BusinessMagazin

Tag: clienti

  • Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa

    Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa, potrivit unui studiu UPS. Companiile mici şi mijlocii (IMM-uri) din Europa estimează accelerarea activităţii de export pe parcursul anului viitor. Analiza a sondat 10,717 proprietari şi manageri de IMM-uri din domenii precum auto, îngrijire a sănătăţii, high-tech, industrii şi retail şi s-a desfăşurat între 15 iunie – 7 august 2015  

    Studiul arată că: 9 din 10 IMM-uri din Europa estimează afaceri în creştere în 2016, pe fondul extinderii activităţii de export în industrii menţionate mai sus. Există o tendinţă accelerată de adopţie a comerţului online în rândul IMM-urilor . De asemenea, în ultimii trei ani, 49% dintre IMM-urile cu activitate la export au raportat o creştere a cifrei de afaceri

    În urma studiului a reieşit că Germania este ţara europeană cu cel mai mare număr de IMM-uri cu activitate de export, peste 120.000 de companii

    „IMM-urile din Europa înregistrează un avans al exporturilor şi intră în pieţe noi, beneficiind astfel de oportunităţi de creştere a afacerilor,” declară Cindy Miller, Preşedinte, UPS Europa. „Notabil este faptul că adesea cererea din partea clienţilor îi determină să înceapă activitatea de export. Bariere impuse sau reale stau în calea extinderii companiilor în această zonă, până ce clienţii îi contactează direct pentru a plasa comenzi. Într-o perioadă în plină expansiune a comerţului electronic, IMM-urile europene beneficiază de multe oportunităţi generate de activitatea de export.”

    Pentru fiecare ţară, există preferinţe clare pentru anumite destinaţii de export, cu toate că acestea se extind treptat. În general, cea mai mare piaţă non-europeană pentru export, după SUA, este Asia, urmată de Africa şi Orientul Mijlociu. China rămâne o destinaţie nesemnificativă de export, doar 11% dintre companii exportă acolo.

    „IMM-urile din Europa cu activitate de export se maturizează rapid,” spune Cindy Miller. „Acum, companiie sunt preocupate mai ales de probleme mai practice, precum siguranţa transporturilor, aşteptând sprijin din partea partenerilor logistici pentru a ajunge la cât mai multe pieţele internaţionale.”

    Majoritatea companiilor mici şi mijlocii din Europa au început activitatea de export la cererea clienţilor – reprezentanţii companiilor din Belgia, Franţa, Germania şi Marea Britanie afirmă că acesta a fost principalul driver. Acest factor se regăseşte în top trei argumente pentru IMM-urile din Europa , cu excepţia companiilor din Italia, să intre pe pieţe noi.
     

  • Plus 2,5% pentru NN Asigurări de Viaţă în primele nouă luni

    NN a atins un număr de 159.535 de participanţi pe segmentul pensiilor private facultative la finalul celui de-al treilea trimestru al acestui an, cu peste 12% mai mulţi comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014.

    Peste 1,86 milioane de participanţi contribuie la fondul de pensii administrat privat de NN Pensii, reprezentând aproape 29% din piaţă. Compania administra la finalul celui de-al treilea trimestru active de 8,55 de miliarde de lei, în creştere cu peste 28% faţă de aceeaşi perioadă din 2014.

    “În ultimii ani am observat o creştere a preocupării românilor pentru protecţia lor şi a celor dragi şi pentru construirea unui viitor mai bun. Nevoile lor se schimbă, odată cu evoluţia economiei, cu schimbările din viaţa lor şi cu îmbunătăţirea situaţiei financiare a familiei sau cu aşteptările mai mari pentru traiul lor în viitor. În acest context, ne-am concentrat strategia pentru a creşte nivelul de protecţie financiară a românilor şi pentru a veni  în sprijinul lor să economisească pentru pensie. Astfel, numărul celor care au ales planuri financiare de protecţie în primele nouă luni ale acestui an a crescut cu 54%. Totodată, am înregistrat o creştere cu 12% a numărului de participanţi la Pilonul 3, în timp ce activele nete administrate de NN din fondurile de pensii facultative au avansat cu 23%”, a declarat Marius Popescu, director general NN Asigurări de Viaţă.

    Pe segmentul asigurărilor de viaţă, NN a înregistrat prime brute subscrise în valoare de aproape 461 de milioane de lei în primele nouă luni din 2015, în creştere de 2,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior ca urmare a creşterii interesului clienţilor pentru planurile financiare de protecţie, precum şi a tendinţei de creştere a vânzărilor de asigurări unit-linked, care au reprezentat 36% din totalul portofoliului de contracte nou încheiate în primele nouă luni din 2015. La nivelul portofoliului total de contracte continuă să se menţină echilibrul între asigurările tradiţionale şi cele cu componentă de investiţie, acestea din urmă reprezentând 51% din portofoliu la finalul lunii septembrie a acestui an.

    Prima brută medie pentru contractele încheiate de NN Asigurări de Viaţă în primele nouă luni din 2015 s-a cifrat la 1.766 de lei, în creştere cu 3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. În acelaşi timp, suma medie asigurată a întregistrat un avans de 13% până la 56.758 de lei, evoluţie care are la bază interesul românilor pentru obţinerea unui nivel mai ridicat de protecţie financiara.

    NN Asigurări de Viaţă a plătit asiguraţilor un volum al indemnizaţiilor pentru evenimente asigurate de 23,5 milioane de lei în primele nouă luni din 2015, cu peste 16,1% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent. Pentru poliţele ajunse la finalul perioadei contractuale, NN a plătit clienţilor 75 de milioane de lei, cu aproape 2% mai mult decât în primele nouă luni din 2014. Pe de altă parte, numărul contractelor răscumpărate sau reziliate s-a diminuat cu aproximativ 13%, o evoluţie similară fiind înregistrată şi în ceea ce priveşte valoarea plătită pentru acestea, care s-a diminuat cu peste 12% în primele nouă luni din 2015.

