BusinessMagazin

Tag: europa

  • Deflaţia este binevenită la periferia zonei euro, ajută economia după ani de criză – analişti

    Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a afirmat recent că nu vede nicio paralelă între zona euro şi Japonia în privinţa deflaţiei, iar unele ajustări ale preţurilor sunt binevenite. BCE a redus în noiembrie dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 0,25%, un nou minim istoric.

    Japonia este deseori invocată ca exemplu pentru efectele negative ale deflaţiei. După 15 ani de scădere continuă a preţurilor şi stagnare a economiei, Japonia a avut nevoie de reformele agresive, controversate, ale premierului Shinzo Abe pentru a reveni pe creştere economică, iar inflaţia din ultimele 5 luni este considerată un succes.

    Economiştii şi analiştii împărtăşesc opinia preşedintelui BCE şi consideră că situaţia din zona euro nu poate fi comparată cu cea din Japonia, iar deflaţia va aduce beneficii economiilor aflate în criză.

    Inflaţia din zona euro a urcat uşor în noiembrie, la 0,9%, aproape de cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Populaţia din statele care au fost afectate cel mai sever de criză şi recesiune se bucură de scăderi ale preţurilor, cererea pentru produse şi servicii, de la electrocasnice la telecomunicaţii, fiind în urcare.

    “Nu sunt decât beneficii. În sfârşit, preţurile reflectă veniturile mai mici şi stimulează cererea”, a declarat pentru Bloomberg Angel Laborda, fost director al institutului de prognoză al guvernului spaniol, în prezent economist-şef la Funcas, fundaţia băncilor de economii din Spania.

    BCE va anunţa joi concluziile şedinţei de politică monetară din luna decembrie, piaţa aşteptând inclusiv comentarii privind deflaţia şi eventualele riscuri asociate. Draghi va prezenta o nouă prognoză de inflaţie, inclusiv prima estimare pentru anul 2015. Cei 60 de economişti intervievaţi într-un sondaj Bloomberg anticipează că BCE va menţine dobânzile la nivelurile actuale.

    În luna octombrie, când inflaţia din zona euro a fost de 0,7%, uniunea monetară a avut pentru prima dată de la introducerea monedei unice o rată de creştere a preţurilor mai slabă faţă de Japonia, care se luptă de 15 ani cu deflaţia. Inflaţia din Japonia a urcat în octombrie la 1,1%, după ce banca centrală de la Tokyo a lansat un program de achiziţii de obligaţiuni de 7.000 miliarde yeni pe lună (68 miliarde de dolari).

    “Nu vorbim încă despre o deflaţie de tipul celei din Japonia. Ceea ce avem în zona euro este dezinflaţie, cu presiuni mult mai puternice în ţările de la periferie”, comentează şi Ludovic Subran, economist şef la Euler Hermes, companie de asigurare a creditului cu sediul la Paris.

    În luna octombrie, Grecia, Cipru şi Irlanda au înregistrat scăderi ale preţurilor, iar Spania şi Portugalia au avut inflaţie zero. În ţările cu economii stabile, unde efectele crizei au fost mai puţin dure, preţurile au crescut. Astfel, Franţa şi Belgia au afişat inflaţie de 0,7%, Germania de 1,2%, iar Austria 1,5%.

    Preţurile la îmbrăcăminte au scăzut cu 4,1% în Irlanda şi cu 2,8% în Portugalia, dar au crescut cu 0,5% la nivelul zonei euro.

    În Grecia, hotelierii se bucură de creşterea cererii din partea turiştilor germani, după un sezon dificil anul trecut. Tarifele au scăzut cu până la 40% faţă de 2011, iar veniturile au crescut în acest an datorită numărului mai mare de turişti străini. O cameră de hotel cu un tarif de 70 de euro pe noapte în 2001, anul intrării Greciei în zona euro, costă acum 65 euro pe noapte, spun hotelierii.

    În pofida scăderii preţurilor, retailul îşi revine mai greu. La nivelul zonei euro, comerţul cu amănuntul a coborât cu 2% faţă de nivelul din 2010, cu scăderi de 21% în Grecia, 14% în Spania şi 13% în Portugalia.

