Tag: investitii

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 6-12 octombrie

    6.10
    BNR anunţă indicatorii de risc bancar pe luna august

    6-7.10
    Conferinţa europeană “Ştiinţa, viitorul Europei” (Lisabona)

    6-9.10
    Open Days 2014: Planurile de investiţii ale regiunilor UE în perioada 2014-2020 (Bruxelles)

    7.10
    INS anunţă indicii valorici ai cifrei de afaceri şi ai comenzilor noi din industrie pe primele opt luni

    7.10
    Gala Olimpică Kings On Ice cu Evgheni Pluşenko (Sala Polivalentă, Bucureşti)

    8.10
    INS publică datele definitive pentru Produsul Intern Brut în anul 2012

    8.10
    CE adoptă pachetul legislativ privind extinderea UE 2014

    9.10
    INS difuzează cifra de afaceri în comerţ şi servicii de piaţă prestate în principal populaţiei şi statistica lucrărilor de construcţii pe primele opt luni

    9-10.10
    Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne

    9.10
    Eurostat anunţă indicele preţurilor imobiliare în al doilea trimestru în UE şi zona euro

    10-11.10
    Romanian Thrash Metal Club Fest (Fabrica Club, Bucureşti)

    12.10
    Conferinţa “Cum se fac banii?” în cadrul proiectului ZooMonetar (Muzeul Antipa, Bucureşti)

    până la 16.11
    Expoziţia “Chinul materiei I – Grâul” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)
     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    2,712 mld. euro
    investiţiile străine directe în 2013, ridicând soldul total al ISD la finele anului la 59,958 mld. euro, din care 40,7 mld. euro aport la capitalurile proprii, inclusiv profit reinvestit (67,8%) şi 19,2 mld. euro credit net de la investitorii străini (32,2%)

    240,84 mld. lei
    datoria publică la 31 dec. 2012, cu 46,4 mld. lei mai mare decât la 1 ian. 2010, ceea ce înseamnă o creştere a datoriei pe cap de locuitor de la 2.117 euro la 2.974 euro, conform Curţii de Conturi

    3.618
    numărul de autorizaţii de construire eliberate în august pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 5% faţă de iulie 2014 şi cu 5,6% faţă de luna august 2013

    40,5%
    creşterea estimată în 2020 faţă de 2010 a consumului naţional final de energie primară, de la 22,7 la 31,9 mil. tone echivalent petrol, conform Planului naţional de acţiune pentru eficienţă energetică

    2.023,7 mld. euro
    datoria publică a Franţei la finele T2, depăşind pentru prima oară în istoria ţării pragul de 2.000 mld. euro şi reprezentând 95,1% din PIB, cu 1,1% peste nivelul de la sfârşitul T1

    10,1%
    rata şomajului în UE în luna august, cel mai mic nivel din februarie 2012 până acum şi în scădere de la 10,2% în iulie, respectiv de la 10,8% în august 2013
     

  • Investiţiile S.E.R.V.E. au ajuns la 2,5 milioane de euro

    Societatea Euro Română de Vinuri de Excepţie (S.E.R.V.E.), primul producător privat de vinuri din România, cel care a creat Vinul Cavalerului, Terra Romana şi Cuvée Charlotte estimează o producţie de 7.000 hl de vin, cantitate care se situează în limitele unui an normal, în ciuda dificultăţilor climatice ale verii 2014.

    “În zona Ceptura anul 2014 a fost unul dificil din punct de vedere al condiţiilor climatice, cu plecare în vegetaţie timpurie urmată de perioade cu temperaturi scăzute, înflorit normal ca perioadă, însă regim termic scăzut pe perioada verii. Ploile abundente din lunile mai-iulie au facut ca, sub presiunea bolilor viţei de vie, recoltele să se împuţineze, însă cu toate acestea din august avem condiţii bune pentru maturarea strugurilor şi estimăm o recoltă bună anul acesta, cu menţinerea unei calităţi înalte a producţiei”, explică Mihaela TYREL de POIX, proprietar şi CEO S.E.R.V.E.