     

    Cifre cheie:

    • Active financiare în administrare: 2,97 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2015, plus 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2014

    • Volumul de prime brute subscrise: aproximativ 461milioane de lei în primele nouă luni ale acestui ani, plus 2,5% faţă de perioada similară din 2014

    • Prima brută medie pentru contractele subscrise în perioada ianuarie–septembrie 2015: 1.766 de lei, plus 3% faţă de primele nouă luni din 2014

    • Beneficii plătite pentru pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate: 98,5 milioane de lei, plus 5% faţă de perioada ianuarie-septembrie din 2014

    • Marja de solvabilitate disponibilă a NN Asigurări de Viaţă: 1,58

    • Coeficientul de lichiditate: 4,9

    Pe segmentul de pensii facultative, NN Asigurări de Viaţă a înregistrat o creştere de 12% a numărului de participanţi în primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similară din 2014, până la 159.535. Compania şi-a consolidat astfel poziţia de lider de piaţă în acest segment, în contextul în care peste 47% dintre angajaţii care au decis să înceapă să economisească suplimentar pentru pensie în primele nouă luni din 2015 au optat pentru unul dintre cele două fonduri de pensii facultative administrate de NN Asigurări de Viaţă. Cele două fonduri administrate de NN Asigurări de Viaţă – Activ şi Optim, deţineau la finalul lunii septembrie a acestui an o cotă de piaţă de 42,72% în funcţie de numărul de participanţi şi de 49,18% în funcţie de active. Astfel, volumul activelor administrate de NN în beneficiul participanţilor a ajuns, la sfârşitul trimestrului trei din 2015, la valoarea de 582,78 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Participanţii care au ales fondul de pensii facultative cu grad de risc dinamic (Activ) au plătit o contribuţie medie lunară de 101,75 lei în primele nouă luni din 2015, în creştere faţă de nivelul de 100,5 lei în perioada similară a anului trecut, în timp ce participanţii la fondul de pensii facultative cu grad de risc echilibrat (Optim) au economisit, în medie, 109,8 lei pe lună faţă de 111,1 lei pe lună în primele nouă luni din 2014. De la înfiinţare, în 2007, şi până la finalul lunii septembrie 2015, fondul din categoria celor cu grad de risc dinamic administrat de NN a obţinut o performanţă anualizată de 8,15%, iar fondul din categoria celor cu grad de risc echilibrat o performanţă anualizată de 8,76%, faţă de o medie anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 7,7%. (Sursa: calcule NN/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    “Evoluţia economiei şi creşterea numărului de angajaţi, împreună cu preocuparea tot mai multor români pentru asigurarea unui viitor mai bun şi, implicit, menţinerea nivelului de trai la vârsta pensionării au consolidat cota de piaţă a NN în segmentul pensiilor private obligatorii în primele nouă luni ale acestui an. O evoluţie pozitivă a avut întreaga piaţă şi o tendinţă importantă pe care o observăm este interesul tot mai ridicat al oamenilor pentru informare şi economisire pentru pensie. În rândul clienţilor noştri, nevoia de informare este chiar mai pronunţată în rândul persoanelor născute în perioada 1967 şi 1972, parte a generaţiei ”decreţeilor”, pentru care pilonul II a fost opţional în fereastra iniţială, dar care reprezintă în prezent peste 20% din totalul participanţilor la fondul de pensii obligatorii administrat de NN Pensii. Pentru a răspunde acestor tendinţe, investim permanent în iniţiative ample de informare şi de educare a pieţei, precum relansarea recentă a platformei www.pensiopedia.ro, care vin în sprijinul românilor să devină mai responsabili şi să înceapă să se gândească din timp la pensia lor”, a declarat Raluca Ţintoiu, director general NN Pensii.

    Cifre cheie:

    • Active nete administrate de NN din fondurile de pensii facultative: 582,78 milioane de lei, plus 23% faţă de ianuarie-septembrie 2014

    • Numărul cumulat de participanţi: 159.535 de persoane, plus 12% faţă de primele nouă luni din 2014

    • Contribuţia medie brută:

    o          Activ – 101,75 lei în ianuarie-septembrie 2015, faţă de 100,5 lei în primele nouă luni din 2014;

    o          Optim – 109,8 lei în primele nouă luni din 2015, faţă de 111,1 lei în perioada similară din 2014.

    Profitul brut al NN Asigurări de Viaţă în primele nouă luni din 2015 a fost de 19,5 milioane de lei, cu 23% sub nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent, în contextul în care rezultatul include cheltuielile excepţionale generate de procesul de rebranding al companiei în NN demarat în acest an, precum şi investiţiile NN în dezvoltarea operaţiunilor de business pe plan local. Profitul obţinut din activitatea curentă a atins nivelul de 31,8 milioane de lei, fiind cu 25% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, din care cheltuiala excepţională necesară realizării acţiunilor incluse în procesul de rebranding a fost de 12,3 milioane de lei.

    Pe piaţa pensiilor private obligatorii, NN Pensii număra la finalul lunii septembrie 2015 peste 1,86 de milioane de participanţi şi avea în administrare active nete în valoare de 8,55 de miliarde de lei, cu peste 28% mai mult comparativ cu primele nouă luni din 2014. Compania administrează prudent activele participanţilor, cu obiectivul maximizării performanţelor, în linie cu tendinţele de investiţii la nivel de piaţă, portofoliul investiţional fiind compus la finalul lunii septembrie, din titluri de stat (67,8%), acţiuni listate (18,5%), precum şi conturi bancare, fonduri mutuale şi obligaţiuni corporative, municipale şi supranaţionale (în total 13,7%). Astfel, fondul de pensii administrat privat de NN a realizat de la lansare, în mai 2008, şi până la finalul lunii septembrie 2015 o performanţă anualizată de 10,72%, media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă fiind de 10,25% (Sursa: calcule NN/APAPR, pe baza statisticilor ASF). 

    Cifre cheie:

    • Cota de piaţă a NN Pensii în funcţie de active: 37,05%

    • Active nete administrate: 8,55 miliarde de lei, plus 28,3% faţă de primele nouă luni din 2014

    • Număr de participanţi: 1.861.019

    • Contribuţia medie brută: 124,8 de lei, comparativ cu 102,4 de lei în ianuarie-septembrie 2014

     

  • Noul tip de automobil pentru tinerii care vor o maşină ce îmbină utilitatea cu designul

    Segmentul SUV-urilor mici sau al crossoverelor de clasă mică este de departe cel mai dinamic din Europa şi atinge creşteri chiar şi de peste 50%, pe o piaţă ce urcă abia cu câteva procente.

    Milenialii sunt oamenii din generaţia care a crescut în cultura mileniului III şi care reprezintă publicul-ţintă pentru noul tip de automobil care îmbină utilitatea cu designul. Vorbim despre SUV-ul de clasă mică, adaptabil atât la traficul urban, cât şi pe teren mai accidentat. Succesul acestui trend vine dinspre oamenii crescuţi în filosofia noului mileniu, care doresc să fie tot timpul la curent cu noutăţile, iar cele mai interesante noutăţi ale pieţei sunt reprezentate de varietatea mare a SUV-urilor mici. Mergând pe acest trend, Ford şi-a extins portofoliul de modele cu Ecosport, un model de teren de clasă mică poziţionat între Fiesta şi Focus, care va concura direct cu Renault Captur şi cu Opel Mokka. În plus, Ecosport va veni echipat cu motoare 1,0 Ecoboost produse în România, la Craiova. Ford Ecosport este prezent momentan pe şapte dintre cele mai mari pieţe europene, Franţa, Spania, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda şi Belgia, dar şi Mazda CX3, Fiat 500X, Jeep Renegade sau Suzuki Vitara. Lider al segmentului este momentan Renault Captur, lansat în 2013 în Europa care continuă să crească, urmat de Opel Mokka, Peugeot 2008 şi Dacia Duster.