    “Presiunile asupra preţurilor în ţări ca Grecia şi Spania reflectă o creştere economică slabă pentru o perioadă prelungită, sau recesiunea. Ar putea exista un risc de deflaţie. Există multă capacitate neutilizată în economia zonei euro, iar revenirea este greoaie şi neuniformă”, a afirmat pentru Bloomberg Sarah Hewin, director de cercetare la banca Standard Chartered din Londra.

    Laurent Freixe, vicepreşedintele executiv al Nestle, cel mai mare producător de alimente la nivel mondial, a avertizat în octombrie, într-o conferinţă cu investitorii, că grupul a remarcat “tensiuni deflaţioniste” în Europa, iar toate companiile “se bat” pe o piaţă care se micşorează.

    Cu toate acestea, au apărut semne de stabilizare în statele de la periferia zonei euro. Vânzările retail au crescut în Portugalia în luna octombrie pentru prima dată din august 2010. În Irlanda, vânzările au scăzut uşor, o mică ajustare după trei luni consecutive de creştere. În Spania, comerţul cu amănuntul a crescut cu 2,1% în septembrie, prima evoluţie pozitivă din iunie 2010.

    Scăderea preţurilor este determinată parţial şi de reducerea costului forţei de muncă, cu o ajustare a producţiei, potrivit economistului Francois Cabau de la Barclays. Potrivit datelor Eurostat, costul forţei de muncă din Grecia a scăzut cu 15% în perioada 2008-2012. În Portugalia, scăderea a fost de 7%, în timp ce Germania a înregistrat o creştere de 9%, iar Belgia de 13%.

    În Spania, venitul mediu al gospodăriilor a scăzut în 2012 pentru cel de-al patrulea an consecutiv, la 23.123 euro, în contextul creşterii şomajului la peste un sfert din forţa de muncă. Peste 20% din populaţie trăieşte acum sub pragul sărăciei. În 2008, la începutul crizei, venitul mediu al gospodăriilor spaniole era de 25.556 euro.

    “Moderaţia salariilor este bună pentru economia spaniolă în acest moment. Spania reuşeşte o devalorizare internă, mult mai dură şi mai complexă, care are însă avantajul de a fi permanentă, spre deosebire de o devalorizare a monedei”, a afirmat recent Jaime Garcia-Legaz Ponce, vice-ministru al Comerţului la Madrid.

    În Grecia, venitul mediu discreţionar a scăzut cu 35% din 2009. Preţurile au început să scadă abia în luna martie a acestui an, pentru prima dată din 1968. Lanţul de retail Veropoulos afişează discounturi de până la 40% pentru a atrage clienţi.

    “Puterea de cumpărare se îmbunătăţeşte, astfel că populaţia o duce ceva mai bine. Scăderea preţurilor de consum îmbunătăţeşte competitivitatea sectoarelor orientate către servicii”, spune Tassos Anastasatos, economist la banca Eurobank Ergasias.

    În Spania, un lanţ de cinematografe a reuşit să-şi majoreze de peste două ori numărul de clienţi timp de trei zile, printr-un discount de peste 50%.

  • România, ţara cu cel mai mic salariu din UE în rândul cadrelor medicale

    Cu un salariu minim pe lună pentru medici de 373 euro şi unul maxim de 874 euro, România este cu mult în spatele unor ţări precum Danemarca sau Belgia. De exemplu, Danemarca oferă cadrelor medicale un salariu minim de 8.333 euro şi unul maxim de 13.333 euro.

    Pe lângă faptul că are are cel mai mic salariu în rândul cadrelor medicale, România se confruntă, de asemenea şi cu cea mai mică sumă alocată cheltuielilor din sistemul medical. Suma totală alocată sistemului de sănătate a variat semnificativ în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Ponderea cheltuielilor cu sistemul de sănătate a depăşit 11% din produsul intern brut în patru state din Uniunea Europeană (Franţa, Germania, Olanda şi Danemarca), aproximativ dublă faţă de suma alocată cheltuielilor cu sistemul de sănătate în comparaţie cu produsul intern brut în România.

    “Timp de mulţi ani, sistemul medical din România a fost subfinanţat. Bugetul naţional este împărţit între interesele politice şi alte nevoi ale economiei noastre lente. Cheltuielile pe cap de locuitor sunt printre cele mai scăzute din Europa, primând ineficienţa şi corupţia. Personalul medical lucrează în echipe insuficiente şi clădiri prost întreţinute. Profesorii şi managerii de departamente ar putea avea salarii de cincizeci de ori mai mari în străinătate, aşa că nu ne surprinde exodul cadrelor medicale din ultimii ani.” spune Zahal Levy, preşedintele MediHelp International.

