BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Un start-up din Republica Moldova ajunge în Silicon Valley după câştigarea Startup Avalanche

    Planable, startup-ul creat de 4 tineri din Republica Moldova, este marele câştigător al competiţiei Startup Avalanche, organizată în cadrul Techsylvania. Proiectul tinerilor,  dezvoltat în Spherik Accelerator, a reuşit să se impună într-o competiţie la care s-au înscris peste 100 de proiecte din 15 ţări.

    Cei cinci finalişti au fost: Planable (Chişinău), Visitor Analytics (Cluj), Approd (Cluj), HalftonePro (Moscova), ExigeApp (Bucureşti).

    Planable, câştigătorul Startup Avalanche, va pleca spre Silicon Valley, unde vor avea ocazia să discute cu unii dintre cei mai importanţi investitori şi fonduri de investiţii în tehnologie. Plecarea este programată pentru septembrie, echipa având cateva luni pentru a pregăti discuţiile cu investitorii în cadrul Spherik, la Cluj.

    Planable este o platformă destinată colaborării în timp real pentru crearea campaniilor de social media în cele mai importante medii sociale. Echipa Planable este formată din Xenia Muntean (CEO), Nicolae Gudumac (CTO), Vlad Caluş (CMO) şi Veronica Zubcu (PR). Cei patru tineri sunt din Republica Moldova şi s-au mutat anul trecut în Cluj-Napoca pentru a beneficia de sprijinul Spherik Accelerator în dezvoltarea startup-ului lor.

    Disputa la vârf s-a purtat între Planable şi Approd.ro, un alt startup accelerat de Spherik, anunţând lupta deschisă cu birocraţia din România. Platforma lor permite înfiinţarea unei companii în mai puţin de 5 minute.

    “Techsylvania este o conferinţă cu adevărat uimitoare, depăşind ca anvergură multe evenimente similare din SUA sau vestul Europei. Suntem mândri că împreună cu Techsylvania am reuşit să organizăm o competiţie fără precedent în România, intrând astfel în atenţia investitorilor din întreaga lume. Nu am nicio îndoială că putem transforma Clujul într-o destinaţie globală pentru antreprenoriat”, a declarat Jennifer Austin, Managing Director Spherik Accelerator.

  • Zece lucruri care sunt încă interzise în China

    China susţine de ceva timp că intenţionează să îşi lărgească piaţa de desfacere şi să îşi dezvolte economia, însă, în continuare, Beijing impune restricţii atât în aria tehnologiei, cât şi în zona social media. Iată zece lucruri care nu sunt, încă, accesibile pe teritoriul chinez, potrivit CNN.com.
    Instagram. Oficialii chinezi au promis reforme în economie, precum şi atragerea investitorilor pe piaţa autohtonă. Însă, în multe zone, încă predomină restricţiile. Un prim exemplu: Instagram. China a interzis pătrunderea pe piaţă a acestei aplicaţii, care permite distribuirea foarte rapidă a fotografiilor din întreaga lume, după protestele pro-democraţie din Hong Kong, care au avut loc în 2014.

    Află aici care sunt zece lucruri care sunt încă interzise în China deşi în restul lumii sunt considerate ceva absolut normal

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Innovation Labs 2016 şi-a desemnat câştigătorii

    Innovation Labs 2016, programul de mentorat şi dezvoltare pentru tinerii pasionaţi de tehnologii creative şi antreprenoriat, şi-a desemnat câştigătorii, în cadrul evenimentului Demo Day, desfăşurat ieri seară în sala Atrium a Bibliotecii Naţionale a României.  Serafim,  ENTy şi TrusT sunt echipele care au convins juriul şi publicul cu produsele lor, câştigând premiile „Best Business”, „Best Product” şi respectiv „Best Pitch”.

    Premiul ”Best Business”, decernat de Mihai Tudor, Vice-preşedinte al Romanian American Foundation, a fost câştigat de echipa Serafim, ce susţin o agricultură de precizie prin monitorizarea stării culturilor. Apelând la senzori, la drone şi la soluţii de ultimă oră de comunicaţie la distanţă, Serafim culege şi transmite date în timp real privind parametrii de aer şi sol pe suprafeţe întinse, elaborând şi hărţi aeriene ale suprafeţelor agricole. Serafim permite fermierilor să reacţioneze rapid la evoluţiile de pe teren, reducând costurile precum şi consumul de pesticide.