    S.E.R.V.E. exploatează în prezent 54 de hectare de vie în Dealu Mare şi 56 de hectare în podgoria Babadag (Cogealac). Toate plantaţiile au vârste cuprinse între 3 şi 14 ani şi au fost înfiinţate cu plante din producţia propriei pepiniere. Soiurile cultivate în Dealu Mare sunt: Sauvignon Blanc, Riesling, Riesling de Rhin, Chardonnay, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră şi Cabernet Sauvignon, iar soiurile cultivate la Cogealac sunt: Sauvignon Blanc, Riesling, Pinot Noir, Fetească Neagră şi Cabernet Sauvignon.

    Astăzi, investiţia S.E.R.V.E. în România depăşeşte 2,5 milioane de euro pentru o cramă cu o capacitate de 15.000 hl dotată cu o linie de îmbuteliere de 2.000 sticle/oră şi o suprafaţă totală de 110 ha de vie, plantată în întregime de către  S.E.R.V.E., începand cu anul 1999.

    “În 1995, în urma unei investiţii personale de 500.000 de euro, a fost vinificată prima noastră recoltă la Ceptura, judeţul Prahova (cramă amplasată în regiunea Dealu Mare). De atunci, fiecare campanie a adus îmbunătăţiri ale procedeelor de vinificaţie, stocare şi îmbuteliere, grija permanentă pentru creşterea calităţii fiind caracteristica principală a companiei S.E.R.V.E.”, spune Mihaela Tyrel de Poix, proprietar si CEO S.E.R.V.E.

    Calitatea vinurilor SERVE este asigurată an de an printr-o procedură de la care nu există abateri: controlul producţiei şi al randamentelor la hectar (tăierea viei şi recoltarea “în verde” care presupune eliminarea strugurilor în exces cu cel puţin o lună înainte de recoltare), selecţia riguroasă a parcelelor în funcţie de vârsta plantaţiilor, culesul manual, dubla triere a strugurilor (în vie şi în cramă, pe masa de triere) şi o vinificaţie realizată anual de Aurel Rotarescu, oenologul companiei încă din 1994.

    Pe piaţa autohtonă vinurile din portofoliul S.E.R.V.E. sunt comercializate în reţele HoReCa (Hoteluri, Restauirante şi Catering), în marile lanţuri de super şi hypermarket-uri, dar şi online pe www.clubulcavalerilor.ro. Calitatea vinurilor S.E.R.V.E. este recompensată prin notorietatea de care se bucură, atât pe piaţa autohtonă cât şi pe pieţele externe (Canada, SUA, Belgia, Germania, Luxemburg, Elveţia, Franţa).

    Istoria SERVE a început în România anului 1993, când, la mai puţin de 4 ani de la revoluţie, Contele Guy de Poix (producător francez de vinuri şi proprietarul a 50 ha de vie în Corsica – Domeniul Peraldi) a ales România, intuind potenţialul calitativ al regiunilor  viticole  româneşti şi fiind susţinut de echipa formată din Mihaela de Poix şi Aurel Rotarescu. Astfel, în anul 1994, Guy şi Mihaela de Poix au pus bazele primei societăţi viticole private din România de dupa 1989: Societatea Euro Română de Vinuri de Excepţie (S.E.R.V.E.). Debutul s-a petrecut tot în 1994, atunci când prima sticlă de “Vinul Cavalerului” a ieşit pe piaţă.

    Între timp, gama de vinuri s-a diversificat, compania lansând pe piaţă gama de asamblaje Milenium roşu şi alb (în 1999 şi 2001), şi primul vin “cuvée” – Cuvée Charlotte (în 2001, cu vinul din recolta 1999).

    În 2005 a urmat marca Terra Romana, alcătuită din vinuri atent selecţionate, destinate celor mai rafinate gusturi şi distribuită  exclusiv în HORECA şi pe pieţele externe.