    „În România ne uităm către generaţia iPhone, cea cu vârste între 17 şi 34 de ani, care se comportă total diferit faţă de generaţiile anterioare. Milenialii sunt activi, inovativi, doresc un automobil practic, o maşină care oferă sentimentul de libertate, şi se simt mai confortabil într-un SUV“, spune Valerio Brenciaglia, italianul care a preluat de la 1 aprilie funcţia de director general al Ford România şi totodată funcţia de membru în consiliul de administraţie al uzinei Ford de la Craiova.

    În Europa, acest segment a urcat cu 50% în prima jumătate a anului, iar în cel de-al doilea trimestru chiar şi cu până la 66% faţă de perioada similară a anului trecut, în mare parte datorită avalanşei de noi modele lansate. „Numărul de clienţi ai acestui segment al pieţei va creşte mult. În prezent 25% dintre mileniali cumpără un SUV. În următoarele 24-36 de luni ne vom îndrepta atenţia către acest segment“, a spus directorul general.

    Până la finalul anului portofoliul americanilor va fi completat de Edge, un SUV de clasă mare ce va concura direct cu Volkswagen Touareg, iar în următoarele 36 de luni Ford va lansa patru noi modele de SUV-uri şi crossovere. „Segmentul crossoverelor mici creşte foarte mult în Europa. Anul viitor acest segment va ajunge la peste 600.000 de maşini, este o piaţă foarte mare. În România acest segment a crescut cu 30%, iar anul viitor va creşte şi mai mult, cu peste 20%. Iar segmentul crossoverelor şi SUV-urilor mici va fi al treilea ca mărime după compacte şi clasa mică şi va trece de C-D, segmentul lui Mondeo. Acum SUV-urile mici şi compacte non-premium au deja peste segmentul compact. De aceea am lansat Ecosport şi vom continua cu SUV-urile şi crossoverele“, a subliniat Valerio Brenciaglia. Miza? Americanii ţintesc un loc din top trei atât în România, cât şi în Europa.

    În România segmentul SUV-urilor mici este format din Duster, care are aproape jumătate din piaţă în volum, iar pe locul doi este Captur, acesta fiind urmat de Mokka, în segmentul în care va intra în curând şi Ecosport. „Duster joacă în acest segment, dar are un rol diferit faţă de restul. Este o maşină bună pentru cei care doresc un automobil robust şi spaţios pentru orice fel de activitate. Este o alternativă la segmentul C şi vând multe maşini de flote. Segmentul acesta este umflat artificial de Duster în acest moment“, este de părere executivul italian. În opinia sa, Captur şi Mokka vor concura cu Ecosport din punctul de vedere al poziţionării în segment. „Captur este un model competitiv, dar este mai mult crossover, este un upgrade la Clio, dar nu este un SUV. Mokka este SUV mic. Ecosport va fi mai aproape de Mokka, dar va fi competitor şi pentru Duster şi Captur“, a subliniat Valerio Brenciaglia.

    Spre deosebire de Opel Mokka, ce poate fi echipat inclusiv cu un sistem de tracţiune integrală, Ecosport nu va fi disponibil momentan într-o versiune 4×4, ci ulterior. „Dacă ne uităm acum la acest segment, fără a lua în calcul Duster, doar 25% sunt 4×4. Clienţii ce cumpără altceva în afară de Duster nu se îndreaptă neapărat către tracţiunea integrală. Şi la nivel european SUV-urile care la început erau mai aproape de conceptul de off-road acum reprezintă un stil, un status“, a spus Brenciaglia. Motivul? Clienţii cumpără SUV-uri pentru versatilitate, pentru statusul pe care îl oferă şi pentru design.

    În ceea ce priveşte preferinţele, şi în cazul lui Ecosport, cum se întâmplă şi în cel al lui Dacia Duster, cele mai bine vândute versiuni vor fi cele de top, care oferă acces la tehnologiile de ultimă oră. „Ca versiuni, vom vinde în special Titanium. Cu aproximativ 1.200 de euro poţi avea intrare keyless, Sync, toate tehnologiile Ford. Astfel, cu 15.000 de euro se va putea achiziţiona o maşină complet echipată.“
    Clienţii pentru Ecosport vor veni, în opinia directorului Ford, dinspre Captur şi Mokka, dar şi dinspre Dacia Duster, în timp ce repoziţionarea lui Tucson în segment de către Hyundai lasă loc reorientării clienţilor. „Noi vrem să atragem cu acest preţ clienţi de la Captur şi Mokka, poate chiar şi de la Duster pentru cei ce doresc un brand diferit faţă de Dacia. Mai este acum şi spaţiul lăsat gol de Hyundai ix35  şi de poziţionarea diferită a lui Tucson, segment care nu mai este acoperit şi pe care intrăm acum cu Ecosport.“

    Adevărata miză a lui Ecosport pentru România este posibilitatea producerii unei generaţii următoare la Craiova, alături de monovolumul B-Max. „Nu putem răspunde oficial dacă Ecosport va fi sau nu produs în România. Maşina pe care o vindem acum este produsă în India. Noi exportăm din România motoarele Ecoboost pentru acestea în India, după care importăm maşinile“, a spus directorul general.
    Chiar şi aşa, în primăvara acestui an, şeful sindicatului uzinei Ford anunţa că americanii iau în calcul producţia modelului Ecosport la Craiova din 2017, iar decizia oficială ar urma să fie prezentată în următoarele luni. O astfel de mutare ar însemna creşterea producţiei de la circa 50.000 de maşini anual la cel puţin 150.000 de unităţi, în condiţiile în care un SUV mic în top trei vinde anual cel puţin 100.000 de unităţi.

  • Amazon deschide primul magazin fizic. Vezi cum arată

    Amazon va deschide primul magazin fizic în Seattle. Amazon Books va fi prima librărie a companiei de la înfiinţarea Amazon. În librărie se vor vinde cărţi, dar şi produse Amazon precum Kindle, Echo sau Fire Tv, scrie Business Insider.

    Compania va utiliza feedback-ul dat de utilizatori (notele) pentru a putea selecta ce cărţi vor pune pe rafturi. “Vrem să utilizăm datele pe care le-am străns pentru a realiza o librărie pe placul clienţilor”, a declarat Jennifer Cast, vicepreşedinte Amazon Books, potrivit Seattle Times. Fiecare carte în parte va fi însoţită de o plancartă mică ce va conţine o recezie scurtă şi nota dată de clienţi.

    Şi aranjarea cărţilor va fi făcută altfel. Cărţile vor fi expuse cu faţa astfel se vor vede imediat coperţile. Astfel cărţile vor ocupa mai mult spaţiu, dar se vor vedea mai uşor.

    O mişcare cumva împotriva curentului din partea Amazon, dar potrivit unor date adunate de The Guardian, vânzările de cărţi fizice au avut de căştigat în 2015.

