BusinessMagazin

Tag: investitii

  • IMM din industrie pot lua până la 1,5 mil. euro pentru “înverzire”

    Programul sprijină dezvoltarea produselor şi serviciilor ecologice, eficienţa utilizării materialelor şi reducerea deşeurilor şi crearea de locuri de muncă “verzi”, adică în industrii cu un impact redus asupra mediului. Fondurile sunt disponibile firmelor româneşti din industrie, companiile din transporturi sau agricultură nefiind eligibile. Solicitările pentru finanţare pot fi depuse până la 26 septembrie la operatorul programului, Innovation Norway. Mai multe detalii se găsesc la adresa www.norwaygrants-greeninnovation.no.

    În primul apel al programului s-au depus 85 de propuneri de proiect, din care 15 proiecte au fost aprobate până la 12 iunie 2014, cu o valoare totală de aproape 15 milioane de euro. În primul apel al programului s-au depus 85 de propuneri de proiect, din care 15 proiecte au fost aprobate până la 12 iunie 2014, cu o valoare totală de aproape 15 milioane de euro.

  • Campania electorală: să-i zăpăcim cu cifre şi să condamnăm Rusia

    Dorinţa de a evita cu orice preţ percepţia că s-ar plia solicitării preşedintelui de a vedea măcar “o foaie A4” cu sursele de compensare a pierderii de venituri la buget de pe urma scăderii CAS l-a făcut pe premier să iasă în public cu pliantul electoral care comunică doar indirect că reducerea CAS va fi contrabalansată de efectele de multiplicare rezultate din lăsarea la dispoziţia firmelor private a 4,8 mld. lei anual, calculate la 1,3 mld. lei generate de crearea de noi locuri de muncă, 1,25 mld. lei din TVA ca urmare a investiţiilor noi, la care se adaugă 4 mld. lei din recuperarea a măcar 10% din datoriile firmelor în insolvenţă şi 1,9 mld. lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale estimate la CAS.

    Replica a venit imediat de la preşedintele Traian Băsescu, care a sugerat fin că statul ar putea deveni incapabil să plătească pensiile la timp, fiindcă efectul scăderii veniturilor din CAS coroborat cu efectul legii de indexare a pensiilor ar majora de la 12,5 mld. lei la peste 18 mld. lei a deficitului fondului de pensii, iar dacă guvernul îşi respectă obligaţia faţă de NATO de a creşte la aproape 2% din PIB bugetul apărării şi vrea şi să se încadreze în limita de deficit structural de 1% din PIB pentru 2015, ar avea nevoie de 13 mld. lei venituri în plus la buget faţă de veniturile acestui an, în condiţiile în care deja a redus investiţiile publice în economie, iar veniturile colectate pe prima jumătate a anului sunt sub ţintele planificate.

    Decizia de retrimitere de către preşedinte în Parlament a legii care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale la angajator la CAS nu e privită însă deloc drept o catastrofă de tabăra guvernamentală: un consilier al premierului a estimat pe Facebook că dacă scăderea CAS nu se întâmplă în acest an, guvernul va avea oricum la dispoziţie circa 1 mld. euro anual pentru investiţii pentru crearea de locuri de muncă, ceea ce ar avea “un efect de comunicare chiar mai bun decât prin reducerea CAS”.

    În acelaşi timp, rivalitatea politică internă şi dorinţa de a se remarca în ochii SUA, în perspectiva alegerilor din toamnă, i-au făcut pe preşedinte şi pe premier să se prindă într-o veritabilă întrecere de discursuri de înfierare fie numai a Rusiei pentru doborârea avionului MH17 (cazul premierului Victor Ponta), fie nu numai a Rusiei, ci şi a Franţei şi a Germaniei, acuzate indirect că n-au fost în stare să prevină escaladarea ostilităţilor din Ucraina pentru că şi-au pus interesele economice în raport cu Rusia mai presus de valorile democraţiei occidentale (cazul preşedintelui Traian Băsescu).

