BusinessMagazin

Tag: energie

  • Hidra cu zece capete de la Hidroelectrica

    După 12 ani de secrete, contractele preferenţiale pe care toţi directorii Hidroelectrica, cu sprijinul fiecărui guvern, le-au semnat, ar putea ieşi la iveală, cu sprijinul Comisiei Europene, care săptămâna trecută a început cinci investigaţii pe tema acestor contracte, suspectând un ajutor de stat generalizat acordat companiilor care cumpără energia de la Hidroelectrica. Mai mult, Comisia Europeană spune că are indicii că statul a influenţat compania să încheie contractele.

    Primele contracte directe au fost semnate de producătorul de energie în 2001 cu Azomureş, Casirom Turda, Lafarge şi Alro. Dintre aceşti primi băieţi deştepţi, doar Alro a mai rămas legat de firele electrice ale Hidroelectricii. 1,8 mld. lei (peste 430 mil. euro) a fost valoarea totală a contractelor directe ale Hidroelectrica în 2010. Valoarea contractului semnat cu Alro a fost de 348,8 milioane de lei, cel mai mare contract individual al Hidroelectrica în 2010. Hidroelectrica mai are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei. Pe lângă Alro, băieţii deştepţi care se adapă din lacurile companiei de stat sunt Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România. Aceste 10 companii cumpără 70% din producţia de energie a Hidroelectrica, pe care apoi o revând în piaţă.

    Deşi problemele legate de energie sunt în primul rând politice, ghimpele acestor contracte directe stă mai mult în coasta presei decât în cea a politicienilor sau a directorilor numiţi politic care s-au perindat la conducerea Hidroelectrica. Presa din România, şi nu numai, a scris sute de articole pe acest subiect. Toţi directorii generali ai Hidroelectrica din 2005 încoace au spus că aceste contracte sunt benefice companiei, fiind singurul atu pe care îl au în relaţia cu băncile atunci când trebuie să se împrumute pentru a face investiţii. De asemenea, toţi miniştrii economiei, minister care deţine pachetul majoritar de acţiuni al acestei companii, au blamat, pe de o parte, aceste contracte, dar le-au şi perpetuat prin lipsa de acţiune.

    Ca de obicei, problema se rezolvă – sau este creată impresia că se rezolvă – prin peticeală. De la Codruţ Şereş, fostul ministru al economiei (acuzat de trădare), există un ordin de ministru care spune că toţi producătorii de electricitate controlaţi de stat sunt obligaţi să vândă energia disponibilă exclusiv prin bursa de energie OPCOM. Adică să vândă energia transparent, situaţie în care toată lumea ar şti numele beneficiarilor, cantităţile pe care aceştia le cumpără şi preţul de achiziţie. Acest ordin, emis pentru prima dată în 2006, a fost perpetuat şi de succesorii lui Şereş, adică Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Ion Ariton şi Lucian Bode. Ordin pe care însă nu prea îl respectă nimeni. De ce? Simplu, pentru că nimeni nu are energie disponibilă, fiind deja promisă şi vândută bilateral prin contracte cu clauze secretizate.
    Investigaţiile declanşate de Comisia Europeană săptămâna trecută sunt în curs, urmând ca în alte două săptămâni Comisia să prezinte public informaţii privind aceste investigaţii. Până atunci, tot ce putem face e să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla.

    Ar fi trei scenarii. În primul, nu se întâmplă nimic, iar toţi băieţii deştepţi îşi păstrează privilegiile. Nu ar mira pe prea mulţi dacă s-ar întâmpla aşa. Obişnuiţi cu opacitatea companiilor de stat în România, un astfel de deznodământ ar smulge poate un suspin din pieptul celor care aşteaptă drenarea mlaştinii, o scurtă perioadă de resemnare şi atât.

  • Preţul petrolului Brent a scăzut cu 6% în trei zile, cel mai amplu declin după august 2011

    La ora 14:57 GMT, petrolul Brent, de referinţă la Londra, era tranzacţionat în scădere cu 3,97 dolari, la 112,11 dolari pe baril. Cotaţia petrolului Brent a coborât cu 15 dolari de la un maxim al anului, de 128,4 dolari pe baril, atins pe 1 martie. Preţul petrolului destinat pieţei americane este în declin cu 4,57 dolari, la 97,97 dolari pe baril. “Cotaţiile au coborât sub niveluri cheie, după date dezamăgitoare de pe piaţa americană a muncii şi din industria europeană, care sugerează stagnarea redresării economice, cu impact asupra consumului de energie”, a declarat Gene McGillian, analist la firma Tradition Energy.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • De ce este Dobrogea viitorul pol energetic al României