    Multinaţionala cu sediul în Seattle, SUA, a fost fondată de Jeffrey P. Bezos şi a început ca un magazin online exclusiv pentru cărţi. Compania şi-a diversificat rapid oferta şi vinde în prezent de la mâncare sau jucării până la servicii de cloud computing.

    A pus bazele companiei în propriul garaj din Bellevue, Washington, după ce a renunţat la postul de vicepreşedinte al firmei D.E. Shaw, unde identificase potenţialul companiilor din online. A hotărât că cea mai bună afacere pe internet ar fi vânzarea de cărţi, iar speculaţia lui s-a adeverit după primele două luni de funcţionare a magazinului online, când Amazon vindea în toate cele 50 de state ale SUA şi în alte 45 de ţări. 

  • Restaurantul care-şi provoacă clienţii să-şi prepare singuri acasă ce au mâncat în oraş

    Clientului care nu poate mânca tot din farfurie la restaurant i se oferă, de regulă, opţiunea de a lua ce i-a mai rămas la pachet. Au apărut însă şi restaurante care încearcă să-l tenteze să-şi prepare singur acasă ce a mâncat în oraş.

    Acest nou tip de restaurante combină de fapt o măcelărie cu un loc în care se poate lua masa, scrie Wall Street Journal, ele apărând în diverse oraşe americane. Clienţii care calcă pragul unor astfel de localuri trec întâi prin zona de măcelărie unde văd expuse tot felul de bucăţi de carne, aleg ce doresc să li se prepare, după care, dacă le-a plăcut, pot să cumpere şi pentru acasă să încerce singuri.

    Avantajul restaurantelor cu măcelărie proprie este faptul că se pot testa diverse moduri de preparare pentru diverse bucăţi de carne, asemenea unităţi mândrindu-se cu faptul că folosesc tot ce se poate din animalul sacrificat, dându-le maeştrilor bucătari posibilitatea să demonstreze cât de inventivi pot să fie.

    Pe lângă clasicele fripturi, clienţii sunt îmbiaţi cu picioare sau urechi de porc, de exemplu, în speranţa că, odată ce le-au mâncat preparate la restaurant, li va părea că nu e mare bătaie de cap să le prepare şi acasă. 

    Unele localuri merg chiar până la a organiza cursuri pentru educarea clienţilor care învaţă cum să aleagă, tranşeze şi să prepare carnea.
     

  • Un start-up din Slovenia vrea să cucerească piaţa de curierat

    Conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, iar companii precum cele enumerate mai sus au profitat de asta şi au crescut foarte mult. Airbnb este evaluată la peste 25 de miliarde de dolari, iar Uber este evaluată în prezent la peste 50 de miliarde de dolari. Însă nu totul a mers perfect, Uber a luptat cu rivalii şi cu autorităţile de reglamentare, chiar şi în România, unde Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care se interzice transportul în regim de taxi de către persoane care nu sunt transportatori autorizaţi. În Rio de Janeiro a fost interzis, iar în multe ţări europene au fost proteste legate de asta. „Uber are procese cam peste tot în lume, iar Airbnb are o puternică opoziţie chiar la el acasă, în San Francisco. Este poate unul din semnele că asistăm la o evoluţie de natură disruptivă care deranjează companiile tradiţionale, care pierd cota de piaţă şi clientela în faţa platformelor prin care clienţii intră în legătură directă unii cu alţii“, a spus Aurelian Dochia, analist economic.

    Un alt produs asemănător, însă destinat pentru circulaţia în afara oraşelor este BlaBlaCar. Spre deosebire de Uber, BlaBlaCar a obţinut aprobarea autorităţilor de reglementare din întreaga lume, modelul său de afacere fiind diferit: dacă transportul cu Uber presupune plata călătoriei (stabilind un plafon minim), şoferii BlaBlaCar nu obţin bani cash în urma serviciilor oferite, pasagerii plătind doar preţul combustibilului consumat în timpul călătoriei şi eventuale alte costuri presupuse de respectiva cursă.

    Conceptul de consum colaborativ există de foarte mult timp, întotdeauna a fost o practică comună între prieteni, rude sau vecini, însă acest concept a ieşit din zona de comunitate, odată cu expansiunea internetului, către un model de business. Dezvoltarea tehnologiei şi globalizarea au ucis distanţa. Acum, oricine are acces la pieţele globale în timp real, astfel că oamenii pot face schimb de idei, bunuri, finanţe sau resurse. „Sharing economy este o inovaţie care are potenţialul de a schimba în mod revoluţionar modelul de afaceri al multor activităţi, care sporeşte potenţialul de creştere al economiei mondiale şi poate în timp să determine schimbări majore în comportamentul de consum şi acumulare al oamenilor“, este de părere Aurelian Dochia.

    În acest context a apărut şi Eurosender, firmă care acţionează ca un intermediar care preia online comenzile de livrare, apoi identifică o companie de curierat care să realizeze transportul. Eurosender oferă servicii integrate în 26 de ţări şi a pornit anul trecut ca un start-up în Slovenia, iar în urmă cu două săptămâni s-a lansat şi în România. Clientul interesat să trimită un colet dintr-o ţară în alta apelează la Eurosender, stabileşte expeditorul şi destinatarul, plăteşte în avans cu cardul un tarif calculat automat de platformă, apoi platforma alege ce curier va livra pachetul.

    Eurosender lucrează în prezent cu un număr important de curieri precum DPD, UPS, GLS, iar în viitor şi cei de la TNT sau DHL li se vor alătura. Compania a fost fondată în mai 2014, în Slovenia, de către tinerii antreprenori Jan Štefe şi Tim Potočnik, alături de dezvoltatorul web Žiga Janež. Ideea i-a venit lui Tim Potočnik în timp ce se afla în Varşovia, într-un program de studii în străinatate. „M-am trezit într-o cameră plină de bagaje care trebuia să fie trimise înapoi acasă. Am sunat la companii de curierat şi după mai multe apeluri am găsit pe cineva care vorbea engleză. Într-un final, cineva mi-a trimis o pagină de Excel, iar eu a trebuit să-mi calculez preţul“, a mărturisit Potočnik.

    Împreună cu colegii lui a creat un prototip, iar în mai 2014 platforma a fost lansată. 14 zile mai târziu a venit şi prima comandă. „La început a fost greu, eram doar trei tipi care încercau să convingă manageri de companii că suntem parteneri buni, că este o afacere bună“, povesteşte Tim Potočnik. „Am început cu studenţii pentru că ei adoptă repede noile tehnologii, apoi au urmat expaţii, apoi firmele mici şi mijlocii, iar acum vrem să intrăm şi în e-commerce, dar şi în marketplace-uri precum markt.de“.

