Tag: dezvoltare

  • Peste 10.000 de liceeni din 8 ţări au dezvoltat afaceri sociale în programul european Social Enterprise 360

    Social Enterprise 360 (SE360), un program european pentru educaţie în domeniul antreprenoriatului social, dezvoltat de Junior Achievement România împreună cu organizaţii partenere din alte 7 ţări şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Erasmus+, a implicat, în perioada 2015-2016, peste 10.000 de liceeni din 373 de şcoli, ce au propus 668 de idei de afaceri sociale cu ajutorul celor 507 de profesori şi celor peste 200 de consultanţi voluntari.

    În cadrul summit-ului s-au prezentat rezultatele evaluarii şi impactul generat prin programul SE360, modele de bune practică, cele mai bune proiecte propuse de elevi în cadrul competiţiilor derulate la nivel european şi experienţa trăită pe parcursul implicării în program de către profesori, elevi şi voluntari şi s-au discutat posibilităţile de replicare existente în viitor.

    Elevii participanţi şi-au dezvoltat abilităţi precum: lucrul în echipă, gândirea creativă şi critică, încrederea în sine şi în potenţialul de a deveni viitori antreprenori şi a genera schimbare în societate. Obiectivele şi rezultatele obţinute prin programul SE360 în ţările participante se aliniază şi cu Noua agendă pentru competenţe în Europa elaborată de Comisia Europeană în iunie 2016, iar beneficiile programului SE360 sunt cu atât mai importante ţinând cont că studiile recente arată că 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni cu competenţe potrivite care să le permită companiilor lor să crească şi să fie inovatoare şi că prea puţine persoane au mentalitatea şi competenţele antreprenoriale necesare pentru a-şi începe propria afacere şi a se adapta la cerinţele dinamice de pe piaţa muncii.

    Diana Filip, Deputy CEO – VP Marketing & Development JA Europe, şi-a exprimat cu entuziasm opinia în legătură cu impactul general al programului: “97% dintre elevii implicaţi în SE360 au în plan să iniţieze propria afacere socială în viitor. Acest lucru reprezintă o realizare importantă obţinută prin implementarea programului şi o motivaţie pentru noi să facem mai mult. SE360 ar trebui inclus în curriculum-ul şcolar.”

    “Consider că programul Social Enterprise 360 are un potenţial remarcabil pentru dezvoltare şi replicare. Tinerii participanţi sunt un exemplu perfect de a promova antreprenoriatul, nu doar cel social, dar antreprenoriatul în general, pentru că antreprenoriatul înseamnă în esenţă implicarea pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă oamenii şi comunitatea,
    a spus şi Simone Baldassari, Policy Officer, DG Internal Market, Industry, Entrepreneurship & SMEs, European Commission

    În România, programul SE360 a fost pilotat în luna octombrie 2015, la Colegiul Economic Partenie Cosma din Oradea, iar ulterior iniţiativa a crescut, în anul şcolar 2015-2016, participând per ansamblu în toate componentele şi activităţile programului peste 200 de profesori şi 4.000 de liceeni din toată ţara.

    Domnul director Virgil Blage, povestind cu entuziasm despre implicarea liceului pe care îl conduce în SE360: Programul SE360 reprezintă un pas în plus pentru a mări puterea de schimbare a educaţiei antreprenoriale, prin promovarea necesităţii de a împărţi profitul cu cei dezavantajaţi pentru a asigura bunăstarea tuturor.

  • Peste 10.000 de liceeni din 8 ţări au dezvoltat afaceri sociale în programul european Social Enterprise 360

    Social Enterprise 360 (SE360), un program european pentru educaţie în domeniul antreprenoriatului social, dezvoltat de Junior Achievement România împreună cu organizaţii partenere din alte 7 ţări şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Erasmus+, a implicat, în perioada 2015-2016, peste 10.000 de liceeni din 373 de şcoli, ce au propus 668 de idei de afaceri sociale cu ajutorul celor 507 de profesori şi celor peste 200 de consultanţi voluntari.