    Miliardele de euro anunţate pentru proiecte în această zonă par a risipi orice semn de întrebare. Dobrogea se conturează acum ca un laborator energetic high-tech, comparativ cu tradiţionala Oltenia, cu minele ei de cărbuni şi termocentralele uriaşe, dar vechi de zeci de ani – care anul trecut au luminat totuşi aproape jumătate de ţară. Prin comparaţie cu orice alte zone cu potenţial energetic, în ultima perioadă Dobrogea a devenit un veritabil catwalk pe care defilează acum cele mai noi forme de producere a energiei, unde se bat recorduri privind adâncimile la care se caută hidrocarburile şi unde se lansează noi tipuri de resurse, aşa cum este categoria gazelor neconvenţionale. Drumul de la vis la realitate este însă presărat cu capcane, unele aproape imposibil de trecut pentru cel mai nou pretendent la titlul de pol energetic al României, Dobrogea.
    “Din Portugalia până în Urali, ţările despre care toată lumea vorbeşte când vine vorba de investiţii în regenerabile sunt România şi Turcia”; “România se clasează cu uşurinţă în topul primelor cinci ţări ca atractivitate pentru investitorii în energie verde”; “Poţi să întrebi pe oricine în Europa unde este Bucureştiul, unde este Braşovul şi este posibil să nu obţii răspunsul corect, dar toată lumea ştie unde este Dobrogea.”

    Declaraţiile de mai sus aparţin unui bancher, unui producător de echipamente pentru industria energetică şi unui fost şef de companie energetică de stat şi vorbesc despre acelaşi lucru: potenţialul semnificativ pe care Dobrogea îl are pe piaţa producerii de energie electrică.

    Ceea ce s-a întâmplat însă în sud-estul României de la începutul anului şi efectele pe care le-a produs în alte părţi ale ţării arată că Dobrogea deja nu mai este o tânără speranţă în peisajul energetic. Cine nu a găsit până acum un loc pentru montarea unei turbine eoliene în această zonă are uşile Dobrogei închise şi a ratat una dintre cele mai bune brize din Europa. Marea Neagră aproape s-a împărţit. Primii căutători de gaze de şist deja s-au stabilit aici, chiar dacă încă mai sunt paşi de făcut pe această piaţă. Marii furnizori de servicii şi utilaje petroliere îşi fac acum baze la Ploieşti tocmai pentru a putea fi aproape de cei care scormonesc adâncurile Mării Negre. Cu toate acestea, Dobrogea are un concurent puternic la titlul de cel mai mare pol energetic al României: zona Olteniei, acolo unde sunt concentrate minele de cărbuni şi cele mai mari termocentrale din ţară, tot în acea zonă fiind amplasate şi cele mai mari hidrocentrale ale Hidroelectrica. În plus, Dobrogea mai are multe obstacole de trecut până la valorificarea la cote maxime a potenţialului existent.

    “Din punctul de vedere al energiei electrice, Dobrogea este o zonă cu o producţie foarte importantă, dar cu un consum propriu relativ scăzut. Din punctul de vedere al producţiei de hidrocarburi, deocamdată Dobrogea produce puţin şi numai dacă se vor mai face mari descoperiri în platforma continentală a Mării Negre (în plus faţă de cele recente ale consorţiului Petrom-Exxon) ar putea produce Dobrogea cantităţi comparabile cu alte zone ale ţării cu tradiţie în acest sens (sudul pentru ţiţei, Transilvania pentru gaze naturale). În privinţa gazelor de şist, cercetările sunt într-un stadiu incipient şi nu există estimări fiabile ale resurselor potenţiale”, spune Alexandru Lupea, partener, servicii de audit, liderul echipei de servicii pentru industria energetică, minieră şi de utilităţi din cadrul PwC România. Analizând pas cu pas declaraţiile lui Lupea, ies la iveală şi potenţialele obstacole care se pun între Dobrogea şi noţiunea de pol energetic al României.

  • Vânzările de petrol ale Iranului ar putea fi în creştere, în pofida sancţiunilor

    Decizia Iranului de a dezactiva sistemele de urmărire de la bordul petrolierelor face dificilă o evaluare în privinţa exporturilor de petrol. Cea mai mare parte a celor 39 de petroliere iraniene este acum “invizibilă” după ce statul a cerut companiei care le operează (National Iranian Tanker Co – NITC) să dezactiveze sistmele de emisie-recepţie prin satelit ale cutiilor negre, folosite în transporturile navale pentru monitorizarea parcursului navelor, au declarat surse din industrie pentru Reuters. “Statul iranian, ajutat de clienţi, încearcă să ascundă cât mai mult posibil”, a declarat un director de la o companie de stat care a făcut afaceri cu Iran.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Guvernul ar putea suprataxa companiile de gaze şi electricitate

    “Există în Guvern discuţii privind nivelul redevenţelor la petrol şi gaze. Acestea ar putea fi majorate mai devreme de 2014, odată cu procesul de liberalizare a preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale. O altă variantă este suprataxarea companiilor de gaze şi energie, pentru că vor fi nişte profituri pentru care trebuie să facă nimic”, au afirmat sursele. Autorităţile române s-au angajat în negocierile cu FMI să elaboreze până la finele lunii aprilie un calendar privind eliminarea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale. Până atunci, autorităţile intenţionează să se consulte cu companiile relevante de pe piaţă pentru a pregăti un pachet privind taxele, redevenţele şi reglementările în sectorul de petrol şi gaze, se arată în ultima scrisoare de intenţie convenită de Guvern cu FMI.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Comisia Europeană analizează informaţiile transmise de autorităţile române privind contractele Hidroelectrica

    “Comisia va trata într-o manieră coerentă toate cazurile, care sunt asemănătoare şi presupun chestiuni similare”, precizează sursele de la Comisia Europeană. Comisia Europeană (CE) analizează un posibil ajutor de stat acordat “băieţilor deştepţi” din energie, prin contracte cu Hidroelectrica, iar Consiliul Concurenţei a deschis o investigaţie privind legalitatea acestor acorduri. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat miercuri, la Mediafax Talks About Competition, că în prezent instituţia pe care o conduce colaborează cu CE, care analizează posibilitatea unui ajutor de stat în cazul contractelor încheiate între Hidroelectrica şi traderii de energie în afara pieţei. “Dacă va fi considerat ajutor de stat, Comisia Europeană te obligă să închei practica respectivă, iar banii luaţi de la companii vor fi returnaţi statului. CE încă analizează dacă va deschide investigaţia”, a spus Chiriţoiu.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Şase invenţii incredibile pe care nanotehnologia le-a făcut posibile (GALERIE FOTO)

    Economia mondială aşteaptă, de pildă, de mult soluţii la criza de apă potabilă care afectează milioane de oameni, la poluarea cauzată de fabrici şi maşini ori la perturbarea transporturilor în condiţii de iarnă. Site-ul InHabitat.com a întocmit o listă cu câteva aplicaţii spectaculoase ale nanotehnologiei, capabile să îmbunătăţească viaţa de zi cu zi şi eficienţa activităţilor economice.

    Şase invenţii incredibile pe care nanotehnologia le-a făcut posibile (GALERIE FOTO)

  • Guvernul stinge azi lumina

    Astfel, sâmbătă, 31 martie, între orele 20,30 şi 21,30, la Palatul Victoria vor fi stinse luminile exterioare şi interioare şi vor fi deconectate echipamentele electronice care nu sunt esenţiale desfăşurării activităţii curente sau protecţiei clădirii.

    Totodată, Executivul afirmă că salută implicarea unui număr din ce în ce mai mare de cetăţeni, organizaţii şi instituţii, din România şi din lume, în desfăşurarea acestei manifestări menite să conducă la creşterea gradului de responsabilitate în interacţiunea omului cu mediul.

  • Bulgaria renunţă la planurile de a construi centrala nucleară de la Belene

    Proiectul Belene nu a reuşit să atragă suficient interes din partea investitorilor privaţi în ultimii trei ani, după ce grupul german RWE s-a retras în 2009 din cauza temerilor legate de finanţare. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a afirmat în numeroase rânduri că proiectul nu va continua dacă nu va reuşi să atragă investitori occidentali. “Centrala nucleară de la Belene nu va fi construită, iar în loc va fi construită o centrală pe gaze naturale”, a spus secretarul de stat din Ministerul de Finanţe Vladislav Goranov la postul naţional de radio.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Shell datorează Iranului un miliard de dolari, plată aproape imposibilă din cauza sancţiunilor UE

    Patru surse au declarat că Shell datorează o sumă mare de bani companiei National Iranian Oil, pentru livrările de ţiţei. O sumă de aproape un miliard de dolari echivalează cu aproximativ opt milioane de barili de petrol. “Shell face mari eforturi pentru găsirea unei soluţii de plată. Problema este delicată, foarte dificilă. Vor să rămână în relaţii bune cu Iranul, dar să respecte sancţiunile”, a spus una din surse. Un purtător de cuvânt al Shell a refuzat să comenteze.

    Mai multe pe mediafax.ro