    Pentru România, compania are ca obiectiv pentru 2016 o medie de 3.500 de  comenzi pe lună plasate de români, în condiţiile unei valori medii a comenzii de 45 euro în prezent. Costurile pentru expediţii sunt cu până la 70% mai mici decât costurile de curierat standard, datorită volumului realizat, susţine Eurosender. Pentru un pachet care este trimis din România către Italia un client plăteşte 270 de dolari la UPS sau 357 la DHL, dar la Eurosender va plăti 25 de euro, exemplu dat de reprezentanţii companiei. Acest factor este unul important, în special, datorită faptului că segmentul pe care se concentrează compania este format din studenţi, expaţi sau IMM-uri. Livrarea produselor se face între 2 şi 6 zile în Europa, iar în România livrarea se face în 24 sau 48 de ore.

    În Slovenia compania are deja înregistrate pe platformă aproximativ 1.000 de companii de la începutul acestui an. Extrapolând la potenţialul României, Eurosender se aşteaptă la un portofoliu de peste 2.500 de IMM-uri în următorul an. „Pe un termen de trei ani, obiectivul nostru este să devenim cea mai mare companie care oferă servicii logistice prin comenzi online pe piaţa locală. Dincolo de numărul mare de români care au rude plecate la muncă sau la studii, potenţialul de creştere este determinat de principalele avantaje oferite clienţilor – costuri mai scăzute, confortul şi economia de timp datorate platformei facil de accesat, urmăririi comenzii şi livrării door-to-door“, a declarat Gabriela-Mihaela Buzoianu, country manager eurosender pentru România: „Noi ne concentrăm pe segmentul românilor care trăiesc în Europa, să devenim un fel de liant între românii din străinătate şi familiile rămase în ţară“.

    La câteva luni de la lansare, platforma a beneficiat de investiţii de 25.000 de euro de la compania de media din Germania ProSiebenSat1 şi de 40.000 de euro prin fondul Silicon Gardens, fapt care a dus la extinderea companiei pe segmentul B2B. Eurosender a mai atras o investiţie de 220.000 de euro din partea unui grup de investitori sloveni, atingând astfel o evaluare de 3,6 milioane de euro. Eurosender are o cifră de afaceri de 300.000 de euro în 2014 şi estimează o creştere pentru 2015 undeva la 500-600.000 de euro. 

    Modelul de consum colaborativ promovează o distribuţie echitabilă a bunurilor şi a veniturilor, aşadar reprezintă o ameninţare la adresa modelelor tradiţionale de afaceri. „Ca toate inovaţiile care măresc productivitatea şi eficienţa, noile modele de business ce se experimentează astăzi vor sfârşi prin a cuceri piaţa. Poate că locurile de muncă ale unor şoferi de taxi sunt ameninţate în acest fel, însă consumatorii sunt cei care au ultimul cuvânt“, afirmă Dochia. Cu cât mai multe persoane vor trece de reticenţa de a folosi shared services, reticenţă asemănătoare cu cea legată de shopping-ul online în urmă cu 10-15 ani, cu atât aceste afaceri vor creşte tot mai mult.

  • (P) UPC reinventează experienţa Wi-Fi prin lansarea modemului Connect Box

    UPC lanseaza Connect Box, modemul ce ofera clientilor rezidentiali viteze de pana la 500 Mbps, conexiune stabila si acoperire oriunde in casa. Connect Box este disponibil la nivel national in toata aria de acoperire a UPC  impreuna cu pachetele de internet Fiber Power 200 si 500.

    Lansarea Connect Box vine in contextul cresterii accelerate din ultimii ani a numarului de consumatori care acceseaza internetul prin Wi-Fi acasa. In prezent, 83% dintre utilizatorii rezidentiali de internet folosesc internetul wireless, fata de 69% in urma cu doi ani, conform unui studiu de piata realizat de UPC in perioada iulie-august 2015, pe un esantion reprezentativ de utilizatori de internet din mediul urban.*

    Tot potrivit studiului UPC, a crescut si numarul de dispozitive conectate la internet, utilizatorii detinand, in medie, 3,6 echipamente prin care acceseaza internetul acasa, iar in intervalele orare obisnuite de utilizare sunt conectate simultan aproximativ 2,4 persoane per locuinta. Jumatate dintre utilizatori cred ca viteza internetului prin wireless este aceeasi cu cea oferita de internetul prin cablu si tot atatia sunt de parere ca viteza internetului ramane aceeasi indiferent cate persoane sunt conectate in acelasi timp.

    Mai multe informatii despre Connect Box sunt disponibile pe www.upc.ro/internet/connect-box.

  • Cum plănuieşte francezul care conduce Metro în România să crească afacerile reţelei Cash&Carry

    Dublarea numărului de fermieri din programul De-ale noastre, triplarea numărului de magazine afiliate programului LaDoiPaşi şi remodelarea treptată a spaţiilor pe care le are reţeaua Cash & Carry pe piaţa românească sunt câteva din priorităţile lui Gilles Roudy, care se aşteaptă ca de anul viitor afacerile Metro să reia un trend ascendent.

    „După 35 de ani de carieră nu mai ai multe surprize la muncă. Dar este important ca atunci când ajungi într-o ţară să nu zici: «Ştiu această ţar㻓, spune Gilles Roudy, care vorbeşte în engleză rotunjind vocalele, după modelul franţuzesc. Totuşi la venirea sa în România, spune el, „a fost neaşteptată abordarea din modelul cash & carry faţă de cea cu care eram obişnuit, în hipermarket. Sortimentul este diferit, pentru că nu ne adresăm clienţilor finali, ci sunt, de pildă, revânzători sau spaţii horeca. Este complet diferit. Pentru mine a fost o surpriză“, afirmă CEO-ul Metro România, care are 59 de ani şi înainte de a prelua acest mandat a lucrat circa 34 de ani tot în comerţ, dar în reţele de hipermarketuri.

    Şi-a început cariera la Groupe Casino France în funcţia de trainee manager, s-a angajat apoi casier la Carrefour, unde şi-a construit cariera pas cu pas, vreme de 30 de ani, ajungând în poziţii de top management, ca CEO al Carrefour în Turcia, Belgia sau Polonia. A fost recrutat în 2009 de concurentul lui Carrefour, reţeaua de hipermarketuri Real International, unde a ocupat funcţia de director comercial. De doi ani coordonează Metro Cash & Carry România, companie cu afaceri de peste 1,01 miliarde de euro anul trecut, în scădere faţă de 2013, când a avut o cifră de afaceri de 1,07 miliarde de euro. Cele mai mari rulaje ale comerciantului german s-au înregistrat în 2007, când cifra de afaceri s-a plasat la 1,592 miliarde de euro. Scăderea afacerilor reţelei cash & carry a fost pricinuită în principal de dificultăţile cu care s-au confruntat clienţii săi, numărul de magazine tradiţionale scăzând drastic de-a lungul anilor. Pe parcursul a aproape 20 de ani, numărul de spaţii operate de retaileri tradiţionali s-a înjumătăţit, ajungând la circa 80.000. Metro a fost primul comerciant străin care a investit în România, deschizând primul magazin în România în 1996. Decizia de a investi este strâns legată de parteneriatul dintre grupul german şi omul de afaceri Ion Ţiriac, care deţine în continuare 15% din acţiunile companiei.

    Pe parcursul a aproape 20 de ani, piaţa din România s-a aglomerat în ce priveşte numărul de operatori străini, care au dezvoltat 12 reţele moderne de comerţ ce reunesc circa 1.600 de magazine cu afaceri de peste 8 miliarde de euro anual. Principalul concurent al Metro pe plan local este reţeaua Selgros, care a deschis primul magazin în România în 2001 şi are 19 magazine; reţeaua Metro reuneşte 31 de spaţii.

    Ponderea vânzărilor din reţele moderne a depăşit deja 55% din comerţ, iar la nivelul Capitalei procentul este chiar mai mare, ajungând la circa 70%. Cum afacerile Metro se leagă strâns de evoluţia clienţilor săi, comerciantul german a dezvoltat pentru revânzători un concept de afiliere, LaDoiPaşi, lansat în primăvara lui 2012. Gilles Roudy povesteşte că Metro pregăteşte relansarea acestui concept, adresat micilor comercianţi, ca „o soluţie integrată, de management, cu componentă de training şi consultanţă. Conceptul va fi relansat anul acesta şi va acoperi toate zonele unei afaceri, de la branding la sortiment, achiziţii, şcolarizarea angajaţilor, comunicare de marketing integrată, echipamente moderne, politică de preţ“.

    Pentru a pune la punct acest concept, Metro testează de aproape un an modelul într-un magazin amplasat pe şoseaua Ştefan cel Mare din Capitală. „Este un laborator de test pentru noi, lansat în urmă cu aproape un an, şi acum suntem aproape gata să-l extindem“, afirmă şeful Metro. Decizia de a demara testele în acest „laborator“ a fost luată în urmă cu un an şi jumătate şi a vizat dezvoltarea unui model de magazin de tip stop & shop. „Pentru mine a fost important, pentru a vedea exact care sunt cererile cumpărătorilor. Am ascultat o mulţime de cumpărători de-ai noştri şi de-ai competitorilor“, spune Roudy, care completează că planurile referitoare la programul LaDoiPaşi se referă la creşterea de trei ori a numărului de magazine afiliate în următorii trei-cinci ani. În prezent, în program sunt înscrise 500 de magazine, iar în primăvara anului trecut comerciantul anunţa că LaDoiPaşi a ajuns la 700 de spaţii, fiind „cea mai mare reţea de magazine de proximitate la nivel naţional, reprezentată în fiecare judeţ din România“.

    Tot pe triplare este miza lui Roudy şi în ce priveşte volumele vândute în programul De-ale noastre. „Lucrăm cu peste 100 de fermieri locali în programul De-ale noastre, care ne furnizează 45 de sortimente de fructe şi legume. În total, până acum ne-au livrat 600 de tone de produse şi 1,2 milioane de legături, lucrăm cu 33 de comunităţi din nouă judeţe“, afirmă Roudy. El adaugă că Metro nu intenţionează să extindă programul De-ale noastre în alte categorii, iar pentru selectatarea unui nou producător procesul durează între şase luni şi un an.

    Cel mai dificil moment din cariera francezului care conduce acum Metro în România a fost cel în care a preluat funţia de director general al afacerii Carrefour în Turcia, în urmă cu mai bine de 15 ani. „Când eşti director de magazin sau regional nu ai responsabilitatea tuturor departamentelor unei companii. Când eşti CEO toată lumea vine spre tine cu întrebări şi nu ştii totul. Dar este fantastic pentru că trebuie să-ţi adaptezi comportamentul, cumoştinţele şi modul de lucru. De pildă, nu poţi lucra cu turcii aşa cum lucrezi cu românii sau polonezii“, afirmă Roudy. Tot el povesteşte că modul de gândire şi de consum pe plan local este mai apropiat de al altor latini, de pildă francezii, decât de popoarele învecinate, ca polonezii. „Şi stilul de management trebuie adaptat, trebuie să fii flexibil, nu poţi spune despre o ţară că o cunoşti doar pentru că ai fost acolo ca turist. Nu am vrut să vorbesc o bună perioadă de timp despre Metro România, pentru că nu ştiam compania şi filosofia ei.“ Roudy a preluat mandatul de conducere de la Dusan Wilms, primul român care a preluat conducerea unei multinaţionale prezente pe piaţa locală, în 1999. El a condus Metro Cash & Carry România în perioada 2009-2013 şi, anterior, în 1999-2005. Primul mandat de conducere al lui Dusan Wilms a fost momentul în care compania s-a extins puternic.

    Francezul are acum un plan în câţiva paşi clari pentru relansarea afacerilor Metro pe plan local, după câţiva ani de scăderi. El nu doreşte să comenteze rezultatele pentru anul în curs, dar se aşteaptă ca afacerile companiei să revină pe plus în 2016. „Văd luminiţa de la capătul tunelului. Am muncit mult, ne-am reorganizat, dar deja de şase luni se văd rezultatele. Cifra de afaceri va reveni pe creştere începând cu anul viitor.“
     

  • Următorul Uber vine de pe mare şi este dezvoltat de trei români

    Dacă pui la un loc trei antreprenori români şi unul belgian, modelul de marketplace care a stat la baza Uber sau Airbnb şi pasiunea pentru navigaţie, iese un start-up care aduce iahturile şi mai aproape de pasionaţii care nu sunt milionari.


    Sailingul nu este doar un hobby, o vacanţă pe un iaht cu două-trei cabine poate să fie un mediu propice pentru negocieri sau pentru discuţii, fiind un mediu mult mai relaxat decât la birou sau la restaurant“, motiva segmentul din piaţă în care a ales să activeze Alina Bota, cofondator al Yachting Lifestyle, firmă care se ocupă de organizarea vacanţelor pe iahturi, într-un articol de copertă din Business Magazin. Alina Bota adăuga că  iahtingul nu este un sport ieftin, dar este accesibil, şi „orice persoană care are un venit lunar de 2.000 de euro poate să meargă într-o vacanţă fără nicio problemă „. 

    Iahtingul nu este rezervat doar celor foarte bogaţi, care deţin bărci sau iahturi luxoase. Şi cei cu venituri modeste pot petrece câteva zile în larg la bordul unei bărci, prin închirierea unei ambarcaţiuni. Conceptul nu este nou, dar Sailo, start-up fondat de trei români şi o belgiancă, vrea să facă acest proces de închiriere cât mai uşor.