    În cadrul summit-ului s-au prezentat rezultatele evaluarii şi impactul generat prin programul SE360, modele de bune practică, cele mai bune proiecte propuse de elevi în cadrul competiţiilor derulate la nivel european şi experienţa trăită pe parcursul implicării în program de către profesori, elevi şi voluntari şi s-au discutat posibilităţile de replicare existente în viitor.

    Elevii participanţi şi-au dezvoltat abilităţi precum: lucrul în echipă, gândirea creativă şi critică, încrederea în sine şi în potenţialul de a deveni viitori antreprenori şi a genera schimbare în societate. Obiectivele şi rezultatele obţinute prin programul SE360 în ţările participante se aliniază şi cu Noua agendă pentru competenţe în Europa elaborată de Comisia Europeană în iunie 2016, iar beneficiile programului SE360 sunt cu atât mai importante ţinând cont că studiile recente arată că 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni cu competenţe potrivite care să le permită companiilor lor să crească şi să fie inovatoare şi că prea puţine persoane au mentalitatea şi competenţele antreprenoriale necesare pentru a-şi începe propria afacere şi a se adapta la cerinţele dinamice de pe piaţa muncii.

    Diana Filip, Deputy CEO – VP Marketing & Development JA Europe, şi-a exprimat cu entuziasm opinia în legătură cu impactul general al programului: “97% dintre elevii implicaţi în SE360 au în plan să iniţieze propria afacere socială în viitor. Acest lucru reprezintă o realizare importantă obţinută prin implementarea programului şi o motivaţie pentru noi să facem mai mult. SE360 ar trebui inclus în curriculum-ul şcolar.”

    “Consider că programul Social Enterprise 360 are un potenţial remarcabil pentru dezvoltare şi replicare. Tinerii participanţi sunt un exemplu perfect de a promova antreprenoriatul, nu doar cel social, dar antreprenoriatul în general, pentru că antreprenoriatul înseamnă în esenţă implicarea pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă oamenii şi comunitatea,
    a spus şi Simone Baldassari, Policy Officer, DG Internal Market, Industry, Entrepreneurship & SMEs, European Commission

    În România, programul SE360 a fost pilotat în luna octombrie 2015, la Colegiul Economic Partenie Cosma din Oradea, iar ulterior iniţiativa a crescut, în anul şcolar 2015-2016, participând per ansamblu în toate componentele şi activităţile programului peste 200 de profesori şi 4.000 de liceeni din toată ţara.

    Domnul director Virgil Blage, povestind cu entuziasm despre implicarea liceului pe care îl conduce în SE360: Programul SE360 reprezintă un pas în plus pentru a mări puterea de schimbare a educaţiei antreprenoriale, prin promovarea necesităţii de a împărţi profitul cu cei dezavantajaţi pentru a asigura bunăstarea tuturor.

  • Grădiniţa trece pe telefon. Doi antreprenori români au creat o aplicaţie dedicată interacţiunii dintre grădiniţă şi părinţi

    Când copilul tău are doi ani nu poate să descrie ce face la grădiniţă; prin intermediul acestei aplicaţii, părinţii primesc răspunsuri detaliate legate de activitatea copiilor, indiferent că vorbim despre faptul că au plantat floarea-soarelui sau au desenat un urs; în plus, părinţii şi educatorii beneficiază de accesul rapid la un istoric al informaţiilor, inclusiv ce ţin de fişa medicală a copiilor“, explică antreprenorul Daniel Rogoz câteva aspecte legate de utilitatea aplicaţiei Kinderpedia, un produs la care lucrează de aproximativ cinci ani, alături de Evelina Necula.  Kinderpedia este rezultatul unei investiţii de 275.000 de euro, iar previziunile antreprenorilor se referă la venituri de cel puţin jumătate de milion de euro într-un an. „Dacă rata de penetrare este de 5% la nivelul pieţei, volumul anual de încasări va fi de 500.000 de euro“, descrie Evelina Necula ţinta companiei. În contextul în care România sunt înscrişi circa 660.000 de copii preşcolari la grădiniţele de stat şi 20.000 de copii la cele private, acreditate la minister, antreprenorii speră să ajungă la o cotă de piaţă de 10% în următorii doi ani. Concret, cei doi spun că pentru aproximativ 60.000 de copii, înscrişi în peste 800 de grădiniţe, va fi folosită aplicaţia Kinderpedia. Monetizarea platformei se face printr-un sistem de abonamente lunare, cu un cost de 10 lei lunar, care va fi suportat fie de către părinţi, fie de grădiniţele ce aleg să ofere serviciul gratuit.