     

  • Heineken a redus cu 22,8% nivelul de CO2 rezultat din activitatea logistică în 2013

     “Prin investiţiile pe termen lung în tehnologie şi eficientizarea proceselor de producţie am reuşit să obţinem o scădere semnificativă a emisiilor de carbon (CO2). Frigiderele verzi pe care le plasăm pe piaţă din 2011 şi sistemul automat de distribuţie ne-au ajutat să reducem nivelul de CO2 la 6,6 kg CO2/hl, de la 7,1 kg/hl în 2012”, spune Onno Rombouts, managing director Heineken România. Compania a făcut publică cea de-a cincea ediţie anuală a Raportului de Sustenabilitate, anunţând rezultate pozitive pentru toate ariile Agendei „Brewing a Better Future”.  În 2013, Heineken a înregistrat cea mai mare scădere a nivelului de dioxid de carbon din ultimii trei ani şi a lansat primul program de harm reduction din România organizat la un festival de muzică.

    Rezultate-cheie ale Raportului de Sustenabilitate 2013:

    I. Îmbunătăţiri pe întregul lanţ de producţie, cu un impact pozitiv asupra mediului înconjurător:

    • Heineken a introdus un sistem de planificare automată a transporturilor, care a  permis companiei să micşoreze cu 22,8% nivelul de CO2 rezultat din activitatea logistică.

    • În 2013, consumul de energie termică a scăzut de la 61,9 MJ/hl, în 2012, la 61,8 MJ/hl.

    • Consumul de apă a fost redus de la 3,9hl/hl, în 2012, la 3,8 hl/hl.

    • În 2013, compania a reuşit să reducă nivelul emisiilor de CO2 de la 7,1 kg/hl (în 2012), la 6,6 kg/hl, în parte şi datorită frigiderelor verzi care consumă cu până la 35% mai puţină energie electrică decât frigiderele obişnuite.

    II. Investiţii în promovarea consumului responsabil de alcool

    • Heineken a lansat primul program de Harm Reduction din România desfăşurat la un festival de muzică, în parteneriat cu organizaţia non-guvernamentală ALIAT. 700 de persoane au fost informate cu privire la consumul responsabil de alcool şi 300 de participanţi au răspuns la chestionarele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    • Campaniile globale „Sunrise” şi „Dance More. Drink slow” au fost lansate şi în România şi au transmis mesajul puternic de consum responsabil. Pentru campania „Dance More. Drink slow”, compania a colaborat la nivel internaţional cu DJ Armin van Buuren şi a realizat un experiment social, arătând cum muzica bună poate schimba comportamentul de consum al oamenilor, provocându-i să danseze mai mult şi să consume alcool cu moderaţie. 

    III. Investiţia în comunităţi:

    • Programul Heineken pentru Comunităţi a continuat şi în 2013, când compania a majorat valoarea granturilor la 400.000 de lei. Opt proiecte locale care contribuie la bunăstarea comunităţilor au câştigat granturi în valoare de 50.000 de lei fiecare. Valoarea totală a investiţiei se ridică la 1 milion de lei, de la lansarea programului.

    Heineken deţine patru fabrici în România, în Miercurea Ciuc, Constanţa, Craiova, Târgu Mureş şi are peste 1.100 de angajaţi.

  • Două mari tranzacţii imobiliare sunt pe punctul de a se închide

    “Există elementele pentru care putem spune că anul acesta ar putea fi un punct de maxim în care piaţa imobiliară devine lichidă. Având în vedere că în primele şase luni valoarea tranzacţiilor imobiliare a totalizat circa 300 de milioane de euro şi că cel puţin două tranzacţii de mari dimensiuni se vor închide până la finele anului, estimăm că piaţa va ajunge la circa 500 milioane de euro”, a explicat Păun.

    Anul trecut, investitorii au cumpărat proprietăţi în valoare de circa 300 milioane de euro, iar nivelul prognozat de reprezentantul Colliers pentru 2014 ar fi un maxim al ultimilor şase ani. Ea a adăugat că şi investiţiile în terenuri s-au dublat în prima jumătate a anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce valoarea tranzacţiilor imobiliare din acest interval a fost egală cu cea înregistrată în întreg anul 2013.

    Păun a adăugat că un segment extrem de atractiv pentru investitorii imobiliari a devenit în ultima perioadă cel logistic şi industrial, pentru care contractele de închiriere se încheie pe termen lung, iar nivelul actual al randamentelor asigură câştiguri viitoare ridicate. Pe de altă parte, ea consideră că sunt puţine proiecte care pot fi cumpărate de investitorii interesaţi să investească pe termen lung.

  • Două mari tranzacţii imobiliare sunt pe punctul de a se închide

    “Există elementele pentru care putem spune că anul acesta ar putea fi un punct de maxim în care piaţa imobiliară devine lichidă. Având în vedere că în primele şase luni valoarea tranzacţiilor imobiliare a totalizat circa 300 de milioane de euro şi că cel puţin două tranzacţii de mari dimensiuni se vor închide până la finele anului, estimăm că piaţa va ajunge la circa 500 milioane de euro”, a explicat Păun.

    Anul trecut, investitorii au cumpărat proprietăţi în valoare de circa 300 milioane de euro, iar nivelul prognozat de reprezentantul Colliers pentru 2014 ar fi un maxim al ultimilor şase ani. Ea a adăugat că şi investiţiile în terenuri s-au dublat în prima jumătate a anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce valoarea tranzacţiilor imobiliare din acest interval a fost egală cu cea înregistrată în întreg anul 2013.

    Păun a adăugat că un segment extrem de atractiv pentru investitorii imobiliari a devenit în ultima perioadă cel logistic şi industrial, pentru care contractele de închiriere se încheie pe termen lung, iar nivelul actual al randamentelor asigură câştiguri viitoare ridicate. Pe de altă parte, ea consideră că sunt puţine proiecte care pot fi cumpărate de investitorii interesaţi să investească pe termen lung.

  • Miliardarii lumii păstrează munţi de bani în numerar

    Potrivit unui nou studiu în rândul miliardarilor, realizat de Wealth-X şi UBS, miliardarii păstrează fiecare, în medie, 600 de milioane de dolari în numerar, sumă mai mare de exemplu decât PIB-ul Republicii Dominicane. Suma este cu 60 de milioane de dolari mai mare faţă de anul trecut şi este echivalentă cu 19% din averea lor netă.

    “Nivelul mai ridicat al lichidităţilor semnalează că mulţi miliardari ţin banii în afara pieţei financiare, în aşteptarea momentului optim în care să îşi facă investiţiile”, se arată în studiu. Astfel, deţinerile în numerar ale miliardarilor sunt cu mult mai mari decât investiţiile lor pe piaţa imobiliară. Activele imobiliare ale miliardarilor se ridică în medie la 160 de milioane de dolari pentru fiecare, respectiv circa o cincime din fondurile în numerar ale acestora.

    Simon Smiles, director de investiţii la UBS Wealth Management, a declarat că familiile miliardare se concentrează în mare parte pe aceeaşi întrebare şi anume ce să facă cu banii. “Aparenta siguranţă a numerarului, la care se adaugă experienţa dureroasă a crizei financiare din 2008-2009 şi problemele ulterioare din zona euro, întăresc tendinţa de favorizare a unei strategii prudente de alocare a banilor”, afirmă Smiles în raport. El avertizează însă că inflaţia riscă să erodeze valoarea deţinerilor în numerar.

  • Miliardarii lumii păstrează munţi de bani în numerar

    Potrivit unui nou studiu în rândul miliardarilor, realizat de Wealth-X şi UBS, miliardarii păstrează fiecare, în medie, 600 de milioane de dolari în numerar, sumă mai mare de exemplu decât PIB-ul Republicii Dominicane. Suma este cu 60 de milioane de dolari mai mare faţă de anul trecut şi este echivalentă cu 19% din averea lor netă.

    “Nivelul mai ridicat al lichidităţilor semnalează că mulţi miliardari ţin banii în afara pieţei financiare, în aşteptarea momentului optim în care să îşi facă investiţiile”, se arată în studiu. Astfel, deţinerile în numerar ale miliardarilor sunt cu mult mai mari decât investiţiile lor pe piaţa imobiliară. Activele imobiliare ale miliardarilor se ridică în medie la 160 de milioane de dolari pentru fiecare, respectiv circa o cincime din fondurile în numerar ale acestora.

    Simon Smiles, director de investiţii la UBS Wealth Management, a declarat că familiile miliardare se concentrează în mare parte pe aceeaşi întrebare şi anume ce să facă cu banii. “Aparenta siguranţă a numerarului, la care se adaugă experienţa dureroasă a crizei financiare din 2008-2009 şi problemele ulterioare din zona euro, întăresc tendinţa de favorizare a unei strategii prudente de alocare a banilor”, afirmă Smiles în raport. El avertizează însă că inflaţia riscă să erodeze valoarea deţinerilor în numerar.

  • Noul Silicon Valley: trei afaceri din New York au ajuns într-un an să valoreze aproape 2 miliarde de dolari

    New York nu este un oraş cunoscut pentru startup-urile din domeniul tehnologiei, însă în ultimul an câteva noi afaceri au reuşit să strângă investiţii de miliarde de dolari. Cele mai importante trei companii create în ultimele 12 luni sunt Flatiron Health, Oscar şi Blue Apron.

    Flatiron Health, companie fondată de Zach Weinberg şi Nat Turner, are ca domeniu de activitate centralizarea şi organizarea datelor de la centrele de cercetare a tratamentelor împotriva cancerului. Google Ventures, divizia de investiţii a gigantului IT, a investit 130 de milioane de dolari în Flatiron Health, ducând valoarea companiei la peste 500 de milioane de dolari.

    Joshua Kushner a fondat Oscar în iulie 2013 ca o companie de asigurări medicale. Scopul lui Kushner, după cum declară antreprenorul, este de a face serviciile medicale disponibile pentru toată lumea. Khosla Ventures, fondul de investiţii care a mai lucrat cu Rocket Lab, Healthtap şi Climatecorp a investit 150 de milioane de dolari în afacerea lui Kushner. Oscar este acum evaluată la peste 800 de milioane de dolari.

    Blue Apron este un business care livrează mâncare într-o formă inedită. Pachetele conţin atât reţeta cât şi ingredientele gata porţionate, astfel încât timpul petrecut în bucătărie să fie minim. Cifra de afaceri a primului an va depăşi 80 de milioane de dolari, iar Blue Apron este evaluată la aproape 500 de milioane de dolari.

    O altă companie din New York care aa trezit interesul investitorilor este Urban Compass, o aplicaţie care îi ajută pe oameni să găsească spaţii de închiriat sau de cumpărat

  • Opinie Alex Vlăduţoiu, managing director Alfred Net: Pinocchio nu vede că-i creşte nasul

    ALEX VLĂDUŢOIU este managing director la Alfred Net


    Integrarea este un termen complex dar utilizat frecvent în mod greşit de către tot mai multe companii, în special de către instalatorii de sisteme.

    Dacă luăm în considerare industria de securitate şi telecomunicaţii din România, termenul integrare este frecvent utilizat ca slogan, cum ar fi: Sisteme Integrate de Securitate/Telecomunicaţii sau ca fiind cel mai important serviciu existent în portofoliu: Systems Integration (Integrare de Sisteme).

    Practic, termenul integrare are un sens complex şi, dacă ne uităm la definiţia lui, acesta presupune totodată capacitatea de a lipi mai multe elemente hardware şi software aparţinând mai multor sisteme şi necesită cunoştinţe profunde de hardware şi dezvoltare de software cât şi priceperea de a le combina astfel încât să rezulte şi să se livreze un sistem complet customizat, complex şi în totalitate funcţional.

    Din păcate, utilizarea improprie a termenului, care, întâmplător, nu este reglementată în niciun fel, are un singur perdant: clientul. Din ce în ce mai des observ aşa-numiţii integratori contractaţi să livreze proiecte care nu vor funcţiona, făcând promisiuni clienţilor pe care nu le vor respecta. Astfel de situaţii nu fac altceva decât să creeze frustrări, iar încrederea clientului în adevăraţii integratori de sisteme va scădea (vor apărea îndoieli că toţi integratorii sunt generic la fel) şi cel mai probabil se va finaliza printr-o experienţă neplacută, cu multe meetinguri inutile, cu implicarea multor părţi în proiect, costuri mari, mărirea perioadei de livrare şi o funcţionalitate nu tocmai perfectă.
    Realitatea de a face decizia greşită în alegerea unui integrator poate avea consecinţe mari pentru client. Acesta trebuie să se asigure nu numai de seriozitatea potenţialului contractor înainte de a îl selecta pentru un proiect de integrare. Experienţa, referinţele şi, cel mai important, abilitatea de a demonstra că pot lucra cu sistemele deja implementate la Client sunt esenţiale cu mult înainte de începerea proiectului.

    Din cauza lăcomiei de a obţine proiecte, adesea instalatorii declară în faţa clientului că sunt capabili să livreze mai mult decât echipamente şi instalarea lor. În realitate, acesta nu este decât un fals PR.

    De-a lungul celor mai bine de 10 ani de experienţă în industrie, am fost implicat în varii proiecte de integrare, ca integrator de sisteme, dar şi în calitate de consultant tehnic, acţionând de partea clientului. Timpul şi experienţa au arătat situaţii când însuşi producătorul nu a fost capabil să realizeze integrarea cerută de către client. În orice caz, asemenea situaţii sunt rare, integrările fiind realizate, de regulă, de către parteneri, integratori de sisteme.

    Puşi în situaţia în care trebuie să integreze un sistem pe care deja l-au instalat cu alte sisteme sau aplicaţii, conform cerinţelor clientului, aşa-self-numiţii integratori încep totuşi să înţeleagă că lucrurile nu sunt chiar atât de simple precum îşi imaginează şi deodată totul devine complicat.

    Nu încape îndoială că în majoritatea cazurilor instalatorul este implicat în proiectul de integrare ca fiind cel care deţine cheia cunoaşterii sistemului pe care l-a furnizat şi instalat (teoretic).

    Într-unul din proiectele derulate, rolul meu a fost să proiectez o arhitectură de sistem capabilă să susţină tehnic un concept menit să fie implementat la nivel global în compania respectivă. Instalarea echipamentelor a fost, fireşte, câştigată de către un instalator. În a doua fază a proiectului, sistemul a trebuit să fie integrat cu alte aplicaţii software. Chiar dacă de la început am propus metoda de integrare, după foarte multe discuţii şi întâlniri, împreună cu părţile implicate, instalatorul nu a fost totuşi capabil să înţeleagă procesul şi conceptul proiectului. Mergând mai departe, ceea ce s-ar fi numit o simplă integrare care necesită cunoştinţe de dezvoltare software a degenerat în luni de discuţii, chiar şi cu implicarea instalatorului, a producătorului de sistem şi a oricărei persoane terţe care ar fi putut avea habar de ceea ce se întâmplă.

    În cele din urmă am reuşit alinierea cu producătorii şi, în sfârşit, modalitatea de integrare, firească, propusă de mine a fost acceptată. În orice caz, integrarea a fost realizată de către producătorul sistemului, nu de către instalator (şi nu a fost ieftin) durând astfel săptămâni întregi de implementare. De suport nu mai vorbim. Asta se întâmplă atunci când un instalator vrea mai mult decât poate duce, iar integratorii profesionişti sunt văzuţi într-o lumină nefavorabilă de către clienţi, care consideră că dacă instalatorul de renume nu poate, nimeni nu poate; o părere greşită, din păcate. Totuşi, astfel de companii, capabile şi cu experienţă în astfel de proiecte de integrare, există! Chiar dacă aceştia au o experienţă dovedită, nu întotdeauna sunt cunoscuţi pe piaţă sau recunoscuţi ca brand.

    A amesteca lucrurile nu este întotdeauna o soluţie; dacă proiectele necesită cunoştinţe de IT, implicaţi un specialist în IT, cu siguranţă înţelege! Dacă proiectul implică integrare, atunci alegeţi un integrator adevărat, profesionist, chiar dacă pierdeţi puţin timp să-l căutaţi. Fiecare are rolul său şi nimeni nu trebuie să le ştie pe toate; presupunând sau crezând că cineva poate, nu este decât distructiv. Ţineţi minte: piaţa este plină de integratori. Chiar şi o firmă de servicii de curăţenie foloseşte următorul slogan: Servicii integrate de curăţenie. Deci nu tot ce străluceşte este aur!