    Sailo este asemănător cu Airbnb sau Uber: un marketplace care face legătura între proprietarii de bărci, entuziaştii de navigaţie şi căpitani, un loc unde oamenii pot închiria ambarcaţiuni. „Oricine e interesat să închirieze o barcă merge pe site, îşi alege criteriile de căutare, în funcţie de mărimea grupului, ce fel de barcă doreşte, care este bugetul disponibil, dacă vrea sau nu căpitan şi dacă se vrea o activitate specifică (un apus de soare romantic, o întâlnire de afaceri, relaxare cu prietenii la o bere, pescuit etc.), apoi alege barca ideală“, spune Magda Marcu. Dacă vrei să iei o cină romantică la apus de soare, dacă vrei să ai parte de o experienţă inedită de ziua ta sau poate doar vrei să ieşi în larg şi să scapi de aglomeraţia din oraş, dar nu ai nici cea mai mică idee despre navigaţie şi confunzi prora cu pupa, Sailo nu-ţi dă pe mână o barcă sau un iaht fără un căpitan autorizat. Prin Sailo, căpitanii pot obţine o nouă sursă de venit, iar proprietarii bărcilor valorifică ambarcaţiuni care altfel ar fi stat în port. Pe site se regăsesc bărci care au şi căpitan, bărci fără căpitan sau pur şi simplu persoane care se oferă să treacă la timona ambarcaţiunii.

    Povestea Sailo a început când Adrian Grădinaru, cofondator şi CEO al Sailo, s-a lovit de o problemă la care a căutat o soluţie. „Adrian a încercat să închirieze o barcă şi a descoperit că este un proces foarte dificil. Oferta era fragmentată, a trebuit să caute pe mai multe site-uri care nu aveau preţuri afişate, pe urmă trebuia să trimită un e-mail sau să sune ca să afle detalii. După două zile de căutări nereuşite şi frustrante, lui Adrian i-a venit ideea să creeze o platformă care să ajute oamenii să găsească cu uşurinţă o barcă“, povesteşte Magda Marcu. Adrian Grădinaru, originar din Constanţa, este îndrăgostit de apă şi de sailing şi membru în Clubul de Sailing de la Columbia Business School (SC-CBS). Fiind student MBA în CBS, a participat într-o excursie de sailing organizată de acest club cu bărci închiriate în Grecia în vacanţa de vară din 2013. Întors din vacanţă şi încă afectat de experienţa închiriatului, Adrian a sunat-o pe Magda Marcu, alături de care mai făcuse un start-up când locuiau în Silicon Valley, şi i-a spus despre ideea lui. După două săptămâni de discuţii, analize şi cercetări s-a născut Sailo. Pe măsură ce s-a conturat mai bine ideea, au fost cooptaţi în echipă Bogdan Batog (fost coleg de la olimpiadele de informatică cu Cătălin Frâncu, fondator al dexonline.ro şi prieten comun) şi Delphine Braas (colegă cu Adrian la CBS şi pasionată de sailing).

    Să înfiinţezi un start-up şi să aibă succes nu este un lucru uşor de realizat şi implică multă muncă şi dedicare, spun cei patru antreprenori care au pus la punct Sailo. „Muncim în general câte 12-14 ore pe zi şi uneori chiar şi mai mult, dar e din pasiune şi ne vine natural“, apreciază Magda Marcu. Succesul şi ascensiunea afacerii s-au datorat în parte şi faptului că lumea cunoştea deja conceptul de sharing economy, propulsat de companii precum Uber sau Airbnb, companii cu care Sailo a fost asociat în nenumărate rânduri. „Piaţa în sine a fost foarte deschisă către modelul nostru de business, iar momentul este potrivit pentru că închirierea de bărci e o piaţă lipsită de tehnologie, care suferă de segmentare şi de comunicare greoaie, iar potenţialul este extraordinar.“ Potenţialul despre care vorbeşte Magda Marcu este dat de valoarea pieţei mondiale a închirierilor de ambarcaţiuni, care are o valoare de 35 de miliarde de dolari. Această valoare este prognozată să crească la 51 de miliarde până în 2020, potrivit Future Market Insights. „Noi credem că va creşte foarte mult pentru că în cifrele astea nu sunt incluşi şi proprietarii mici de bărci, ci numai operatorii de chartere“, subliniază Magda Marcu, cofondator al Sailo. În momentul de faţă, în Statele Unite sunt 15 milioane de bărci deţinute privat, iar majoritatea dintre acestea stau 95% din timp nefolosite. În plus, 88 de milioane de americani merg cu barca în fiecare an (aproximativ 40% din populaţia adultă a Statelor Unite), dintre care 15 milioane închiriază bărci.

    Sailo nu este singurul marketplace de acest fel pe piaţă – Boatbound, Cruzin’ şi Boatsetter sunt câteva companii care oferă produse similare. Însă Sailo a crescut repede şi se diferenţiază datorită faptului că nu doar oferă acces la ambarcaţiuni, ci şi un nivel foarte ridicat de customer service, potrivit lui Marcu. „Pentru noi, customer service-ul face parte din modelul nostru de business. Suntem implicaţi personal şi noi, şi echipa noastră în a oferi un serviciu bun pentru clienţii noştri, pentru ca aceştia să se simtă în siguranţă şi să revină“, spune ea. În momentul de faţă, în sistemul Sailo sunt aproape 700 bărci, iar până la sfârşitul anului antreprenorii vor să ajungă la 1.000 de ambarcaţiuni.

    De ce a pornit Sailo în Statele Unite, de ce New York? Deoarece Magda şi Adrian locuiesc în New York şi cunoşteau piaţa de acolo, aşa că au decis să lanseze Sailo în New York. „Pe lângă faptul că ştiam piaţa de aici (- n.r. New York), când am început nu era nicio companie care mai făcea asta. Pieţele pe care ne concentrăm strategic acum sunt New York şi Florida de Sud, unde suntem cei mai mari“, a mai explicat ea.

    Cum face bani Sailo? Modelul de business este asemănător cu cel al Uber sau Airbnb: „Noi luăm 14% de la proprietarii de bărci şi 7% de la cei care închiriază. Şi oferim asigurare prin Lloyds of London în caz că barca nu are asigurare charter pentru încă 15% de la proprietarul bărcii. Vara asta am făcut 170.000 de dolari din vânzări, dar sezonul în Florida abia începe, aşa că ne concentrăm toate eforturile să creştem închirierile acolo peste iarnă“.

    Dacă un client american al Uber care ia o maşină de acasă până la serviciu scoate din buzunar între 10 şi 15 dolari, preţul în medie pentru o ambarcaţiune este de 1.500 de dolari. „Intenţia noastră este să educăm piaţa şi să-i atragem şi pe cei care încă nu ştiu prea multe despre bărci. Este o activitate absolut extraordinară şi inspiraţională să fii pe un iaht, departe de gălăgia oraşului“, spune Marcu. De exemplu, o plimbare cu o barcă cu motor, fabricată în 2010, ar costa un client 160 de dolari pe oră, 700 de dolari pentru o zi de pescuit sau 600 de dolari pentru o plimbare de patru ore, însoţită de cină şi spectacol de artificii. Însă preţurile pot ajunge şi la mii de dolari (88.000 pentru o zi pe un iaht din Miami sau 40.000 pentru o ambarcaţiune de lux la New York).

    Creşterea Sailo merită urmărită, mai ales că start-up-ul a fost primit în acceleratorul Techstars, program care oferă posibilitatea start-up-urilor să se dezvolte mai mult şi mari repede de cât ar putea în mod normal. „Programul e foarte intens, avem acces gratuit la foarte multe resurse şi la mentori care ne ajută să ne definim strategia şi să creştem foarte repede. Este extraordinar să vezi aşa de mulţi oameni de calibru foarte mare dedicaţi să te ajute. Avem ca mentori oameni la care nu am fi avut acces altfel. A fost foarte greu să ne calificăm şi suntem foarte recunoscători că am fost acceptaţi“, afirmă Magda Marcu. Start-up-urile care intră în programul Techstars primesc 18.000 de dolari în prima etapă, acces la resursele Techstars pe viaţă, un program de mentorat de 90 de zile şi acces la reţeaua de alumni şi de mentori de 5.000 de persoane şi un spaţiu de birouri pentru timp de 3 luni.

    În schimb, Techstars preia 6% din companiile care intră în program. „Vedem deja efectele şi creştem cu o viteză ameţitoare. La sfârşitul programului vom deschide o rundă de finanţare care va fi la un nivel mai ridicat decât am avut până acum“, îşi expune intenţiile Magda Marcu, care nu exclude extinderea în Europa sau în România. Iniţial însă, fondatorii Sailo vor să se concentreze pe piaţa din New York şi din Florida de Sud, apoi, după ce se cristalizează modelul, va urma şi dezvoltarea pe alte pieţe:  „Intenţia noastră e să înţelegem exact principiile fundamentale în a deschide cu succes o destinaţie nouă. Imediat după aceea vom replica acel model în alte pieţe. La momentul acesta, datorită sinergiei cu Miami, luăm în considerare doar Insulele Caraibe“.
     

  • Familiile din România cu venituri peste medie cheltuiesc lunar între 1.000 şi 3.000 lei pentru produse speciale dedicate copiilor

    Familiile din România cu venituri peste medie cheltuiesc lunar între 1.000 şi 3.000 de lei pentru produsele speciale pentru copii, mare parte dintre mame punând un accent deosebit pe calitatea articolelor achiziţionate şi pe ultimele tendinţe în materie de modă, design şi funcţionalitate atunci când vine vorba de alimentaţia, îngrijirea, alegerea vestimentaţiei sau mobilarea camerei celor mici, potrivit Mariei Martac, reprezentantă a magazinului Bebikut.ro.

    “Alimentele speciale pentru copii (lapte praf, ceaiuri, piureuri, deserturi), hainele, accesoriile, mobilierul, jucăriile şi, în general, toate produsele destinate trusoului bebeluşului (pătuţ, cărucior, cădiţă, aparate de monitorizare, scutece, biberoane, suzete, sterilizatoare), se regăsesc în topul celor mai bine vândute articole din magazin. De asemenea, o pondere semnificativă din vânzări o au şi jucăriile pentru exterior (triciclete, trotinete, role, biciclete) sau produsele de curăţat bio, precum sunt detergenţii naturali pentru haine, jucării, parchet, fructe sau produsele de igienă pentru copii”, a declarat Maria Martac, director general al Bebikut.ro.
    În timp ce valoarea medie a unui coş de alimente pentru copii se ridică la aproximativ 250 lei, o singură comandă online se poate ridica şi la peste 500 lei dacă în coşul de cumpărături se adaugă obiecte vestimentare, scutece, jucării, accesorii sau produse de îngrijire şi depăşeşte valoarea de 1.000 de lei atunci când vine vorba de achiziţionarea de cărucioare, aparatură specială (monitorizare video şi audio, umidificatoare, purificatoare, termometre) sau piese de mobilier pentru camera copilului. Desigur, valoarea coşului de cumpărături variază foarte mult şi în funcţie de veniturile familiei, persoanele cu venituri medii acordând mai multă importanţă alimentaţiei şi îngrijirii corespunzătoare a copilului decât jucăriilor, accesoriilor moderne sau pieselor de mobilier de ultimă generaţie.
    În ceea ce priveşte evoluţia vânzărilor din magazinele de specialitate destinate copiilor, potrivit Bebikut.ro, în lunile noiembrie-decembrie, şi, în special, în perioada premergătoare Sărbătorilor de iarnă,  se înregistrează o creştere de peste 20% pe segmentul de cadouri şi jucării, atât în valoarea coşului mediu de cumpărături, cât şi în volumul comenzilor.

    “Din experienţa anilor trecuţi, clienţii noştri sunt destul de entuziaşti în perioada sărbătorilor de iarnă, acest lucru fiind vizibil atât în ceea ce priveşte volumul de vânzări, cât şi în comportamentul de consum. Cu toate acestea, creşterea comenzilor şi a coşului mediu de cumpărături asociate lunilor noiembrie-decembrie nu este datorată doar Sărbătorilor, cât şi intrării în magazin a noilor colecţii de jucării, haine şi decoraţiuni pentru copii, care, în general, se lansează toamna“, a subliniat Maria Martac.
    În cei 4 ani de la lansare, magazinul online Bebikut.ro a avut un număr de peste 11.500 de clienţi, majoritatea comenzilor de pe platformă fiind efectuate de persoane cu venituri peste medie din mediul urban. Astfel, în topul oraşelor cu cele mai mari comenzi se regăseşte Bucureştiul, urmat îndeaproape de Constanţa, Cluj, Ploieşti, Craiova şi Iaşi.

    Bebikut.ro este un magazin online specializat, care comercializează o gamă variată de articole premium destinate copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 5 ani. Lansat în 2011, magazinul pune la dispoziţia clienţilor o gamă de peste 4.500 de produse, printre acestea numărându-se atât alimente speciale pentru bebeluşi şi copii, articole de îmbrăcăminte şi igienă, accesorii pentru îngrijirea copiilor, jucării, piese de mobilier şi decoraţiuni pentru camera celor mici, cât şi produse speciale pentru mame, dedicate perioadei maternităţii (haine, creme, centuri, produse de alimentaţie şi igienă etc.), toate produsele listate fiind atent selecţionate pentru a se ridica la cele mai înalte standarde de calitate.

    Printre cele mai cunoscute mărci comercializate în cadrul magazinului se numără şi Nutricia, Hipp, Nestle, Tutti Bambini – Milan Reclaimed Oak, Earth Friendly , Bright Starts,  Bebe Confort, Fischer Price, Inglesina sau Peg Perego. Bebikut.ro face parte din portofoliul companiei locale FLAMA INVEST S.R.L., alături de magazinul online specializat în produse dietetice şi terapeutice pentru copii şi adulţi, AlimenteSpeciale.ro.