    Diferenţele dintre Băsescu şi Ponta rămân însă clare: primul, profitând de faptul că scandalul înregistrărilor din Polonia a a demolat visul actualului guvern de la Varşovia de a acţiona ca lider al ofensivei diplomatice europene antiruse, are în continuare ambiţia de a se comporta măcar ca lider de opinie al “noii Europe” (esticii interesaţi să frâneze, cu sprijinul SUA, o creştere a influenţei ruseşti în zonă), în timp ce al doilea şi-a păstrat tendinţa de a se ascunde prudent după deciziile celor mari de la Bruxelles sau Berlin, declarând doar că România va urma întocmai linia de politică externă promovată de Vest.
     

  • 35 de milioane de euro au fost investiţi la Braşov

    Coresi Shopping Resort, dezvoltat de Immochan România, este construit în proporţie de 60%; 35 de milioane de euro, din bugetul total de 60 de milioane de euro, au fost deja investiţi.

    ”Suntem în grafic cu construcţia Coresi şi ne menţinem promisiunea de a deschide oficial shopping resortul în primul trimestru al anului 2015. Proiectul este construit în proporţie de aproape două treimi şi în perioada următoare ne vom concentra atenţia pentru a face din Coresi un centru al experienţelor pentru întreaga familie”, declară Tatian Diaconu, director general al Immochan România.

    Lucrările la cel mai amplu proiect de regenerare urbană din România sunt în plină desfăşurare. Cele mai avansate lucrări sunt în spaţiul destinat hipermarketului, unde echipele execută lucrările de închidere şi cele pentru instalaţii. Stadiul lucrărilor la galerie este asemănător, iar în zona de divertisment şi în cea de food court se lucrează intens la finalizarea structurii, fiind deja demarate planurile de punere în practică pentru închideri şi instalaţii.

    În spaţiul rezervat parcării au loc lucrări de demolare şi compactare a materialelor, în vreme ce în zona de spaţii verzi este pregătit terenul pentru intervenţia peisagiştilor şi se adaptează suprafaţa pentru locurile care vor fi dedicate activităţilor sportive. Coresi Shopping Resort va ocupa aproximativ 25% din suprafaţa totală a terenului deţinut de Immnochan la Braşov.

    10.400 metri cubi de beton rezultat din fundaţiile şi platformele existente a fost concasat şi reutilizat în proporţie de 100% pentru terasamente. Pentru construcţia Coresi au fost excavaţi 50.300 mc de pământ, 56.700 mc de pământ au fost compactaţi, 2.800 mc de beton au fost turnaţi în fundaţii; s-au folosit 4.080 mc de beton prefabricat şi 1.850 tone de confecţie metalică.

    Pentru locuitorii Braşovului activitatea din zona şantierului Coresi este vizibilă şi pe vechiul gard al fostei uzine Tractorul, o suprafaţă de circa 1.000 mp din acesta fiind revalorizat de cinci artişti studenţi la UNARTE.

    Odată finalizată construcţia vor fi demarate lucrările de amenajare a spaţiilor, iar galeria va găzdui în cele circa 130 de magazine deopotrivă nume internaţionale dar şi locale. 70% din suprafaţa Coresi este deja închiriată de branduri precum: Zara, Massimo Dutti, Berska, Pull &Bear, Stradivarius, Oysho, Mim, Kenvelo, Tom Taylor, Time Out, Lee Cooper, Brioche Doree, Flanco, Decimas, Sabrini, Yves Rocher, Profihair shop, TUI Travel, Come Back Coffee, MOA, Arsis – Vodafone, Inmedio şi Sensiblu.

    ”Ne dorim să atragem mai mulţi retaileri străini pe piaţa românească, deopotrivă pentru a diversifica oferta dar şi pentru a aduce un nou suflu în comerţul local. Ne aflăm în discuţii avansate cu câteva reţele de retail cu operaţiuni la nivel european şi ne dorim să putem completa experienţa de shoping a braşovenilor şi a locuitorilor din întreaga regiune”, adaugă Tatian Diaconu, Director General al Immochan România.

    Zona centrală a proiectului va găzdui, pe o suprafaţă de 1.500 mp, un spaţiu de divertisment destinat întregii familii. Vizitatorii îşi vor putea petrece timpul liber într-un mod plăcut în cele patru piaţete care vor purta nume distincte iar în pauzele dintre sesiunile de cumpărături sau divertisment, vizitatorii se vor putea odihni în zonele de lounge, special create în acest scop sau vor putea opta pentru a lua masa în zona de food court. Aceasta reprezintă peste 10% din suprafaţa totală a galeriei comerciale, cu 3.500 mp şi 1.000 locuri la mese. Vara, platforma din faţa centrului comercial va fi rezervată teraselor, care au vedere spre Tâmpa, muntele emblematic al Braşovului. Pentru iubitorii de film, Coresi propune cea mai extinsă zonă de cinema, cu o suprafaţă de 3.200 mp pentru opt săli digitale, în mare parte multifuncţionale, care vor putea fi transformate în săli de conferinţe, de teatru sau de recepţie.

    Pentru a întregi experienţa vizitatorilor, Coresi va avea o zonă dedicată artizanilor, fie sticlari, pielari, bijutieri, olari sau producători de arme. Spaţii de vânzare adaptate nevoilor lor, cu suprafeţe între 9-12 mp vor fi puse gratuit la dispoziţia meşteşugarilor.

    Coresi va găzdui un hipermarket Auchan cu o suprafaţă de vânzare de 13.300 de metri pătraţi şi o galerie comercială cu o suprafaţă închiriabilă de 32.000 de metri pătraţi şi o lungime de 650 de metri. Complexul va fi deservit de un spaţiu de parcare ce include 2.400 de locuri.

    Coresi este un concept unic al companei de arhitectură Sua Kay Architects din Lisabona şi reprezintă o premieră  pentru Romania, fiind construit sub certificare BREEAM Very Good.

    Immochan Romania are patru direcţii de business: dezvoltarea de proiecte imobiliare în parteneriat cu hipermarketurile Auchan; leasing pentru galeriile comerciale şi a retail park-urilor; activităţi de property management pentru galeriile comerciale şi valorizare patrimonială a proprietăţilor grupului Auchan. Immochan România are în acest moment în dezvoltare două proiecte: Coresi Braşov şi un centru comercial în Drumul Taberei, Bucureşti, valoarea totală a investiţiilor fiind de 120 de milioane de euro.

    Immochan a fost înfiinţat în 1976 special pentru a se ocupa de patrimoniul grupului, iar acum gestionează 340 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.

  • REPORTAJ: Ştrandurile, multe cu investiţii de milioane de euro, “uitate” din cauza vremii capricioase

     Ştrandurile moderne existente în oraşele mari sau staţiunile din Transilvania, multe renovate recent cu milioane de euro, sunt o alternativă pentru cei ce nu-şi pot petrece concediul la mare. Vremea capricioasă din acest an a încurcat însă atât planurile turiştilor, cât şi socotelile administratorilor.

    Alba Iulia, un oraş fără ştrand, dar cu bazin olimpic modernizat cu trei milioane de euro

    Locuitorii din Alba Iulia au la dispoziţie un bazin olimpic acoperit, inaugurat în această lună, după ce a fost modernizat printr-o investiţie de aproape trei milioane de euro, în timp ce ştrandul municipal a fost închis din cauza costurilor ridicate de întreţinere şi modernizare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modelul nuclear britanic: statul, industria şi facultăţile stau la aceeaşi masă pentru a dezvolta un sector de miliarde de euro, cu peste 60.000 de slujbe

    “Aproape că nu facem nimic în această clădire fără ca o companie să vină şi să plătească“, spune un domn cu ochelari şi cămaşă cu mânecă scurtă înainte să treacă la următorul slide din prezentarea PowerPoint. Ne aflăm într-un parc industrial de la marginea Sheffield-ului, în nordul Angliei. Este o zi caldă, cu mult soare, o vreme atipică pentru insulele britanice, dar un semn bun pentru Turul Franţei, care ia startul undeva în zonă, a doua zi. Afară o turbină eoliană cât un bloc cu şapte etaje se învârte încet. Din sala de conferinţe se văd, vizavi, siglele Rolls-Royce şi Boeing.

    „Avem şi cazuri în care companii concurente pe piaţă lucrează împreună aici pentru a rezolva probleme comune“, continuă domnul cu ochelari. Vorbitorul este Alan McLelland, directorul de operaţiuni al Centrului de Cercetare Industrială Avansată în domeniul Nuclear, sau NAMRC. Înfiinţat în 2009, la comanda guvernului britanic, pentru „a combina know-how-ul şi experienţa companiilor industriale cu competenţele universităţilor“, Centrul are o misiune simplă: să facă astfel încât, oriunde se construieşte o centrală nucleară, o parte din lucrări şi produse, de la şuruburi şi piuliţe la reactor, să fie livrate de firme britanice.

    Acest „mariaj“ între industrie şi mediul academic reprezintă acum nucleul programului atomic britanic, în care guvernul mai joacă un rol de emiţător de strategie, coordonator şi supraveghetor, după ce acum câţiva ani a privatizat aproape toate centralele nuclear-electrice. Practic tot ce mişcă în sectorul nuclear o face printr-un parteneriat între cel puţin două părţi, iar la NAMRC se întâlnesc toţi trei actorii.

    Centrul este deţinut de universităţile din Sheffield şi Manchester şi a fost creat printr-un grant de 30 milioane de lire sterline acordat de stat, plus alte fonduri de la Uniunea Europeană. O felie substanţială din veniturile centrului vine acum din „cotizaţii“ plătite de companii, printre ele numărându-se lideri ai pieţei mondiale, precum Wetinghouse, Areva sau Electricite de France. În schimb, cei 70 de angajaţi ai NAMRC sprijină întreg sectorul nuclear pe trei căi.

    Unu, prin activitatea de cercetare, orientată către obţinerea într-un orizont de timp apropiat a unei aplicaţii comerciale şi care se desfăşoară într-un atelier de 6.000 de metri pătraţi.

    Doi, dacă o companie nu are experienţă în domeniul nuclear, Centrul îi va oferi asistenţă şi informaţii pentru a o ajuta să îndeplinească standardele riguroase din sector şi să-şi facă intrarea pe piaţă. „Am lucrat cu Westinghouse şi Areva pentru a întocmi o listă completă cu firmele britanice care pot fi furnizori de componente pentru reactoarele nucleare, în ideea de a identifica oportunităţi globale concrete“, spune McLelland. În ultimul rând, în ideea de a menţine în ţară know-how-ul din domeniu, NAMRC organizează cursuri şi programe de ucenicie, orientate către nevoile industriei. Banii publici continuă să curgă către centrul de cercetare, dar statul îi trasează ţinte privind valoarea contractelor câştigate de firme, numărul de companii angajate în proiecte şi, mai ales, numărul de locuri de muncă create sau menţinute în ţară.

    Sectorul nuclear civil înseamnă pentru Marea Britanie mai bine de 62.000 de slujbe în centrale şi în industria de pe orizontală, adică fabrici şi laboratoare, dar şi birouri ale consultanţilor şi avocaţilor. Asociaţia Industriei Nucleare britanice susţine că cifra ar urma să crească cu încă 30.000 de joburi, dacă s-ar transpune în realitate planurile de a înlocui parcul atomic învechit al ţării cu centrale noi, cu puterea totală de 16.000 MW. Firmele britanice au capacitatea de a furniza echivalentul în produse şi servicii a 60% din valoarea programului de „new build“, potrivit aceleiaşi surse.

    BUSINESS CU URANIU
    În Marea Britanie, ciclul combustibilului nuclear începe la Capenhurst, un sat din nord-vestul Angliei cu nici 300 de locuitori. Pe o şosea încadrată de-o parte şi de alta de pădure şi care coboară din Chester, oraş înfiinţat în secolul I de romani, minereul de uraniu este adus la o fabrică de îmbogăţire pentru a fi convertit într-o formă cu potenţial energetic mai mare decât uraniul natural.

    „Filosofia noastră este să fim mereu cu stoc zero, nu să instalăm capacitate nouă de producţie înainte să existe piaţă“, spune Tony McCormick, director de marketing la Urenco, grupul căruia îi aparţine uzina. Urenco a fost înfiinţată în anii ‘70, printr-un tratat între Marea Britanie, Germania şi Olanda, iar acum furnizează combustibil îmbogăţit pentru majoritatea centralelor nucleare europene.

    Într-un discurs presărat cu termeni precum „cotă de piaţă“, „supraofertă“ şi „clienţi“, Tony McCormick vorbeşte despre o companie care în altă ţară ar fi declarată de interes strategic şi a cărei activitate ar fi secretă ca şi cum ar fi un business ca oricare altul. Urenco însă publică rapoarte financiare după modelul firmelor de pe bursă, din care aflăm că în 2013 a făcut afaceri de 1,5 miliarde de euro şi un profit net de 337 milioane de euro. Capitalul se împarte în trei: guvernul britanic are 33% din acţiuni, guvernul olandez deţine acelaşi procent, iar grupurile germane RWE şi E.ON împart în mod egal ultima treime.

    După propriile estimări, Urenco alimentează 31% din piaţa internaţională a uraniului îmbogăţit, în timp ce compania rusă Rosatom are o cotă de 27% şi francezii de la Areva au 15%. Pe lângă fabrica de lângă Chester, grupul mai deţine unităţi în Olanda, Germania şi Statele Unite.

  • Familia Adamescu renunţă la creditul pentru investiţii la Unirea şi la cumpărarea acţiunilor Astra

     Unirea Shopping Center este controlată indirect de familia Adamescu, prin The Nova Group Investments România, care deţine un pachet reprezentând 74,16% din acţiunile societăţii. În structura acţionariatului se mai regăseşte SIF Muntenia (SIF4), cu 10% din titluri, în timp ce 15,8% din capital este deţinut de alţi acţionari.

    La 5 iunie, acţionarii Unirea Shopping Center au decis contractarea unui credit bancar în valoare de 40-45 milioane de euro (propunerea iniţială a fost de 70 milioane de euro) pentru investiţiile programate în cele două centre comerciale pe care le deţine în Bucureşti şi Braşov

    Pentru acest an, conform informaţiilor dintr-un raport al companiei, conducerea avea în vedere crearea de legături de acces între zona comercială şi căile de circulaţie şi transport în comun (metrou, respectiv gară), în cadrul ambelor centre comerciale din Bucureşti şi Braşov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu a cumpărat aproape 3.000 de acţiuni Romgaz şi titluri de stat denominate în dolari

     Potrivit  Ziarul Financiar, portofoliul de investiţii al pre­şedintelui este cel al unui in­vestitor echilibrat, cu un profil de risc peste media populaţiei, care preferă mai degrabă investiţiile conservatoare în fonduri de obligaţiuni, spun adminis­tratorii de fonduri.

    Peste 10.000 de investitori au cum­pă­rat acţiuni Romgaz în oferta publică de­rulată de companie în toamna anului tre­cut, prin care cel mai mare produ­că­tor de gaze din România a strâns 1,7 mi­liar­de de lei de pe bursă.

    Printre investitorii în acţiunile Rom­gaz se numără şi preşedintele Tra­ian Băsescu. Potrivit declaraţiei de inte­rese pe anul 2013, preşedintele Ro­mâniei de­ţi­nea la data de 11 iunie 2014 un pachet de 2.948 de acţiuni pe care le-a cum­pă­rat cu o sumă de 87.763 lei (preţ de achi­ziţie).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania australiană ADX Energy ia în calcul investiţii de până la 100 milioane de euro în România

     “Strângerea de fonduri pentru un proiect bun de dezvoltare de petrol sau gaze naturale nu este însă partea uşoară, problema principală este de a oferi încredere investitorilor noştri că România este o ţară care sprijină activităţile legate de petrol şi gaze naturale şi, prin urmare, activităţile pot fi efectuate într-un mod rapid şi eficient din punct de vedere al costurilor, în conformitate cu legile şi reglementările româneşti şi ale UE”, a declarat agenţiei MEDIAFAX, Paul Fink, directorul tehnic al ADX Energy.

    Fink a adăugat că, în funcţie de rezultatele fazei de explorare, cheltuielile ADX Energy pot ajunge până la 100 de milioane euro într-o perioadă de cinci ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    351 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi în primele cinci luni, raportat la un excedent de 191 mil. euro în aceeaşi perioadă din 2013, în principal pe fondul majorării deficitului înregistrat de balanţa veniturilor (cu 1,002 mil. euro)

    76.115 mil. euro
    datoria externă pe termen mediu şi lung la 31 mai, faţă de 76.894 mil. euro la 31 dec. 2013, în timp ce datoria externă pe termen scurt era de 17.949 mil. euro, faţă de 19.166 mil. euro la 31 dec. 2013

    23,6 mld. dolari
    suma cerută de un tribunal din Florida de la compania producătoare de ţigări RJ Reynolds Tobacco Company ca despăgubire pentru soţia unui fumător care a murit de cancer pulmonar

    507,4 mil.
    populaţia UE la 1 ianuarie 2014, faţă de 505,7 mil. locuitori la 1 ianuarie 2013

    14%
    cu atât va fi redus personalul Microsoft până în iunie 2015, ceea ce înseamnă aproape 18.000 de angajaţi, a doua mare restructurare după cea din 2009 care a implicat cca 5.800 de angajaţi

    1.091 mil. euro
    investiţiile străine în primele cinci luni, în creştere cu 13,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 mil. euro, iar creditele intragrup 181 mil. euro

     

  • Planurile lui Juncker pentru Europa: de toate pentru toţi

    Juncker a anunţat că în mandatul său, în următorii cinci ani, niciun alt stat nu va mai adera la UE, pentru că e nevoie mai întâi “să se facă o pauză pentru consolidarea a ceea ce s-a făcut în cele 28 de state membre”, afirmaţie care în Marea Britanie a fost interpretată drept o dezavuare implicită a viitorului referendum de independenţă a Scoţiei. Noul şef al CE a precizat însă că negocierile de aderare vor continua, în special cu statele din fosta Iugoslavie şi cu Albania, ca şi discuţiile vizând parteneriatul cu Ucraina şi Republica Moldova.

    Principala lui temă de interes a fost, de departe, consolidarea coeziunii interne a deciziilor în UE, Juncker cerând parlamentarilor “să reziste tentaţiei de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine” şi pledând pentru o “guvernanţă economică” a zonei euro, în aşa fel încât “să se încheie situaţia ridicolă a reprezentării uneia dintre cele mai puternice monede din lume de către reprezentanţi care, de cele mai multe ori, se contrazic”.

    În privinţa relaţiilor Comisiei cu Parlamentul şi Consiliul, Juncker a spus: “Să vedem ce putem realiza în practică şi să nu îi plictisim pe cetăţenii noştri cu dezbaterile noastre interinstituţionale. Să rezistăm tentaţiei de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine. Dacă spuneţi “da” la Bruxelles, nu spuneţi “nu” în altă parte. Trebuie să fim o echipă, conform metodei comunitare de luare a deciziilor”. “Nu trebuie să europenizăm orice problemă, oricât de mică din UE, ci să ne concentrăm pe chestiunile mari”, a adăugat el.

    Pentru stimularea relansării economice a UE, Juncker a promis un plan de investiţii în valoare de 300 mld. euro în energie, infrastructură de comunicaţii şi transporturi şi clustere industriale, menit să crească ponderea industriei la 20% din PIB comunitar. La acest program ar urma să participe Banca Europeană de Investiţii şi sectorul privat, astfel încât să nu fie încălcate regulile stricte privind deficitul bugetar şi datoria publică, căci Juncker a precizat, spre a-i linişti pe parlamentarii de dreapta, că “oricine crede că austeritatea s-a încheiat greşeşte”. În acelaşi timp, încercând să facă pe plac parlamentarilor de stânga, Juncker a propus ca în fiecare ţară din UE să fie stabilit un salariu minim.

    Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a comentat că votul pentru Juncker a fost un vot pentru austeritate şi creştere economică. “Sper să le facem pe ambele: fără disciplină fiscală nu există creştere, dar trebuie să mergem mai departe de disciplina fiscală şi să încurajăm creşterea economică printr-un pachet de măsuri dedicate creşterii”, a spus Verhofstadt.

    Parlamentul European i-a validat şi pe cei patru noi comisari europeni pentru posturile rămase vacante după cei comisarii anteriori au fost aleşi deputaţi europeni. Jyrki Katainen (Finlanda), pentru afaceri economice şi monetare şi euro, îl înlocuieşte pe Olli Rehn, Ferdinando Nelli Feroci (Italia) pentru industrie şi antreprenoriat, îl înlocuieşte pe Antonio Tajani, Martine Reicherts (Luxemburg), pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, o înlocuieşte pe Viviane Reding, iar Jacek Dominik (Polonia), pentru programare financiară şi buget, îl înlocuieşte pe Janusz Lewandowski. Cei patru vor face parte din Comisia Europeană pentru restul mandatului actual, care expiră la 31 octombrie.