BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Ce nu ştim astăzi, dar vom trăi cu siguranţă mâine

    Este vorba de „precariat“. Termenul, obţinut prin alăturarea lui „precar“ cu „proletariat“, îi definea prin anii ’80, în Franţa, pe cei cu slujbe sezoniere, trăitori la marginea sărăciei. În prezent, un economist pe nume Guy Standing, care a scris două cărţi pe această temă, crede că precariatul este pe cale să devină o nouă clasă socială, pe care o defineşte drept periculoasă. Precariatul vine din cei 20 de milioane de japonezi cunoscuţi drept „freeter“, cetăţeni fără o slujbă cu normă întreagă ajunşi în această situaţie deliberat sau fără voia lor. Sau din cei mai bine de 40% dintre tinerii europeni care nu au o slujbă, dar şi din cei 60% din tinerii polonezi care, în categoria sub 25 de ani, lucrează cu contracte de muncă pe perioadă determinată.  Sau, de ce nu?, din milioanele de români la marginea sărăciei, fără asigurări medicale sau pensie sigură. Precariatul poate fi şi un răzvrătit de genul occupy, cu ocupaţii obscure în mediul digital, dar mai rar.

    Deosebirea dintre proletar şi precariat este că primul îşi căuta securitatea în spaţiul aferent locului de muncă – acesta era stabil, oferea siguranţă pe termen lung, programul de muncă era fix, exista şi un sindicat, poate şi un fond de pensii, ba unii, cei mai destoinici, primeau la pensionare chiar şi un ceas de aur. Siguranţa precariatului este în afara locului de muncă, iar slujba, activitatea sa sunt doar instrumente, nu îl definesc. Precariatul a căpătat în timp caracteristicile unei clase sociale, pentru că a căpătat propriile sale norme: de muncă, nesigure şi incomplete, de plată, pentru că primeşte doar bani şi niciun altfel de beneficiu şi, trei, relaţionează cu statul într-un mod aparte – drepturi civile, culturale, sociale şi politice reduse, influenţate de venit, dar şi de interesul redus. Unii spun că este prima clasă socială din istorie care iese din definiţia uzuală a cetăţeanului.

    Mi s-a părut un soi de potrivire karmică faptul că am citit despre intenţiile ştabilor de la Bilderberg în aceeaşi zi în care am fost martor la un experiment ad-hoc: la evenimentul Meet the CEO de săptămâna trecută cea mai mare parte dintr-un grup interesant de tineri mileniali au răspuns unui chestionar ad-hoc că mizează mai mult pe independenţa financiară pe care o vor obţine şi spre care năzuiesc şi mai puţin pe rolul statului în asigurarea unei bătrâneţi liniştite. Este aici, în opinia mea, un strop de înţelepciune, pentru că într-adevăr, pe regulile actuale, sistemul de pensii de stat se îndreaptă spre un eşec, şi pare mai corectă decizia de a-ţi lua soarta în propriile mâni. Şi poate că grupul acela interesant va reuşi în demers. Dar nu cred că este o soluţie ce se poate aplica tuturor tinerilor de acum, maturi peste nu prea mult timp.

    Să privim un pic şi alte cifre: În Europa lucrează în prezent în regim temporar 7 din 10 tineri spanioli (un sfert din forţa de muncă), 6 in 10 tineri portughezi (o cincime din forţa de muncă), 6 din 10 tineri francezi, iar media europeană este 4 din 10 tineri şi o zecime din forţa de muncă totală. În România sunt între 80.000 şi 300.000 de contracte de muncă pe perioadă de terminată, în funcţie de instituţia care face numărătoarea. Foarte mulţi. Sunt toţi membri, fără să ştie, ai precariatului. Şi acesta este modul în care tinerii vor schimba societatea; nu faptul că sunt permanent conectaţi la telefon, nu faptul că chatuiesc mai bine decât pot susţine o conversaţie şi nu ideea că sunt tehnologizaţi în mod nativ vor schimba lumea, ci numărul din ce în ce mai redus de căsătorii, permisele auto din ce în ce mai puţine, izolarea, respingerea unor norme sociale, lipsa de implicare. Şi vor descoperi, cei mai mulţi, că nu toţi vor putea face o aplicaţie care va fi cumpărată de Google, că nu toţi vor putea face carieră în corporaţii, că slujbele temporare îi ajută să trăiască momentul, dar nu să îşi trăiască viaţa.

    Precariatul este format din inşi înstrăinaţi şi furioşi, şi ei sunt explicaţia pentru ascensiunile de genul Donald Trump; recent scriam în Business Magazin de hipsterii naţionalişti din Austria şi alte asemenea mişcări din Europa.

    Ce o înţelege Bilderberg din toate astea şi ce o decide, nu vom şti niciodată. Dar vom trăi sigur.

    Ilustrez cu tinerii spartani ai lui Degas.

  • Enciclopedia terorismului: Talibanii, cei care au rezistat celor mai puternice armate din lume

    Business Magazin vă prezintă cele mai puternice grupări insurgente din lumea nesigură în care trăim. În numărul viitor, ISIS

    Viitoarea fază a conflictului din Afganistan poate avea consecinţe dincolo de regiune.

    Talibanii au fost înlăturaţi de la putere în Afganistan în 2001, pentru că au protejat Al-Qaeda, dar nu au fost înfrânţi în totalitate. Cu o forţă armată formată dintr-un nucleu dur estimat la circa 60.000 de luptători, talibanii sunt cea mai puternică grupare de insurgenţi din Afganistan, controlând civilii din sudul şi estul ţării. Gruparea s-a extins şi în ţara vecină, Pakistan, unde mii de luptători din vestul tribal al ţării se luptă cu forţele guvernamentale.

    În condiţiile în care misiunile internaţionale din Afganistan se apropie de sfârşit, talibanii ameninţă să destabilizeze regiunea, să adăpostească grupări teroriste cu ambiţii globale şi să anuleze progresele realizate în domeniul drepturilor omului şi economiei, în regiunile unde deţin controlul.

    Cu toate că este improbabil ca talibanii să răstoarne guvernul şi să readucă la putere emiratul, reprezintă un pericol serios pentru autorităţile de la Kabul, în timp ce Statele Unite şi NATO îşi restrâng prezenţa în regiune, potrivit unei analize realizate de organizaţia independentă Council on Foreign Relations.

    Rezistenţa insurgenţilor pune sub semnul întrebării proiectul de construcţie a statului afgan, care a costat susţinătorii internaţionali sute de miliarde de dolari.

    Coaliţia condusă de Statele Unite a înregistrat aproape 3.500 de morţi şi peste 10.000 de răniţi în luptele din Afganistan. Din 2001, cel puţin 21.000 de civili afgani au fost ucişi în conflict, iar 3 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi.

    Retragerea forţelor internaţionale din Afganistan ridică întrebări despre strategia Pakistanului în sudul Asiei şi controlul asupra talibanilor afgani. Insurgenţii nu s-ar fi dezvoltat fără protecţia Pakistanului, al cărui sistem de securitate i-a susţinut în anii 1990 şi a menţinut legăturile cu aceştia după anul 2001.

    Pakistanul promovează de mult timp o doctrină strategică: un regim favorabil la Kabul, pentru a evita să fie prins între principalul său rival, India, la est, şi un Afganistan pro-India la vest. Alături de mai multe grupări militante, facţiunile talibane pakistaneze s-au dezvoltat în sanctuare de-a lungul frontierei pe care armata pakistaneză a creat-o pentru talibanii afgani. Dar Pakistanul nu controlează militanţii islamişti pe care i-a protejat, iar armata se confruntă în prezent cu o mişcare ale cărei obiective diferă de cele ale talibanilor afgani. Talibanii pakistanezi luptă împotriva administraţiei de la Islamabad, care a susţinut politica americană după atentatele de la 11 septembrie 2001. Mii de militanţi islamici suniţi au înfiinţat tabere rudimentare de-a lungul graniţei afgano-pakistaneze. Acolo au adăpostit luptători ai al‑Qaeda şi grupări jihadiste afiliate.

    În iunie 2013, forţele afgane au preluat responsabilitatea de la coaliţia internaţională pentru asigurarea securităţii, o precondiţie pentru retragerea zecilor de mii de militari, în frunte cu cei americani. În 2014, alegerile prezidenţiale au permis primul transfer democratic de putere în Afganistan. Aceste evoluţii ar putea reduce argumentele talibanilor, care îşi asumă rezistenţa faţă de ocupaţia străină, dar aceştia îşi justifică continuarea campaniei militare prin faptul că guvernul ar fi ilegitim şi ne-islamic, o marionetăa Occidentului.
    Pe de altă parte, persistenţa unor instituţii ale statului ineficiente, corupte şi deseori lipsite de credibilitate în Afganistan şi Pakistan ar putea da gherilelor talibane un impact supradimensionat asupra securităţii, dezvoltării şi democratizării ambelor state, după retragerea forţelor internaţionale.

    Cum au apărut Talibanii.

    În 1994, Afganistatul era dominat de anarhie. Armata Roşie a Uniunii Sovietice se retrăsese din Afganistan cu cinci ani înainte, iar sprijinul internaţional pentru jihadul antisovietic, condus de SUA şi Arabia Saudită, a dispărut la scurt timp. Afghanistanul, plin de arme, nu avea la începutul anilor 1990 un guvern sau o economie funcţională. În vidul postsovietic, mujahedinii, lorzi ai războiului care aveau ca obiectiv comun cauza antisovietică, s-au luptat pentru putere, iar guvernul condus de Partidul Democratic al Poporului din Afganistan s-a prăbuşit în 1992. Ţara s-a afundat în război civil, iar carnagiul nu a dus la un cîştigător clar.

     

  • Polonia se alătură revoluţiei electrice

    Cu unele dintre cele mai poluate oraşe din UE, Polonia încearcă să se conecteze la noua industrie a automobilelor şi autobuzelor electrice pentru a scăpa de reputaţia de ţară a cărei economie depinde de cărbune, scrie Bloomberg. Guvernul polonez vrea să crească numărul de autovehicule electrice fabricate local la 1 milion în 2025 de la 427 anul trecut, informează Ziarul Financiar

    Numărul autobuzelor ar urma să avanseze la 1.000 pe an până în 2020, a anunţat ministrul adjunct al dezvoltării Jadwiga Emilewicz. Următoarea etapă ar fi producţia de automobile electrice sau componente auto pentru astfel de automobile şi oferirea  de subvenţii şi stimulente fiscale cetăţenilor pentru achiziţia acestora.

    Emilewicz nu a precizat ce companii poloneze ar urma să fie implicate. Ministerul dezvoltării vrea ca Polonia, cel mai mare producător de cărbune al Europei şi un apărător ferm al acestuia în UE, să profite de pe urma estimării conform căreia numărul de autovehicule electrice la nivel mondial va urca puternic, la 500 de milioane în 2040, de la nivelul actual de 1 milion, potrivit lui Morawiecki. Planul va ajuta în acelaşi timp Polonia să-şi reducă dependenţa de importurile de petrol din Rusia.

  • Îţi facem program vineri: Club BM – Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator. Ieşirea din zona albă a finanţărilor

    Te invităm să participi la o discuţie interesantă pe tema: “Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator. Ieşirea din zona alba a finanţărilor”. Toţi cei interesaţi să participe sunt rugaţi să o contacteze pe Camela Botea la camelia.botea@m.ro sau la nr. de telefon 0318.256.337. Nu există taxă de participare.

    Multe dintre companiile antreprenoriale care au ales sa ofere idei sau produse inovatoare, oferind pietei servicii sau produse in premiera pentru Romania vor putea constata ca au ajuns intr-o “zona alba a finantarii”, aflata intre cei 50.000 – 500.000 de euro pe care ii poate oferi un busines angel si cele 20 de milioane de euro care starnesc interesul fondurilor de investitii.

    Cum apetenta bancilor pare si ea destul de redusa pentru astfel de finantari, care sunt optiunile tinerilor antreprenori aflati in aceasta situatie?

    Aceasta este intrebarea pe care Business Magazin o va pune mai multor bancheri, reprezentanti de fonduri de investitii, business angels si antreprenori, intr-un Club BM care va folosi experienta tinerilor antreprenori care dezvolta proiectul Freelo, primul centru de agrement cu tunel de vant aerodinamic si surf indoor, din Romania si din regiune.

    Evenimentul include si un studiu de caz: Proiectul Freelo, centru de agrement, primul de acest fel din Romania si din Europa de Est, dotat cu tunel de vant aerodinamic, piscina cu surf si zona de relaxare. Proiectul este dezvoltat de KEI Development, societate pe actiuni specializata in investitii in inovatie, infiintata in primavara anului 2015 cu scopul de a dezvolta noi piete cu potential economic ridicat din Romania si Europa. Tehnologia de top va plasa FREELO printre cele mai avansate tehnologic centre de agrement de acest gen din l ume, generand oportunitati de dezvoltare la nivel international, in sistem de franciza. Constructia primului proiect FREELO a demarat in iunie 2015 pe un teren cu suprafata de 12.500 mp., situat in comuna Mogosoaia, langa Bucuresti.

    Proiectul a fost anuntat in toamna 2015 si a primit apreciere din partea publicului, mass media si potentiali parteneri la nivel international. Deschiderea va avea loc in toamna anului 2016 (octombrie/noiembrie). Urmatorul pas, dupa lansarea Proiectului FREELO Romania, este listarea companiei KEI Development la Bursa Bucuresti si atragerea de fonduri pentru dezvoltarea francizei la nivel international. In pregatirea acestui demers, KEI Development are ca obiectiv atragerea unui numar de aprox. 150 de investitori, una dintre conditiile de baza pentru listarea la Bursa. In paralel, compania este implicata intr-un demers due diligence pentru pregatirea listarii la Bursa.

    Pentru detalii şi înregistrări: camelia.botea@m.ro sau 0318.256.337

  • Larry Page, co-fondatorul Google, a cheltuit 100 milioane de dolari din banii proprii încercând să construiască automobile zburătoare

    Larry Page, Co-fondator Google şi CEO al Alphabet, compania mamă a Google, a cheltuit în secret 100 milioane de dolari pentru a dezvolta automobile zburătoare.

    Potrivit unui articol Bloomber BUsinessweek, Page deţine, în secret, un startup numit Zee.Aero care a fost lansat în 2010. Se pare că miliardarul ar fi cheltuit 100 milioane de dolari din banii proprii pentru a finanţa acest startup şi unde lucrează acum 150 de persoane.

    Cu toate acestea, Page nu se opreşte aici şi finanţează un alt startup numit Kitty Hawk care lucrează tot la dezvoltarea unui automobil zburător.

    Zee.Aero are două prototipuri de astfel de aeronave şi cu care s-ar fi făcut teste de zbor în mod regulat. Vehiculele sunt electrice. Designul din imagine este unul destul de vechi, 2011, şi se pare că varianta actuală este una mai convenţională, ale cărei aripi se pot îndoi în sus pentru a putea fi parcate în locurile de parcare actuale. 

  • Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Mihai Holhoş, fondatorul celui mai mare canal românesc independent de YouTube, s-a bazat pe consecvenţă atunci când a pus bazele Dozei de Haş. Cunoscut pe internet sub numele de Mikey Hash, tânărul de 29 de ani a reuşit să strângă din 2011 şi până acum aproape 850.000 de abonaţi.

    Mihai Holhoş a pornit în aventura pe internet acum cinci ani, când ideea de a face bani pe YouTube era într-o fază incipientă, chiar şi la nivel internaţional: „În România nu exista niciun youtuber, niciun creator de conţinut exclusiv online, era foarte puţin dezvoltată nişa asta, aşa că am încercat să încarc o emisiune pamflet pe care am făcut-o eu la mine în cameră pe genunchi, nu aveam niciun fel de aşteptare. Am dat-o unor prieteni să se uite, iar ei mi-au zis că a ieşit bine şi că ar trebui să mai fac şi altele. Am făcut apoi un clip public şi am primit feedback de la oameni necunoscuţi; mi-a plăcut sentimentul, aşa că am făcut episodul doi din Doza de Haş a doua zi. Oamenii au fost împărţiţi, unora le-a plăcut şi altora nu, dar acela a fost practic începutul. Am postat apoi în fiecare vineri, timp de cinci ani“.

    A înţeles potenţialul financiar „la câteva luni, poate un an de la primul clip“, dar i-a mai luat încă un an să genereze venituri. „În primii doi ani de-abia am ajuns la 100.000 de abonaţi, deci nu erau cifre foarte mari, plus că piaţa de YouTube era foarte puţin dezvoltată, aşa că mia de vizualizări valora foarte puţin. Nu exista YouTube România, parteneriatele se făceau printr-o adresă de proxy din Statele Unite şi banii intrau foarte greu“, spune Mihai Holhoş. „Oricum, datorită formatului emisiunii nu pot să generez foarte mulţi bani. În Doza de Haş folosesc alte filmuleţe de pe net, comentez alte clipuri pe care le găsesc şi, chiar dacă se încadrează la «fair use» după regulile celor de la YouTube, primesc tot timpul notificări că folosesc content care nu este al meu. Oricum, asta este o discuţie pe care o am eu cu cei de acolo de vreo un an de zile. Ca să clarificăm: bani de pe AdSense-ul clasic nu prea facem.“

    A început canalul când stătea la Deva şi îşi aminteşte amuzat de primul său client. „Primul client a fost o pizzerie din Deva care s-a oferit să ne dea pizza gratis la toţi, în fiecare zi de filmare comandam ce voiam şi ne aduceau. A fost primul product placement pe care l-am avut în emisiune. Dar aveam deja sute de mii de vizualizări, adică ne băteam cu televiziunile; diferenţa era că noi primeam doar trei pizza.“ În 2013, un prieten din industria de publicitate i-a propus să vină în Bucureşti şi să lucreze pentru el, folosindu-se de know-how-ul dobândit în trecut. În schimb, i-a oferit un salariu cu care să se poată întreţină în Capitală şi un studio în care să continue producţia video. A plecat de la companie în momentul când i s-a propus să prezinte o emisiune la una dintre cele mai mari televiziuni de la noi, lucru pe care l-a şi făcut, iar ulterior s-a mutat în propriul lui studio.

    Primul contract „serios“ de publicitate l-a semnat cu Cosmote. Îşi aminteşte că a fost prezent la lansarea iPhone 5 la un magazin pe Magheru, iar ideea contractului era să promoveze cât mai mult evenimentul. A anunţat pe canal că va merge, iar sute de fani au venit să-l cunoască: „Smiley, care era şi el prezent, se uita la mine şi nu ştia cine sunt. Habar n-avea de ce e atâta vâlvă în jurul meu. El stătea stingher într-un colţ în timp ce eu dădeam autografe“. Sunt mulţi creatori de conţinut în România care fac bani, dar nu din AdSense-ul clasic, adică din mii sau zeci de mii de vizualizări, explică tânărul antreprenor. „Se fac bani din product placement, când vine un brand şi vrea expunere la tine în emisiune sau la tine în vlog şi vrea să îi pomeneşti sucul sau compania de plăci video şi te plăteşte. Ăsta e modelul de business după care mergem.“ AdSense-ul clasic de pe YouTube nu merge în România; în Statele Unite, spre exemplu, merge foarte bine. „La traficul pe care îl avem noi, acolo am trăi bine, nu am mai avea nevoie de product placement. Iar asta se explică prin faptul că pe piaţa din România sunt foarte puţini advertiseri, şi atunci mia mea de vizualizări valorează foarte puţin. Dacă ar fi foarte multe companii care s-ar bate pe mia mea de vizualizări, atunci valoarea ar fi mult mai mare.“

    Are cinci angajaţi care câştigă „sume substanţiale“, pentru că a vrut să-i aducă la Bucureşti şi pe oamenii din Deva şi le-a dat cât au cerut, fără să negocieze. Are în plan să facă mai multe investiţii anul acesta, urmând pasiunea pe care a descoperit-o anul trecut pentru fenomenul Escape Room. „Am zis că pot cu siguranţă să fac asta bine, având în vedere şi influenţa pe care o avem pe internet.“ Şi aşa a şi fost: prima cameră dezvoltată de el, numită Leonardo da Vinci, ocupă primul loc pe site-ul Escapecentral.ro, cel mai mare agregator de profil. La Doza de Haş scrie singur textele, dar materialele folosite, montajul şi celelalte detalii cad în seama echipei. Pentru o emisiune de 10–12 minute filmează mai puţin de o oră, dar lucrurile nu au fost întotdeauna atât de simple. Cât despre costuri, ele pot fi extrem de reduse: „costul minim e zero, în cazul în care faci tu tot. Poate chiar să iasă de calitate bună, dar asta înseamnă să petreci foarte mult timp“. Se laudă cu faptul că nu a cheltuit niciun leu pe promovare, toată creşterea fiind organică. „O să ajungem la un milion de abonaţi anul acesta, prin mai-iunie, suntem primul canal independent de YouTube din România care va atinge acest prag.“

    Cât despre ceilalţi vloggeri români, Holhoş crede că ei nu înţeleg potenţialul de business al YouTube şi ratează, astfel, posibilitatea de a se dezvolta. „Ştiu vloggeri care au vizualizări destul de multe şi încă filmează cu un webcam. Sunt oameni despre care ştiu sigur că fac bani, dar nu îşi cumpără echipamente. Eu am investit cei mai mulţi bani, pentru ca în momentul în care am o idee să nu fiu limitat din punct de vedere tehnic, să pot să o pun în aplicare repede. Poţi numără pe degetele de la o mână creatorii de content pe YouTube din România care au o calitate foarte bună. Restul sunt copii, sunt prea mici, nu realizează potenţialul pe care îl poate avea un astfel de business.“

    Vezi şi:

    Cum arată cel mai nou sediu al Google

    Cele mai bune fotografii realizate cu iPhone 

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs

    Cum ar arăta lumea dăcă ar dispărea smartphone-ul

  • Larry Page, co-fondatorul Google, a cheltuit 100 milioane de dolari din banii proprii încercând să construiască automobile zburătoare

    Larry Page, Co-fondator Google şi CEO al Alphabet, compania mamă a Google, a cheltuit în secret 100 milioane de dolari pentru a dezvolta automobile zburătoare.

    Potrivit unui articol Bloomber BUsinessweek, Page deţine, în secret, un startup numit Zee.Aero care a fost lansat în 2010. Se pare că miliardarul ar fi cheltuit 100 milioane de dolari din banii proprii pentru a finanţa acest startup şi unde lucrează acum 150 de persoane.

    Cu toate acestea, Page nu se opreşte aici şi finanţează un alt startup numit Kitty Hawk care lucrează tot la dezvoltarea unui automobil zburător.

    Zee.Aero are două prototipuri de astfel de aeronave şi cu care s-ar fi făcut teste de zbor în mod regulat. Vehiculele sunt electrice. Designul din imagine este unul destul de vechi, 2011, şi se pare că varianta actuală este una mai convenţională, ale cărei aripi se pot îndoi în sus pentru a putea fi parcate în locurile de parcare actuale. 

  • Banca Mondială, sceptică privind perspectivele globale. Decalajul între ţări emergente/bogate creşte cu decenii

    anca Mondială a ajustat în scădere, marţi, prognoza privind creşterea economică la nivel global, din cauza performanţelor scăzute ale ţărilor exportatoare de materii prime. Conform Băncii Mondiale, economia globală va avea o creştere de 2,4 puncte procentuale anul acesta, comparativ cu o perspectivă anterioară de 2,9 puncte procentuale, exportatorii emergenţi de materii prime urmând să aibă o expansiune de doar 0,4% – faţă de 3,2% în anul 2013.

    Prognoza în scădere intervine în contextul unei noi analize care arată că, pentru prima dată de la începutul secolului 21, majoritatea economiilor emergente şi în curs de dezvoltare nu mai reuşesc să reducă diferenţa de venituri în raport cu Statele Unite şi alte ţări bogate. Anul trecut, doar 47% dintre cele 114 economii aflate în curs de dezvoltare evaluate de Banca Mondială reuşeau să menţină tendinţa de apropiere de nivelul PIB-ului din SUA, o pondere care este sub nivelul de 50% pentru prima dată după anul 2000, comparativ cu 83% din acelaşi grup de ţări în anul 2007, când a izbucnit criza financiară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revoluţia românească în securitate cibernetică

    „Te aştepţi ca cel care apără, cum era în cazul cetăţilor, să se afle pe un deal, să aibă nişte privilegii, ori ceea ce se întâmplă în ziua de zi, contrar a ceea ce credeam noi, este că nu mai există cetăţi, toată lumea este pe câmpie, atât apărătorii, cât şi atacatorii. Prin noua tehnologie, noi ne ducem în poziţia privilegiată de a ne afla într‑un punct la înălţime, de a avea nişte privilegii pe care atacatorul nu le are“, descrie CEO-ul companiei, Florin Talpeş, pe înţelesul tuturor, tehnologia de apărare lansată recent – denumită Hypervisor Introspection (HVI) – ce va avea rolul să revoluţioneze piaţa globală a soluţiilor de securitate.

    Totodată, HVI va avea un rol important de orientare a vânzărilor companiei româneşti de securitate informatică Bitdefender spre clienţii reprezentaţi de marile corporaţii, o mişcare conformă  cu strategia companiei din ultimii ani. Astfel, dacă anul trecut, vânzările Bitdefender pe segmentul enterprise s-au dublat, orientarea pe dezvoltarea tehnologiilor de securitate pentru mari companii va permite companiei creşteri constante de două cifre pentru următorii ani. „Credem că anul viitor vânzările de enterprise le vor depăşi pe cele de consumer“, explică antreprenorul.

    Anul trecut, Bitdefender SRL (controlată integral de compania Bitdefender Holding BV din Olanda), a înregistrat o cifră de afaceri de 387 de milioane de lei, iar profitul net înregistrat a fost de 57,6 milioane de lei, în creştere cu 242% faţă de anul anterior. În continuare, vânzările sunt generate în procent de 97% de exporturi, potrivit fondatorului companiei. Compania nu publică însă şi date privind veniturile totale ale grupului, astfel că valoarea totală a businessului Bitdefender nu este cunoscută. Mare parte din profit se reinvesteşte în achiziţie, dezvoltare de piaţă sau cercetare şi dezvoltare – segment pentru care bugetul va creşte cu aproximativ 25% anul acesta, potrivit lui Florin Talpeş, care nu oferă însă informaţii exacte legate de valoarea acestor bugete.

    Noutatea adusă de tehnologia HVI constă în poziţionarea soluţiei de securitate în afara sistemului de operare, oferind acesteia privilegii sporite faţă de cele ale atacatorilor şi asigurând o protecţie superioară în combaterea campaniilor de spionaj cibernetic şi a ameninţărilor complexe persistente. Aceasta spre deosebire de ceea ce oferă în prezent tehnologiile din piaţă, care plasează soluţia de securitate la nivelul sistemului de operare, la acelaşi nivel cu un eventual atacator, oferindu-le acestora drepturi egale. Aşa că până acum „atacatorii jucau şah cu soluţiile ce apără sistemele de operare“, spune Rareş Ştefan, Chief Strategy Officer al Bitdefender.

    Tehnologia HVI a fost lansată recent în parteneriat cu Citrix, o companie multinaţională americană de softare ce furnizează servicii de virtualizare a serverelor, aplicaţiilor şi desktopului, networking, software as a service şi tehnologii de cloud computing. Aflată în top trei al furnizorilor globali de astfel de soluţii, compania a înregistrat anul trecut venituri de peste 3,2 miliarde de dolari.

    Tehnologia se adresează oricărei companii care are un centru de date, fie privat, fie public, fie mixt, bazat pe tehnologie Citrix. Spre exemplu, în cazul Amazon Web Services, hipervizorul Citrix (numit Xen) reprezintă practic tehnologia care găzduieşte toate datele clienţilor care stochează informaţii folosind acest serviciu. Noua tehnologie ţinteşte mai ales organizaţii cu centre de date mari, mare parte din aceste deservite de Citrix.  În acest context, valoarea vânzărilor pentru acest produs ar putea ajunge la 1 miliard de dolari, în doi-trei ani de zile, când vine vorba de clienţi precum Amazon de pildă, care investeşte masiv în infrastructura de virtualizare. „Costul depinde de mărimea data centerelor sau a infrastructurii pe care o întrebuinţează compania respectivă, poate să varieze între zeci de mii de dolari, până la milioane de dolari – speranţele noastre ţintesc destul de sus“, explică Talpeş.

    Bitdefender a anunţat productivizarea tehnologiei Bitdefender, prin integrarea într-un produs Citrix recent, după cinci ani şi jumătate de cercetare şi dezvoltare, potrivit fondatorilor companiei. În următoarea lună, mai mulţi clienţi majori din Fortune 100 vor adopta tehnologia, iar într-un an de zile aceasta va deveni un factor important de creştere, ajungând să reprezinte 20% din afacerile Bitdefender, potrivit lui Florin Talpeş.

    Antreprenorul spune că tehnologia are în spate o serie de patente depuse de Bitdefender şi, deşi mai mulţi jucători din industrie au încercat să aducă această  schimbare de paradigmă, nu au reuşit. „Noi credem că bariera tehnică este extrem de înaltă ca să reuşeşti proiecte de genul acesta, suntem mândri că avem numai echipe de români, de ingineri români au reuşit să o rezolve.“ 

  • Nokia prezintă cele mai noi soluţii şi tehnologii 5G, IoT, cloud şi oraşe inteligente

    Nokia prezintă la Bucureşti cele mai noi soluţii şi tehnologii 5G, IoT, cloud şi oraşe inteligente, dezvoltate pentru a spijini furnizorii de servicii să beneficieze de avantajele tehnologiilor de generaţie viitoare şi pentru a permite noi modele de afaceri în domeniul IoT.

    Tehnologia 5G va depăşi graniţele conectivităţii, transformând reţeaua, oferind capacitate masivă, conectivitate şi viteze de date ultra-rapide – cu aproape zero latenţă – pentru a satisface cererile miliardelor de dispozitive, aplicaţii şi obiecte specifice unei lumi„programabile”

    În cadrul Innovation Days, Nokia prezintă soluţii şi tehnologii care oferă rezolvări pentru provocările operatorilor de telecomunicaţii şi ajută la extinderea posibilităţilor umane. Nokia este prima companie care poate rula tehnologia 5G pe o staţie de bază comercială, se arată în comunicatul dat publicităţii. De asemenea,  5G va conecta fabricile viitoare şi va ajuta la crearea unui sistem de producţie complet automatizat şi flexibil, productivitatea proceselor de fabricaţie şi logistice vor creşte cu peste 50%. Noua tehnologie 5G îşi propune să ofere niveluri ultra-fiabile şi previzibile de servicii stricte în ceea ce priveşte capacitatea, transferul, latenţa şi conectivitatea senzorilor

    Noua soluţie compatibilă 5G, AirScale,suportă orice tehnologie, de la 2G la LTE Advance Pro şi 5G, atunci când acesta va fi implementată. AirScale înlocuieşte Nokia Flexi Base Sation şi utilizează cu 60% mai puţină energie decât Flexi.

    Demonstraţiile IoT evidenţiază o serie de studii de caz de utilizare a tehnologiei în situaţii precum prevenirea scurgerilor de apă prin contorizare inteligentă şi analiză avansată, parcare inteligentă şi pilotaj autonom şi conectivitate în industria de îngrijire a sănătăţii.

    „Nokia participă la dezvoltarea tehnologiilor 5G şi a principiilor arhitecturale de aproape un deceniu. Rezultatele acestor proiecte pun acum bazele îmbunătăţirii radicale a umanităţii, oferind posibilitatea de a avea acces oriunde, de a înţelege şi a controla totul. Nokia a fost prezentă în România în ultimii 25 de ani şi investeşte continuu aici, contribuind la transformarea industriei de telecomunicaţii. Site-ul din România este unul strategic, cu o echipă profesionistă de peste 1.600 de angajaţi pasionaţi şi cu experienţă, care lucrează în cercetare şi dezvoltare pentru reţelele mobile, aplicaţii & analytics şi reţele fixe, într-unul dintre centrele Global Network Operations ale Nokia, care oferă soluţii multi-vendor şi multi-technology, precum şi în hub-ul nostru global pentru design-ul, livrarea şi mentenanţa reţelelor IP, optice, mobile, fixe şi convergente.”, a declarat Raoul Ros,  Director General  Nokia România