    Antreprenorii nu se află la prima experienţă de acest tip: aplicaţia face parte din proiectele de sub umbrela One Touch Advertising, companie pe care Rogoz şi Necula o descriu drept un un butic de creaţie, în cadrul căreia dezvoltă şi aplicaţii web, în paralel cu aspectele ce ţin de comunicare. Au lansat afacerea în 2006, iar în prezent au ajuns la un portofoliu de circa 100 de clienţi şi au crescut de la patru angajaţi la nouă. Anul trecut afacerile au ajuns la 740.000 de euro şi profitul net la 150.000 de euro. Din profitul anual, circa 65.000 de euro au fost direcţionaţi spre dezvoltarea Kinderpedia, acoperind cu precădere cheltuieli de programare, atât pentru facilităţile interfeţei desktop cât si pentru cele două aplicaţii native pentru Android si iOS. Proiectul a beneficiat de finanţare europeană în valoare de 98.621 euro şi de o contribuţie de 20.630 euro de la bugetul de stat. Din investiţia totală de 275.000 de euro, 155.000 euro reprezintă contribuţia companiei fondatoare, OneTouch Advertising, până în prezent. În proiectele din zona aplicaţiilor dezvoltate de companie se află o aplicaţie de servicii de taximetrie, lansată în 2011, o aplicaţie care ajută la organizarea unei nunţi, ce poate fi folosită, de pildă, prin invitarea prietenilor la eveniment prin intermediul aplicaţiei, cât şi câteva jocuri de mobil. Kinderpedia este însă produsul cheie al companiei, potrivit lui Daniel Rogoz, ce a presupus cea mai mare investiţie, atât în ce privesţe resursele financiare, cât şi efortul.

    Ideea dezvoltării Kinderpedia le-a venit în 2011, după mai multe discuţii pe care Rogoz le-a avut cu sora lui, care îi povestea că nu ştie ce face fiul ei la creşă, iar educatorii aveau dificultăţi în a-i descrie activităţile zilnice ale copilului. După o cercetare amănunţită au constat că o aplicaţie care să rezolve aceasta problemă de comunicare, pe care să o replice pe piaţa locală, nu exista în Europa; astfel, planul iniţial de a implementa un produs deja existent nu era fezabil. În 2012 au trasat tuşele proiectului, s-au documentat vreme de aproximativ trei luni şi au ajuns la concluzia că aveau nevoie de o investiţie de cel puţin 60.000 de euro pentru lansarea unui produs bun, securizat. „Era nevoie de o investiţie mare fiindcă salariile programatorilor sunt foarte mari, toată investiţia iniţială a fost direcţionată spre salariile lor: salariul unui programator este de aproximativ 2.000 de euro, trebuia să lucrăm cu patru oameni, cel puţin 6 luni“, explică antreprenorii. 

    În ce priveşte fondurile europene accesate, Daniel Rogoz spune că a lucrat timp de trei luni la realizarea unui proiect. După o prezentare făcută la Ministerul Comunicaţiilor, a durat circa opt luni să obţină aceste fonduri. Au lansat prima versiune a proiectului abia după un an, la finalul lui 2013. Pe tot parcursul anului 2014 au participat la întâlniri cu reprezentanţi ai grădiniţelor şi cu părinţi, iar în 2015 au lansat produsul beta, prin care au testat aplicaţia prin intermediul a 80 de grădinţe şi a lucrului direct cu cinci dintre acestea, patru private şi una de stat. În luna mai a acestui an au lansat aplicaţiile de mobil, iOS şi Android, iar pe 10 iunie au lansat proiectul pilot.

  • Ascendia se listează pe piaţa AeRo

    Compania românească specializată pe domeniuleLearning Ascendia (ASC)va intra la tranzacţionare în data de 7 iulie 2016, pe piaţa AeRO administrată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

    Ascendia creează produse educaţionale digitale şi dezvoltă software educaţional personalizat. Produsele Ascendia se adresează atât sistemului de învăţământ, cât şi angajaţilor din corporaţii, prin programe de pregătire digitală.

    Domeniul de aplicaţii educaţionale(eLearning) – reprezentat pe de o parte de conţinut educaţional în format digital pentru corporaţii şi mediul academic, iar pe de altă parte de platforme educaţionale – va atinge 150 miliarde de dolari la nivel global până în anul 2020. România se situează în top 4 la nivel global  în ceea ce priveşte creşterea frecvenţei utilizării cursurilor în format digital.

    Ascendia a înregistrat în anul 2015 o triplare a cifrei de afaceri, la 0,9 milioane euro şi o marjă a profitului net de 33%.

    Pentru copiii preşcolari şi şcolari, compania a creat produsele marca EduTeca, revista EduTeca, precum şi manualele şcolare tipărite şi digitale. Pentru segmentul de pregătire a specialiştilor din corporaţii, Ascendia produce platforme de management al învăţării şi oferă servicii de dezvoltare de module educaţionale personalizate, către un portofoliu de clienţi sau parteneri format din, precum ING Bank, Orange, Raiffeisen Bank, BricoDepot, Groupama, Samsung România, Microsoft România, Allianz, AdPharma etc.

    “Ascendia este o companie clădită pe baza pasiunii pentru educaţia de calitate şi a credinţei că putem contribui la schimbarea în bine a modului în care preşcolarii, şcolarii şi adulţii învaţă. Considerăm că ”listăm educaţia la bursă” pentru că dorim să ne concentrăm eforturile în direcţia reaşezării procesului de învăţare pe noi piloni, care să includă tehnologia şi produsele de eLearning şi în România, nu doar pe pieţele externe. Potenţialul industriei globale este enorm, cu creşteri anuale previzionate de două cifre. Am demonstrat prin proiectele pe care le-am dezvoltat că avem determinarea şi capacitatea de a contribui la ascensiunea acestui tip de educaţie, bazată pe instrumente moderne, în pas cu tehnologia. Suntem încrezători că viziunea noastră, confirmată de profesori, părinţi, specialişti în educaţie şi manageri, va fi împărtăşită şi de investitori”, a declarat Cosmin Mălureanu, Director General al Ascendia.

    Ca parte a procesului de listare pe piaţa de capital, Ascendia a adus în acţionariatul companiei fondul român de investiţii Certinvest Dinamic, care a preluat 10% din acţiunile acesteia, oferind premisele şi suportul pentru dezvoltarea viitoare a companiei.

    Consultantul Autorizat care a derulatprocedura de admitere la tranzacţionare a acţiunilor Ascendia este este SSIF Intercapital Invest. Acţiunie Ascendia vor avea simbolul de tranzacţionare „ASC”. Listarea Ascendia pe piaţa AeRO va fi marcată printr-o deschidere oficială a şedinţei de tranzacţionare, care va avea loc la Bursa de Valori Bucureşti, pe 7 iulie 2016, la ora 9.30.

    “Aş dori să felicit Ascendia pentru decizia de a deveni o companie listată, pe o piaţă ce pare a fi una dintre cele mai promiţătoare pieţe de capital din Sud-Estul Europei şi în unele aspecte una dintre cele mai atractive pentru investitori şi antreprenori din întrega Europă Centrală si de Est. Suntem mulţumiţi că putem merge mai departe spre modernizare împreună cu Ascendia şi restul partenerilor noştri ce ne împărtăşesc viziunea, având totodată determinare şi curaj – valori ce vor aduce companii noi pe piaţa de capital.” a declarat Ludwik Sobolewski, Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti” aspusLudwik Sobolewski, Director General la Bursa de Valori Bucureşti.

    “Prin listarea Ascendia pe piaţa AeRO, dorim să consolidăm segmentul companiilor private care se listează la bursă şi utilizează piaţa de capital pentru finanţare. Prin acest proiect, prezentăm investitorilor o companie inovatoare, dintr-un domeniu foarte căutat pe pieţele bursiere şi care are un potenţial important de creştere. Această listare continuă strategia Intercapital Invest de diversificare continuă a instrumentelor financiare prezentate investitorilor. Dorim ca acest eveniment să reprezinte o referinţă importantă pentru listările viitoare ale unor companii IT româneşti inovatoare”, a declarat Răzvan Paşol, Director General al SSIF Intercapital Invest.

  • După Brexit, o altă globalizare: limitarea imigraţiei va fi esenţială

    Votul britanicilor este reflexia unui fenomen omniprezent în economiile dezvoltate: ascensiunea partidelor populiste care militează contra imigraţiei. Răspunsul va presupune o nouă abordare a globalizării, scrie pentru Project Syndicate Jeffrey D. Sachs, expert în dezvoltare sustenabilă la Universitatea Columbia. Sachs a fost consilier pentru guvernul Poloniei în perioada de trecere de la economia centralizată la cea de piaţă şi arhitectul unei operaţiuni de reducere a datoriei poloneze, finalizată cu succes.

    Votul pentru Brexit a fost un triplu protest: contra creşterii puternice a imigraţiei, contra bancherilor din City-ul londonez şi contra instituţiilor Uni­u­nii Europene. În această ordine. Votul va avea consecinţe considerabile. Cam­pa­nia lui Donald Trump pentru preşe­din­ţia SUA va beneficia enorm, aşa cum vor beneficia şi alţi politicieni populişti antiimigraţie. Apoi, ieşirea Marii Britanii din UE va afecta economia britanică, riscă să forţeze Scoţia să părăsească Regatul Unit şi va avea consecinţe asupra integrării euro­pe­ne. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea românului care a “creat” una dintre cele mai populare maşini din Europa

    A început să deseneze maşini de pe băncile şcolii, iar la Universitatea de Arhitectură din Cluj le explica profesorilor cum îşi dorea să devină designer auto, meserie aproape necunoscută din românia. Victor Sfiazof a luat prin surprindere anul acesta industria auto, după ce şi-a pus semnătura pe Renault Kadjar, crossoverul pe care pariază constructorul francez pentru revenirea în segment.

    Are 32 de ani şi desenează maşini aproape de „kilometrul zero“ al Capitalei, în Centrul de Design al Renault de la Bucureşti, într-o clădire cochetă, construită înainte de cel de-al doilea război mondial şi unde anterior îşi avea sediul Ambasada Elveţiei la Bucureşti.

    Victor Sfiazof a devenit anul acesta primul român care şi-a pus semnătura pe un automobil de serie din gama Renault şi, cu toate că la prima vedere nu pare un lucru extraordinar, acesta este visul oricărui designer.

    „Pot spune doar că proiectând modele de producţie de serie şi nu concepte, aduc renume designerului şi îl fac cunoscut în industrie, mai mult nu pot comenta“, explică Victor Sfiazof după ce a fost întrebat dacă a primit oferte de angajare după ce a semnat schiţa pentru Renault Kadjar.

    Victor Sfiazof deţine funcţia de senior exterior designer în cadrul centrului de design al Renault de la Bucureşti din ianuarie 2008. El este din Satu Mare şi a urmat cursurile Universităţii de Artă şi Design I.Andreescu din Cluj-Napoca.
    Centrul de design de la Bucureşti a avut o contribuţie importantă în proiectarea noului Renault Kadjar, prin intermediul designerului român, însă proiectul se atribuie întregii echipe care a lucrat la el, nu unui singur om, spunea Laurens van den Acker, designerul-şef al Grupului Renault, în cadrul unui interviu acordat Business Magazin. Kadjar este un proiect global, motiv pentru care în designul acestuia au fost implicate toate cele cinci centre de design ale grupului de la nivel  mondial, pornind cu Paris, Mumbai, San Paulo, Seul şi Bucureşti.