    Premiul “Best Product” a fost înmânat de către Mihnea Costoiu, Rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, echipei ENTy. Observând că echipamentul actual utilizat în consultaţiile ORL pentru diagnoza problemelor de echilibru este foarte greoi şi costisitor, ENTy propune un dispozitiv medical portabil de dimensiuni reduse, ieftin, care generează informaţii numerice ce susţin o diagnoză precisă şi o urmărire a evoluţiei pacienţilor. ENTy dezvoltă şi un dispozitiv portabil pentru monitorizarea posturii şi prevenirea problemelor coloanei vertebrale, pentru cei ce petrec mult timp la birou.

    Echipa TRusT a câştigat premiul ”Best Pitch”, decernat de Ioana Petrescu. TRusT dezvoltă o platformă web prin care micii producători agricoli se pot asocia cooperativelor agricole din apropiere pentru a-şi desface  produsele în hipermarketuri. Soluţia propusă apelează la comunicarea prin SMS, pentru a fi uşor accesibilă tuturor agricultorilor interesaţi.

    La Demo Day au urcat pe scenă 31 de echipe dintre cele 49 care au fost selectate în programul de mentorat ca urmare a Hackathoanelor Innovation Labs din Bucureşti, Cluj, Sibiu şi Timişoara, din martie 2016. La cele 4 Hackathoane s-au înscris peste 350 de tineri, echipele selectate au rămas să lucreze după amiaza şi peste noapte la realizarea unui prototip viabil şi persuasiv, prezentat în a doua zi a evenimentului. Cele mai convingătoare echipe au fost alese de juriu pentru a trece în a doua etapă a Innovation Labs – perioada de mentorat şi dezvoltare a prototipului iniţial către un produs care să combine excelenţa tehnică şi orientarea către nevoile reale ale utilizatorilor

    Răzvan Rughiniş, co-fondator Innovation Labs: „Innovation Labs este acum la a patra ediţie. An de an, programul a crescut atât ca număr de participanţi, cât şi ca intensitate a experienţelor de startup prin care trec tinerii. Am acordat o atenţie tot mai mare constituirii unor echipe unite in jurul unor idei creative, implicându-i pe studenţi într-o serie de evenimente formative care preced Hackathon-ul de intrare în program”

  • Teodor Blidăruş este noul preşedinte al ANIS

    Cofondatorul companiei de soluţii software de business Softelligence, Teodor Blidăruş a fost votat preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii din România (ANIS) în cadrul Adunării Generale din 25 mai.

    Teodor Blidăruş are o experienţă de peste 20 ani în industria IT. Ca formare inginer, însă cu vocaţie de antreprenor, s-a remarcat pentru calităţile sale de lider, conducând numeroase echipe implicate în proiecte importante de integrare şi dezvoltare de software de business. De asemenea, este recunoscut şi pentru realizarea şi managementul sistemului Charisma dezvoltat în România şi folosit în peste 17 ţări din Europa Centrală şi de Est.

    “Cred cu tărie că România este un centru important a dezvoltării tehnologice din regiune, iar numărul tot mai mare de proiecte de antreprenoriat, educaţie şi finanţare axate pe domeniul IT încurajează tot mai mult competitivitatea acestui sector. În ultimii ani, ANIS a desfăşurat activităţi complexe, gândite atât pentru facilitarea relaţiilor cu instituţiile statului, cât şi pentru creşterea notorietăţii companiilor de soft-ware româneşti pe plan extern. În calitate de Preşedinte ANIS, obiectivele mele vizează creşterea indus-triei de software româneşti prin stimularea exportului, a dezvoltării pieţei interne şi a adopţiei de tehnologie atât în sectorul privat cât şi în cel public, dar şi poziţionarea României ca unul din principalii vectori de punere în practică a transformării digitale la nivel internaţional.“ menţionează Teodor Blidăruş, Managing Partner Softelligence.

    În ANIS, Teodor Blidăruş este membru din anul 2013 în calitate de Vicepreşedinte Educaţie Continuă. Până în prezent, responsabilităţile sale s-au axat pe educarea specialiştilor IT, sprijinirea antreprenorilor şi creşterea exportului românesc de produse şi servicii software. În tot acest timp a fost implicat în proiecte importante ale ANIS precum Romanian Software Index, cât şi în realizarea studiilor Software and IT Services în România din 2015 şi 2016.

  • Gigantul american Intel îşi închide birourile de la Bucureşti. Peste 150 de oameni au fost concediaţi

     Compania americană Intel, care are un centru de dezvoltare software la Bucureşti din 2010, va închide biroul din Capitală, potrivit unor informaţii ZF. Decizia vine la scurt timp după ce CEO-ul companiei, Brian Krzanich, a anunţat un plan de restructurare care va afecta 12.000 de angajaţi ai Intel la nivel global, adică 11% din efectivul total al angajaţilor companiei, până la mijlocul anului 2017.

    În 2014, Intel Software Development SRL a avut o cifră de afaceri de 56,7 milioane de lei (cu o treime peste nivelul din 2013), un profit net de 4 milioane de lei (cu 14% peste nivelul din 2013) şi un număr mediu de 168 de salariaţi (cu 67 mai mulţi decât în 2013), potrivit celor mai recente informaţii disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    În cadrul centrului de la Bucureşti lucrează în principal ingineri software care derulează activităţi de cercetare şi dezvoltare pentru tehnologii open source şi soluţii de calcul de generaţie viitoare.

    Tot în România, Intel mai are un centru de cercetare-dezvoltare la Galaţi, centru al Wind River, companie achiziţionată de Intel în 2009, care activează ca subsidiară independentă. Activitatea Wind River din România nu va fi afectată de planul de restructurare, potrivit datelor ZF. În 2014, Wind River Systems România a avut o cifră de afaceri de 35,7 milioane de lei, un profit net de 2,4 milioane de lei şi un număr mediu de 160 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Retailerul românesc Il Passso şi-a deschis prima fabrică în România

    Retailerul de încălţăminte şi accesorii de piele Il Passo şi-a deschis prima fabrică în România, ce va reprezenta, pe viitor, baza dezvoltării mărcii Il Passo, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În unitatea de producţie vor lucreaza 25 de angajaţi, recrutaţi de pe piaţa locală. Il Passo activează ca retailer în România de 17 ani, cu un portofoliu compus din produse  achiziţionate de la furnizori din ţări precum Italia, Portugalia, Brazilia sau Turcia.

    „Anul acesta, pentru mine are o însemnătate foarte mare. De anul acesta am început să vorbim despre fabrica Il Passo, fabrica noastră românească şi să dovedim că există viitor în manufactura locală. Ne-am recrutat angajaţi capabili, am ales cele mai potrivite modele şi ne-am pus pe treabă. Cel mai mult ne bucură însă primirea foarte bună a produselor de către clienţi“, a declarat Petru Chiriac, managing partner Il Passo.

    În 2014, compania şi-a triplat cifra de afaceri faţă de 2013, iar în 2015 creşterea a fost de 30%. Pentru 2016, compania şi-a bugetat o cifră de afaceri de 700.000 de euro, aproape dublu faţă de anul precedent.

    „În urmă cu câteva sezoane am pornit cu o viziune optimistă şi cu o investiţie. Am crezut că putem aduce ceva proaspăt în producţia pe segmentul fashion în România şi, totodată, putem realimenta încrederea oamenilor în produsele româneşti. Nu ne-am anunţat public până acum planul şi strategia, deoarece am vrut să testăm. Am testat, astfel, calitatea produselor, eficienţa liniilor de producţie, calitatea pregătirii oamenilor şi am urmărit cu atenţie timp de trei sezoane parcursul vânzărilor, rata de retur, cauza defectelor şi multe altele. Am ajuns, însă, în punctul în care suntem foarte mulţumiţi de investiţia aceasta şi de produsele pe care le furnizăm pe piaţa locală, rata de retur fiind foarte mică, iar vânzările foarte bune. Suntem încrezători în strategia noastră şi mai putem spune că această fabrică românească este în continuă dezvoltare, iar acest fapt ne e bucură foarte mult“, a declarat anterior Petru Chiriac, managing partner Il Passo.

     

  • După 25 de ani…de BERD, încotro?

    De această dată evenimentul, devenit deja tradiţional, a fost mai altfel, aniversar, marcând împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Motiv de reflecţie, analiză şi bilanţ pentru activitatea băncii de-a lungul sfertului de secol care a trecut, de privit înapoi asupra performanţei băncii, dar şi de (re)setare a unor priorităţi pentru anii ce vor veni.

    BERD, instituţie financiară multilaterală printre ai cărei acţionari se numără şi România, a fost înfiinţată după prăbuşirea comunismului în Europa, în 1991, cu un obiectiv clar: să susţină dezvoltarea economiilor de piaţă în statele postcomuniste, adică apropierea ţărilor foste comuniste de nivelul de dezvoltare al Occidentului. Colaborarea continuă şi după un sfert de secol, semn că tranziţia nu s-a terminat. De-a lungul timpului, BERD – care are o natură oarecum duală (instituţie multilaterală, care funcţionează pe baze comerciale) – s-a extins spre est şi sud, încercând să se reinventeze. Acum, BERD promovează transformarea economică în 37 de ţări care se întind pe trei continente – din Mongolia în Asia Centrală către Maroc pe malul Oceanului Atlantic, din Estonia spre Marea Baltică către Egipt pe Marea Mediterană. Iar cel mai nou acţionar al BERD este China, a doua cea mai mare economie mondială. În acest an, BERD a deschis în premieră birouri în Japonia, la Tokio, şi în SUA, la Washington.

    Făcând bilanţul ultimului sfert de secol, constatăm că BERD a investit mai mult de 105 mld. de euro în peste 4.500 de proiecte în 37 de ţări. Doar în 2015 BERD a investit o sumă istorică de 9,4 mld. euro în 380 de proiecte.

    Miniştrii de finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale din ţările beneficiare şi nonbeneficiare, bancheri comerciali şi investitori, au participat la reuniunea BERD şi la business forumul cu tema – „Influencing Change – The Next 25 Years“, alături de alţi oaspeţi de rang înalt din finanţele internaţionale.

    Reuniunea anuală a BERD, oportunitate uriaşă de reclamă pentru ţările mai puţin dezvoltate din regiune, în special în trecut, nu a prea reuşit de-a lungul timpului să atragă prea mulţi investitori din economia reală şi a generat, în consecinţă, puţină dezbatere aplicată, fiind mai mult ocazie de informare, networking şi discuţii one to one între mai marii finanţelor europene.

    BERD va continua să opereze într-o lume care se schimbă rapid, într-un context dificil, provocator, având în vedere, printre altele tensiunile geopolitice din regiune care nu pot fi soluţionate rapid, criza refugiaţilor şi creşterea economică aflată subpotenţial, după cum a spus Sir Suma Chakrabarti, preşedintele instituţiei. „BERD răspunde acum unor provocări mai variate şi mai rapide decât oricând în istoria sa. Vrem să avem un impact mai mare în viitor. Trebuie să construim pe experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul celor 25 de ani. Trebuie să răspundem mai bine nevoilor ţărilor şi lumii în schimbare“, a spus şeful BERD în discursul de deschidere a reuniunii aniversare.

    Acţionarii BERD au avut la Londra o dezbatere aprinsă cu privire la rolul instituţiei în revitalizarea creşterii economice, a ţinut să amintească Sir Suma Chakrabarti. Cel mai recent raport regional al BERD privind perspectivele economice au arătat că în cele din urmă, după cinci ani de încetinire, economiile din întreaga regiune, ca întreg, prezintă unele semne de redresare. „Dar rămâne foarte clar că este insuficientă creşterea economică. Mai sunt multe de făcut.“

  • Cum arată Emily, robotul salvamar care a salvat sute de refugiaţi în Marea Mediterană – FOTO

    Conform Go4it, numele robotului vine de la Emergency Integrated Lifesaving Lanyard. Acesta este rodul colaborării dintre Marina Americană şi Hydronalix, o companie care produce roboţi maritimi.

    Iniţial, scopul proiectului a fost dezvoltarea unei drone care să monitorizeze balenele, dar în timp s-a ajuns la crearea unui robot-salvamar. Robotul este controlat de la distanţă şi dispune de un sistem cu difuzor şi microfon prin intermediul căruia piloţii pot dialoga cu persoanele care sunt salvate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro