BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • Hilton a deschis la Cluj primul hotel Hampton

    Lanţul american Hilton, unul dintre cele mai importante din lume cu aproape 3.900 de hoteluri în 90 de ţări, a deschis la Cluj-Napoca prima unitate hotelieră de pe piaţa locală afiliată brandului Hampton by Hilton. Hotelul Hilton de la Cluj are 109 camere, o sală de conferinţă şi o sală de fitness, fiind angajaţi până în prezent 21 de oameni.
     
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Burse, Retail, Agricultură, Energie şi altele). Detalii despre abonarea la ZF Corporate: Alexandru Matei (Tel fix. 0318.256.286 Tel. mobil. 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care  solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maxim o oră.

     

  • Cursul a urcat la 4,49 lei/euro, NIVEL MAXIM din decembrie. Deprecierea este de aproape 4% în şase şedinţe

     La deschidere euro a fost cotat la 4,4580 – 4,4600 lei, respectiv cu 2,7 – 2,8 bani peste cotaţiile de la închiderea şedinţei precedente, de 4,4300 – 4,4330 lei/euro.

    La scurt timp după ora 10:00, euro era cotat de bănci la 4,4880 – 4,4900 lei, respectiv cu 5,7 – 5,8 bani peste închiderea de miercuri. Astfel, leul era în scădere cu 1,3% în raport cu euro.

    Faţă de deschiderea precedentă, deprecierea leului în raport cu euro este de 2%.

    Ulterior, cursul a continuat să crească, iar cel mai ridicat nivel tranzacţionat a fost de 4,49 lei/euro. Un nivel atât de ridicat nu a mai fost atins pe piaţa interbancară de la mijlocul lunii decembrie a anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ICEEfest începe mâine: ce e bine să ştiţi

     – 1.550 de participanţi înregistraţi pentru conferinţe şi workshopuri până azi la ora 09:00 [cifra finală, după închiderea vânzării de bilete,  va fi în jur de 1.800, estimează organizatorii]

    – Delegaţi din 10 ţări (Bulgaria, Turcia, Grecia, Cipru, Ungaria, Polonia, Croaţia, Serbia. La care se adaugă România şi Republica Moldova)

    – Peste 90 de speakeri şi invitaţi speciali în paneluri şi discuţii care reprezintă peste 50 de companii din regiune şi din lume

    – În total, pe cele 3 scene ale evenimentului (1, 2 şi VIP) se vor însuma peste 50 de ore de prezentări şi dezbateri

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MOL România a deschis un nou depozit de produse petroliere la Giurgiu

    “România este inclusă în strategia de dezvoltare pe termen lung a Grupului MOL, iar deschiderea terminalului de produse petroliere de la Giurgiu reprezintă un pas important în acest sens. Alături de extinderea şi modernizarea reţelei de benzinării, optimizarea lanţului logistic este o direcţie importantă de creştere a eficienţei atât pe plan local, cât şi la nivelul Grupului MOL”, a declarat Kinga Daradics, Country Chairman MOL România.

    Terminalul de la Giurgiu este amplasat în Zona Liberă, pe un teren cu suprafaţa totală de aproape 15.000 de metri pătraţi, iar depozitul are acces direct la transportul fluvial. Prima fază a proiectului, inaugurată astăzi, prevede stocarea şi comercializarea de motorină.
    Terminalul este dotat cu un sistem computerizat de încărcare a autocisternelor şi cu tehnologie automatizată de aditivare. întrucât funcţionarea depozitului este automatizată, necesitatea implicării umane în procesele tehnologice legate de aprovizionarea cu produsele rafinăriilor Grupului MOL este minimă. în faza a doua, va fi finalizată construcţia tuturor rezervoarelor depozitului, care va avea  o capacitate totală utilă de 7.000 de metri cubi.

    “Această investiţie răspunde necesităţilor reţelei de distribuţie în creştere a MOL România, care înregistrează volume de vânzări mai mari de la an la an. De asemenea, clienţii şi partenerii noştri beneficiază de produsele de înaltă calitate furnizate de rafinăriile Grupului MOL”, a adăugat Kinga Daradics.

    Grupul MOL este o companie cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 31.000 de angajaţi în întreaga lume. Grupul controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania deţine, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de beninării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 ţări.

    Grupul operează o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă presiune de peste 5.800 km în Ungaria. MOL activează şi în comercializarea şi distribuţia de gaze naturale la nivel regional. în România, MOL deţine 137 de bezinării şi înregistrează performanţe pozitive şi pe segmentele de vânzări destinate companiilor, prin intermediul cardurilor de carburanţi şi soluţiilor en gros. Compania a semnat acorduri de concesiune cu Agentia Naţională pentru Resurse Minerale pentru 3 perimetre din vestul României, dintre care unul a fost ratificat de către toate autorităţile competente.

  • Ricină, descoperită în scrisori ce conţineau ameninţări la adresa primarului New York-ului

     Prima scrisoare a fost deschisă la un centru poştal din Lower Manhattan, vineri, a precizat poliţia. Deşi personalul acestui centru nu pare să se fi îmbolnăvit, câţiva poliţişti care au intrat în contact cu conţinutul scrisorii “au prezentat unele simptome uşoare în ziua următoare, inclusiv diaree” şi sunt trataţi în spital, a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei din New York, Paul Browne, potrivit New York Times.

    Cea de-a doua scrisoare, care a fost deschisă duminică la Washington, îi era aresată lui Mark Glaze, directorul grupului Primarul împotriva armelor ilegale, finanţat şi sprijinit de Bloomberg, au declarat oficialii. Cel care a deschis scrisoarea a fost Glaze, a declarat un oficial. Nimeni nu a fost însă rănit, a precizat Browne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se redeschide Muzeul Colecţiilor de Artă

    Publicul va putea vizita muzeul începând cu data de marti, 4 iunie, orele 11.00. Programul de vizitare al muzeului este de sâmbătă până miercuri, orele 11.00-19.00 (în perioada mai – septembrie)/ 10.00-18.00 (în perioada octombrie – aprilie), joia şi vinerea închis.

    Muzeul Colecţiilor de Artă este găzduit în clădirea fostului Palat Romanit. Edificiul, a cărui construcţie a început în jurul anului 1812, după un incendiu din anul 1802 care a transformat în cenuşă cea mai mare parte din casele de lemn ale capitalei, este unul din reperele importante ale începuturilor arhitecturii moderne din Bucureşti.

    Inaugurat în 1978 ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeul Colecţiilor de Artă reuneşte într-un singur aşezământ donaţiile făcute de-a lungul anilor de colecţionari cu merite deosebite în păstrarea unui valoros patrimoniu artistic. Din 1986 până în 2009 muzeul a fost deschis parţial pentru public, în diferite formule (corpurile B şi C până în 2002, corpul A în perioada 2003-2009), iar la începutul anului 2009 muzeul a fost închis, ca urmare a avansării lucrărilor de consolidare şi restaurare, finanţate prin împrumutul oferit României de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în vederea reabilitării monumentelor istorice reprezentative.

  • Un nou magazin Profi in provincie

    Noua locaţie este cea de-a doua a retailerului  Profi din judetul Teleorman, dupa Videle. Acesta va funcţiona în format Profi standard, are o suprafaţă totală de circa 700 de metri pătraţi şi o sală de vânzări de circa 400 de metri pătraţi.

    Prin cele 166 de magazine prezente în 36 de judete, Profi se situează în acest moment pe locul doi în rândul celor mai mari retaileri din România.

  • România, campioană la insolvenţe

    În ansamblu, insoilvenţele au crescut cu 3,5% în ECE, principalele responsabile pentru creştere fiind Bulgaria şi Croaţia, care au înregistrat creşteri importante anul trecut. În Bulgaria 1.339 de companii au intrat în insolvenţă în 2012, comparativ cu 390 în 2011, implicând o creştere de 243%. În Croaţia rata insolvenţelor s-a triplat, numărul companiilor crescând cu 175%, la 3033 de la 1106 în 2011.

    Singurele evoluţii pozitive sunt înregistrate de Estonia şi Letonia, deşi întreaga regiune a fost caracterizată de o tendinţă ascendentă în ultimii ani din punctul de vedere al companiilor insolvente. Comparativ cu 2009 (anul de criza, după prabuşirea Lehman Brothers Holdings), în 2012 insolvenţele au crescut cu 38,7%.

    Cel mai afectat sector a fost cel al construcţiilor. Companiile au avut de suferit din cauza programelor de austeritate şi a lipsei investiţiilor în locuinţele private. Cu probleme similare s-au confruntat şi industria manufacturieră, comerţul cu amănuntul şi comerţul cu ridicata şi distribuţie. Acesta din urmă experimentează efectele negative ale ratelor ridicate ale şomajului şi scăderea cheltuielilor gospodăriilor.

    La polul opus, telecomunicaţiile, educaţia şi sănatatea au fost cele mai puţin afectate sectoare, înregistrând cele mai mici rate ale insolvenţelor în 2012. Datele despre companiile insolvente nu pot fi comparate în totalitate din cauza legislaţiei diferite pentru fiecare ţară în parte. Unele din acestea, cum ar fi statele baltice, au o lege a insolvenţei similară standardelor europene, în timp ce altele, cum ar fi Bulgaria sau Ucraina, au în continuare nevoie de reforme, se arată în studiul Coface.

    În Romania, în 2012 a fost deschisă procedura de insolvenţă pentru un număr total de 23.665 de companii, cu 10% mai multe decat în 2011. Sustenabilitatea companiilor a fost erodată din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, a constrângerilor ridicate de finanţare şi a deteriorarii disciplinei de plată la nivelul întregii economii. Companiile prezintă un grad de vulnerabilitate mai ridicat din punctul de vedere al expunerii la şocurile interne sau externe şi al presiunii pentru creşterea lichidităţilor.

    În Bulgaria, parghii financiare şi operaţionale ridicate, cheltuielile financiare mari, volatilitatea preţurilor materiei prime şi lichiditatea scăzută au fost principalele motive pentru situaţia din 2012. Mai mult, Bulgaria încă se luptă cu proceduri ineficiente pentru insolvenţele în curs. Comparativ cu 2011, rata insolvenţelor aproape s-a triplat, iar pentru 2013 si 2014 se estimeaza o creştere şi mai puternică.
    În Croaţia, principalele motive sunt: mediul de afaceri într-o schimbare permanentă, căruia companiile nu îi pot face faţă, lipsa strategiilor guvernamentale, pieţele interne slab dezvoltate şi preţurile încă necompetitive pentru pieţele externe.

    Economia croata ramâne în recesiune, blocată în criza care a început în 2009. Situaţia deficitară din Zona Euro şi-a pus amprenta în scăderea exporturilor şi incertitudinea implicării băncilor străine în economia naţională.

    Economia Poloniei încă se remarcă prin creşterea constantă a principalilor indicatori macroeconomici, dar o atenuare a acesteia devine din ce în ce mai vizibilă. Rata insolvenţelor este in continuare cea mai bună din regiunea ECE (0,04%), dar numarul falimentelor a crescut cu 21,3% în anul precedent. Rezultatul din 2012 are cea mai mare valoare din ultimii 8 ani şi este cu 113% mai mare decat în 2008. Chiar şi in 2009, la apogeul crizei, au fost cu 25% mai puţine falimente decât în 2012. Sectorul construcţiilor este principalul responsabil de aceste rezultate, deoarece a constituit 25% din numărul total de falimente, urmat indeaproape de comertul cu amănuntul şi distribuţie.

    Cele mai bune rezultate au fost inregistrate de Letonia, Estonia şi Ucraina
    Pentru 2013, Coface estimează înrautăţirea situaţiei. Insolvenţele vor creşte în majoritatea ţărilor din regiune, de exemplu în Polonia, unde în 2013 sunt aşteptate efectele crizei globale. Acestea îşi vor face simţite prezenţa într-o măsura mult mai mare, înregistrănd un nivel mai ridicat de insolvenţe.

    De asemenea, în Bulgaria, unde insolvenţa aproape s-a triplat în 2011-2012, este aşteptată o nouă creştere, iar în ţări precum Ungaria, o creştere a numărului de proceduri de insolvenţă în 2013 nu poate fi exclusă.În România, numărul insolvenţelor va urma acelasi ritm de plus 10% în 2013.

    “Este evident că numărul insolvenţelor va creşte în 2013 şi în special vom regăsi insolvenţe ale companiilor medii şi mari, astfel că nici măcar numărul lor nu mai este relevant, ci ordinul de mărime şi impactul în economie. Zona central est-europeană suferă de la începutul anului 2013 prin prisma evoluţiei insolvenţelor şi numărului de incidente de plată, astfel că este nevoie mai mult ca oricând ca firmele să caute soluţii de management al riscului de credit şi să-şi protejeze businessul pentru a putea supravieţui într-un context european din ce în ce mai nesigur. Prognozele noastre în privinta riscului de credit este că acesta s-a înrautăţit în 2013 şi aceastş perspectivş se va menţine şi în perioada următoare”, a declarat Contantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

  • Autostrada Arad-Timişoara, deschisă în decembrie 2011, este reasfaltată pe toată lungimea

     Potrivit Biroului de Poliţie Autostrăzi Vest, viteza pe autostrada Arad-Timişoara a fost restricţionată la 60 şi 80 de kilometri la oră în mai multe puncte, având loc atât lucrări de reasfaltare, cât şi alte lucrări programate, precum la poduri sau la acostamente.

    Lucrările de asfaltare au loc pe calea de circulaţie de la Arad la Timişoara, pe segmente de câte cinci kilometri, care se schimbă în fiecare zi, astfel că pe lungimea acestora se poate circula cu cel mult 60 de kilometri la oră, pentru că este disponibilă o singură bandă de mers.

    “S-a constatat o deteriorare a asfaltului la suprafaţă. Deocamdată se lucrează pe banda întâi, care se decopertează, după care este reasfaltată. Lucrările vor continua pe a doua bandă şi pe calea de la Timişoara spre Arad”, a declarat marţi, corespondentului MEDIAFAX, subcomisarul Teodor Tudur, şeful Biroului de Poliţie Autostrăzi Vest, aflat în localitatea arădeană Vinga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Magazinele Penny Market au avut anul trecut 55 milioane de clienţi, fiecare lăsând la casă 30 de lei

    Proprietarul magazinelor Penny Market şi XXL Mega Discount apasă pedala de acceleraţie şi deschide minimum 20 de magazine pe an în următorul deceniu  sub cele două branduri cu care este prezent pe piaţa locală.