  • Summitul de la Vilnius: Procedura de parafare a Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE a început

     Partea tehnică a procedurii de parafare a celor peste 900 de pagini ale acordului va dura câteva ore, negociatorii de la Bruxelles şi Chişinău punându-şi semnătura pe fiecare pagină. La acest proces paticipă negociatorii-şefi din partea Republicii Moldova – ministrul de Externe Natalia Gherman şi adjunctul ministrului Economiei, Octavian Calmâc – şi cei ai UE – şeful Direcţiei pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală a Comisiei Europene, Gunnar Wiegand, şi negociatorul-şef pentru crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundată şi Cuprinzătoare, Luc Devigne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful diplomaţiei ruse: Acordul cu Iranul face ca scutul antirachetă din Europa să nu mai aibă sens

     “În cazul realizării înţelegerilor cu Iranul, motivul invocat pentru justificarea punerii în funcţiune a unui sistem de apărare antirachetă în Europa va înceta să mai existe”, a afirmat Lavrov, potrivit en.ria.ru/.

    Statele Unite au început să instaleze pe continent un sistem de apărare antirachetă format din radare de alertă de înaltă frecvenţă şi rachete interceptoare care vor fi amplasate la sol şi pe mare. Potrivit oficialilor americani, acest sistem are ca scop să protejeze Statele Unite şi aliaţii lor europeni de atacuri balistice şi nucleare ce vin din partea unor ţări precum Coreea de Nord sau Iranul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: China are nevoie de prieteni politici pe termen lung, de încredere, şi de parteneri comerciali

     El a arătat totodată că şi China are nevoie, de asemenea, de o Europă puternică, de un partener puternic pe scena mondială, şi că, cu cât mai puternică este Europa, cu atât va fi mai bine pentru China şi pentru restul lumii.

    “Însă, trebuie să spun astăzi, aici, foarte clar: Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările din Europa se dezvoltă din punct de vedere economic suficient de rapid pentru a creşte standardele de trai, infrastructura şi serviciile sociale, iar Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările prezente astăzi aici, chiar dacă nu sunt încă membre ale UE, se pot integra în acest program cât mai rapid. UE care include ţările noastre, însă şi alte ţări precum Republica Moldova, Turcia, Ucraina şi, astfel, această regiune poate fi un actor global de care lumea are nevoie”, a spus Ponta la deschiderea Forumului Economic şi Comercial China – Europa Centrală şi de Est.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, nominalizat la marele premiu al Festivalului de Film Babel (FOTO)

    Aflat deja la cea de-a treia ediţie, Festivalul de Film Babel este prima competiţie internaţională destinată filmelor vorbite în limbi minoritare, dialecte sau limbi moarte. Anul acesta, festivalul se desfăşoară sub patronajul Parlamentului European, care a recunoscut că această competiţie are un rol important în integrarea minorităţilor lingvistice din Europa.

    Filmul de debut al regizorului Toma Enache se află în cursa pentru marele premiu al concursului în valoare de 10.000 de euro, alături de alte şase lungmetraje din Venezuela, Italia, Spania sau Elveţia. “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” a avut premiera pe marile ecrane din ţară pe 25 octombrie şi a înregistrat până în prezent aproximativ 12.000 de spectatori şi încasări de peste 187.000 de lei.

    Ce vedem la cinema: “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” (GALERIE FOTO)

    “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” (“Nu hiu faimos ama hiu arman”) este o dramă romantică ce descrie călătoria lui Toni Caramuşat, un regizor faimos, pornit în căutarea adevărului absolut despre originea neamului său.

    Ce vedem la cinema: “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” (VIDEO)

    Mitul spune că acest adevăr e purtat de Armânamea, ultima descendentă din neamul său. Toni se întâlneşte cu fete din întreagă lume, cu speranţa că soarta îi va scoate în cale adevărul şi femeia la care visează. Le va găsi? Şi, dacă da, cu ce preţ? 

    Distribuit în cinematografe de MediaPro Distribution, filmul “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” încă mai poate fi urmărit în cinematografele din ţară.

  • O fantomă umblă prin Europa: deflaţia

    Cum inflaţia eurozonei este departe de a depăşi ţinta (tocmai a atins un minim de 0,7% în octombrie, faţă de ţinta de cel mult 2%), e clar că declaraţia lui Asmussen a fost făcută nu pentru a potoli temerile cuiva de inflaţie, ci pentru a putea vorbi despre deflaţie fără să pară că ea e în centrul atenţiei. “Nu suntem la capătul resurselor noastre de politică monetară”, a afirmat Asmussen, referindu-se inclusiv la un instrument despre care admite că ar trebui folosit cu cea mai mare prudenţă: aşa-numita rată negativă la depozite, adică taxarea băncilor pentru depozitele pe termen foarte scurt (rata la depozite este deja în prezent aproape de zero).

    Exact aşa cum au fost, succesiv, ieşirea Greciei din zona euro, probabilitatea ca Germania să accepte împărţirea poverii datoriei cu restul zonei, probabilitatea ca BCE condusă de Trichet sau de Draghi să imite politica Fed de relaxare monetară cantitativă, problema şomajului din ţările periferice ale zonei euro sau problema excedentului comercial al Germaniei, deflaţia a devenit acum tema la modă în discuţiile legate de viitorul zonei euro şi în predicţiile pesimiste care influenţează pieţele financiare.

    Mai nou, în discuţie a intervenit şi OECD, care a cerut BCE să abordeze posibilitatea de a cumpăra active, adică a recurge la tiparniţă fără limite după modelul Fed, spre a stimula redresarea economică şi a evita căderea într-o spirală deflaţionistă prelungită de tip nipon. Vitor Constancio, vicepreşedinte ale BCE, a admis că problema unui program de cumpărare de active după modelul Fed a fost discutată în consiliul băncii, “dar numai la nivel de posibilitate”.

  • Directorul general OMV: Marea Neagră înseamnă gaz pentru Europa. Vrem să facem din România un exportator de gaze

     “Marea Neagră înseamnă gaz european pentru Europa. (…) Ţinta noastră este să facem din România un exportator de gaze”, a afirmat Roiss, într-o conferinţă de presă susţinută la Viena.

    El a adăugat că în viitor creşterea OMV va veni din exploare, sector în care grupul austriac are investiţii anuale de 700 milioane euro.

    De asemenea, grupul va majora în perioada 2014-2016 investiţiile anuale totale de la 2,8 miliarde euro la 3,9 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unui tânăr francez obez i-a fost interzis accesul în avion, pe pachebot şi în trenurile Eurostar

     Kevin Chenais, în vârstă de 22 de ani, care cântăreşte 230 de kilograme, a ajuns marţi dimineaţa la Londra împreună cu părinţii, de la New York, la bordul unui avion aparţinând companiei Virgin Atlantic.

    Tânărul era blocat împreună cu părinţii în Statele Unite de la sfârşitul lui octombrie, din cauza refuzului companiei British Airways de a-l transporta, din motive de “securitate”.

    Suferind de o dereglare hormonală, el este tratat de mai mulţi ani de Mayo Clinic, cu sediul principal la Rochester (Minnesota, nord). El se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile cu motor şi are nevoie aproape în mod permanent de oxigen şi să fie supravegheat medical.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial UE: Există condiţii ideale pentru construcţia unei conducte de gaze trans-caspice

     Conducta ar transporta gaze din Turkmenistan către Azerbaidjan şi apoi către clienţi din Europa Occidentală, ocolind Rusia, relatează RIA Novosti.

    Daniilidis a arătat, la o conferinţă în domeniul petrolului şi gazelor din capitala turkmenă, că în prezent au loc negocieri referitoare la construcţia gazoductului şi că mai sunt de rezolvat câteva probleme importante înainte de semnarea unui acord.

    În opinia sa, conducta trans-caspică poate fi construită înainte de finalizarea proiectului coridorului sudic, susţinut de UE, menit să creeze infrastructura necesară pentru transportul gazelor către Europa din regiunea caspică şi Orientul Mijlociu.

    Coridorul sudic a câştigat vizibilitate în luna mai, odată cu adoptarea, la un summit UE din luna mai, a unei strategii pentru dezvoltarea cu prioritate a infrastructurii enegetice până în 2020, a spus oficialul european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro