lucrate manual de către persoane cu dizabilităţi mintale. După doi ani de funcţionare şi în urma unui proiect de finanţare europeană, cu sprijinul unei fundaţii din Iaşi şi a proiectului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale, micul atelier s-a transformat într-o afacere de sine stătătoare, ce angajează persoane din grupuri vulnerabile. „Dacă în 2021 eram cinci angajaţi, la final de 2023 am fost unsprezece, ceea ce ne-a poziţionat în top 20 unităţi protejate din România după numărul de angajaţi. Dintre aceste persoane, opt sunt cu dizabilităţi accentuate şi grave, din categoria persoanelor greu ocupabile în mediul profesional, care nu ar fi angajaţi în locuri de muncă tipice”, explică Bogdan Dimciu, administratorul Ophori Cosmetics. Impactul proiectului se măsoară atât prin creşterea stimei de sine a persoanelor angajate, cât şi prin creşterea veniturilor, cu care pot întreţine şi alţi membri ai familiei, şi prin transformarea ideii de asistat social în contribuitor la bunăstarea comunităţii. „Am avut de curând o vizită a unui ONG local în care copii cu tulburări mintale au participat la activităţi la Ophori şi am aflat că părinţii lor erau foarte bucuroşi că există firme precum noi, pentru că se gândeau să plece de ţară în căutarea unui viitor pentru cei mici.” Din punctul de vedere al încasărilor, în 2023, Ophori a generat aproximativ 600.000 de lei cifră de afaceri, de două ori mai mult faţă de 2022. Având în vedere faptul că este o întreprindere socială de inserţie al cărui rol este integrarea persoanelor cu dizabilităţi, venit mai mare înseamnă impact social mai mare. Portofoliul a ajuns să numere aproximativ treizeci de produse, faţă de doar şase sau şapte la început, iar anul Ophori a vândut peste 20.000 de produse, fabricate în cele două laboratoare, întreprinderea deschizând şi primul magazin social într-un mall din România, în Braşov. „Pentru viitor ne propunem creşterea numărului de clienţi. Consider că avem produse variate şi acoperim multe cereri, de la produse de curăţenie la produse de îngrijire. Din acest motiv, ne vom opri cu dezvoltarea de produse noi şi ne vom concentra asupra desfacerii. Creşterea numărului de clienţi va duce la creşterea impactului social, ce se va cuantifica în mai mulţi angajaţi fericiţi”, mai spune Bogdan Dimciu.

     

    7. Lupta pentru supravieţuirea covorului românesc

    Încă de la lansare, în urmă cu cinci ani, proiectul Made with love Romania a pornit nu doar ca business prin care vechile covoare româneşti revin la viaţă, ci şi ca o mişcare de conştientizare şi repoziţionare a unui meşteşug tradiţional pe cale de dispariţie. Iniţiativa îi aparţine Alinei Mitrică, a cărei inspiraţie a venit din tradiţiile propriei familii. „Prin încadrarea covoarelor tradiţionale în decorurile actuale, obişnuite, şi nu doar în casele ţărăneşti sau în decoruri de tip muzeu sau revistă, am încercat să oferim o nouă perspectivă şi cât mai multe idei pentru includerea acestor minunate elemente de artă tradiţională în decorul contemporan. În felul acesta, încurajând cât mai mulţi oameni să le includă în casele lor, putem stimula comunităţile de meşteşugari şi puţinii păstrători ai tradiţiei să continue, în armonie cu prezentul”, spune Alina Mitrică. Într-o călătorie în Franţa, ea a văzut în câteva magazine de decoraţiuni mai multe chilimuri (covoare turceşti) lucrate manual şi s-a gândit că şi covoarele româneşti ar merita să-şi găsească locul în astfel de locuri şi să fie promovate. Treptat, a început să adune covoare de la familii din Oltenia în care s-a ţesut mult, dar şi dintr-un atelier din Maramureş. În continuare, cel mai des, covoarele promovate de Made with love Romania sunt vândute în afara ţării, atât către românii care locuiesc în diaspora, cât şi către străinii iubitori ai obiectelor autentice, lucrate manual. În ultimii doi-trei ani, se observă totuşi o deschidere mai mare şi în piaţa din România. „Perseverăm, iar printre micile victorii se numără şi prezenţa în proiecte de design de birouri în Bucureşti şi Londra. Cu această ocazie, oameni din peste douăzeci de ţări au decis să ne aibă în casele lor şi revin cu comenzi şi ne recomandă. Toate acestea ne încurajează să continuăm drumul tradiţionalului în modern”, adaugă Alina Mitrică.   

    Încă de la lansare, în urmă cu cinci ani, proiectul Made with love Romania a pornit nu doar ca business prin care vechile covoare româneşti revin la viaţă, ci şi ca o mişcare de conştientizare şi repoziţionare a unui meşteşug tradiţional pe cale de dispariţie.

  • Cine este cel mai bogat om din Ungaria şi cum a ajuns acesta să facă afaceri de miliarde de euro chiar cu binecuvântarea premierului maghiar Orbán

    Istvan Tiborcz, ginerele premierului maghiar Victor Orban, a devenit cel mai bogat oameni din Ungaria. În spatele reuşitei stau afacerile cu statul, pe care Tiborcz a reuşit să le ascundă o perioadă şi să nege orice legătură dintre accesul la fondurile publice şi creşterea averii sale, scrie Daily News Hungary.

    Fiica şi ginerele premierului Orbán nu sunt străini de lumea afacerilor. Cu toate acestea, Ráhel Orbán şi István Tiborcz au încercat din răsputeri să îşi ascundă legăturile cu statul maghiar. În cazul unui om de afaceri, nu există niciun avantaj în a fi văzut ca unul dintre marii oligarhi ai ţării.

    Pentru Viktor Orban, activitatea ginerelui său înseamnă un risc politic atât de mare că ar putea fi echivalent cu condamnarea oficialului pentru corupţie şi încălcarea legilor.

    Încă din 2015, Istvan Tiborcz a început să construiască marea iluzie privind imperiul său. La acea vreme, omul de afaceri a jucat la sigur şi a vândut toate companiile care au absorbit (sau ar fi putut absorbi) bani publici.

    Ulterior, a încercat să facă afaceri cu statul fără ştirea opiniei publice, dar în 2017 a devenit public faptul că era acţionar al companiei de dezvoltare imobiliară BDPST Plc. De asemenea, el a devenit acţionar al Appeninn Holding.

    În 2020, el a declarat că nu a vrut să „deţină o companie care concurează pentru subvenţii de la stat sau de la administraţia locală”, astfel că a părăsit Appeninn. Deşi acest lucru sună onest şi dramatic, următorul său pas a fost să îşi mărească investiţiile în fondurile de private equity, care au devenit apoi pilonul principal al imperiului său.

    Aceste fonduri sunt utilizate în principal pentru a ascunde identitatea clienţilor. Astfel, publicul nu va şti niciodată unde s-au dus zecile de miliarde de forinţi, împrumuturile preferenţiale şi subvenţiile nerambursabile de la stat.

    În 2023, s-a confirmat că Tiborcz este prezent în sfera economică cu aproape patruzeci de proiecte imobiliare uriaşe şi o mulţime de alte interese, cum ar fi pieţele financiare, transporturile, betonul armat, parcurile solare, gestionarea deşeurilor, IT şi frumuseţe, datorită în parte fondurilor publice generoase.

     

     

  • Afaceri de la Zero. Cum au crescut. Andrei Muşat a pornit Mura my Laundry cu două curăţătorii ecologice în Piteşti, iar acum se pregăteşte s-o deschidă pe a treia

    ♦ Businessul a generat în 2023 o cifră de afaceri de 150.000 de euro şi se află în continuă creştere, spune fondatorul său, care mai are şi alte planuri de dezvoltare. Dorinţa lui este să deschidă o curăţătorie în fiecare oraş mare din ţară.

    O experienţă nefericită la una din curăţătoriile din Piteşti l-a condus pe Andrei Muşat către o idee de afacere, care s-a concretizat în ceea ce este astăzi Mura my Laundry. Totul a pornit în primăvara anului 2021, când soţia lui l-a trimis să ridice nişte perne de la curăţătorie. Nu i-au plăcut serviciile oferite, iar acesta a fost declicul.

    „De profesie sunt inginer auto şi am lucrat în domeniul construcţiilor. În 2019 am luat un an de pauză, apoi a venit pandemia şi m-am gândit că trebuie să încep să fac ceva. Voiam să deschid un business, dar nu eram hotărât în ce domeniu“, a povestit Andrei Muşat la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    A studiat domeniul curăţătoriilor şi businessurile de profil din Piteşti, iar la un moment dat a luat legătura cu un francizor din această industrie. Planul iniţial a fost să preia o franciză, însă nu s-a simţit confortabil în acest gen de business, aşa că a hotărât să renunţe la ideea de franciză şi să pornească un concept propriu, de la zero, cu ajutorul soţiei sale.

    „Am deschis în aprilie 2022, pornind la drum cu două locaţii şi cu o echipă de cinci oameni. Acum suntem opt, iar până în vară vreau să ne extindem până la 11-12.“

    „În aprilie anul acesta vom deschide a treia curăţătorie, în cadrul unui mall care urmează să fie inaugurat. În prezent suntem în curs de amenajare.“

    Investiţia iniţială pentru primele două curăţătorii a fost de 150.000 de euro. Fiecare dintre cele două puncte de lucru furnizează servicii complete, pentru haine, accesorii, încălţăminte, inclusiv servicii de croitorie.

    „Facem şi livrări la domiciliul clienţilor şi de asemenea şi preluăm obiectele care trebuie curăţate. O pondere de 95% din clienţii noştri este din Piteşti, dar avem comenzi din toată ţara. Am primit comenzi online şi din Bucureşti, pentru produse mai speciale, precum ii vechi, pălării, costume moto, clăpari sau pulovere intrate la apă. Curăţăm orice în afară de covoare. Avem cerere şi pentru acelea, dar e vorba despre alte procese“, a mai spus Andrei Muşat.

    Pentru o cămaşă, serviciul de spălat şi călcat la Mura my Laundry costă 20 de lei. Businessul a generat în 2023 o cifră de afaceri de 150.000 de euro şi se află în continuă creştere, spune fondatorul său, care mai are şi alte planuri de dezvoltare. Dorinţa lui este să deschidă o curăţătorie în fiecare oraş mare din ţară.

    Andrei Muşat a ales să se implice mai mult în industria în care activează, aşa că este membru fondator al singurei asociaţii din domeniul curăţătoriilor din România „ Grupul Român de Întreţinere a Textilelor. Scopul este schimbarea unor legi şi normative care vizează această industrie.

    „Am întâmpinat multe dificultăţi când am deschis această afacere şi îmi doresc să schimb ceva, pentru ca pe viitor altcineva să găsească totul cum mi-ar fi plăcut şi mie să găsesc.“

    Anul acesta, Mura my Laundry a lansat şi o soluţie nouă pentru transportul hainelor la şi de la curăţătorie. Este vorba despre un sac-husă din material impermeabil, care poate fi folosit atât pentru a duce hainele la curăţătorie, cât şi pentru a le prelua, evitându-se astfel risipa foliilor de plastic utilizate în mod obişnuit. Produsul este deocamdată abia în faza de testare printre clienţi.

    „Folia este singurul lucru, deocamdată, care nu este ecologic la noi. La finalul anului 2025 însă, la noi în curăţătorie nu va mai exista folie de plastic“, spune Andrei Muşat.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.