    Dintre  acestea, s-au ales trei, două de la Paris şi unul de la Bucureşti, iar proiectul lui Victor Sfiazof a fost cel câştigător. Proiectul a fost transferat la Paris, iar echipa de acolo l-a definitivat. În ceea ce priveşte rezultatele, designerul-şef al Renault afirma că, „dacă Victor Sfiazof contină în acest ritm,  s-ar putea să fiu nevoit să-mi caut un alt job“.

    Ce nu se ştia până acum este că Victor Sfiazof a semnat designul şi pentru un model Dacia – primul Duster Concept, prezentat în cadrul Salonului Auto de la Geneva în 2009, cu un an înainte ca SUV-ul autohton să fie lansat oficial, dar într-un design cu totul diferit.
    Dar totul a început din copilărie, când, ca orice pasionat de maşini, desena siluete ale acestora pe orice bucată de hârtie pe care o prindea.

    „Întotdeauna mi-am dorit să proiectez maşini. Am început să desenez automobile de când eram copil la şcoală. Am văzut la TV un documentar despre proiectarea maşinilor şi de atunci ştiam că asta doresc să fac. Dar în facultăţile din România nu sunt cursuri pentru desenat automobile şi era greu inclusiv greu de convins profesorii că tu îţi doreşti aşa ceva deoarece nici măcar ei nu cunoşteau domeniul“, îşi aminteşte designerul român. El s-a născut la Satu Mare, iar după finalizarea liceului în oraşul natal a plecat la Universitatea de Arhitectură din Cluj, unde însă nu a putut urma cursuri de design auto.

    Tocmai din acest motiv oficialii centrelor de cercetare şi dezvoltare din cadrul Grupului Renault se implică direct în dezvoltarea de noi programe pentru studenţi şi în special de actualizarea ariei curiculare la nevoile pieţei din prezent.
    „Am discutat cu universităţile de arhitectură pentru a avea cursuri speciale pentru design auto. Am venit aici în septembrie anul trecut şi am vizitat universităţile din Cluj, Bucureşti şi va urma Braşov. Vedem un potenţial uriaş. Vrem să extindem centrul de design de la Bucureşti în următorii trei ani. Nu avem un target de designeri, dar vrem să dezvoltăm studenţii pentru a avea posibilitatea de a angaja în viitor. Dacă avem deja o legătură bună cu şcoala şi oameni talentaţi, este mai uşor şi să-i angajăm“, a spus Jean Philippe Salar, directorul de design al centrului de la Bucureşti.

     

  • A pornit afacerea în 2014 cu o investiţie de 2.000 de euro, iar acum vinde şosete de 200.000 de lei

    Şosetele Madam Mitza au apărut ca o alternativă la produsele deja existente pe piaţă, abordând o nişă creativă – imprimeurile grafice. Iar ca să fie original până la capăt, s-a gândit ca numele brandului să invoce un personaj binecunoscut în istoria Capitalei, ce ar putea fi adaptat cu uşurinţă la personalitatea românilor. „Ideea cu Madam Mitza mi-a venit pur şi simplu când am construit în mintea mea conexiunile între şosete, culori vii şi bicicletă. Iar singura femeie care purta şosete de acest gen şi mergea cu bicicleta era madama de oraş Miţa Biciclista.

    De asemenea, pe piaţa românească nu există un brand de şosete cu modele grafice unice şi diferite faţă de cele din comerţ. Mai ales că pentru bărbaţi era aproape inexistent“, spune Bogdan Voiculescu, „fericitul posesor al brandului Madam Mitza“, după cum se autodescrie.
    Prima provocare a fost inventarea brandului, de la denumire până la partea vizuală. „În scurt timp aveam pe hârtie un brand, Madam Mitza, cât şi primele trei modele grafice ce urmau a fi puse pe şosete“, povesteşte antreprenorul. Au urmat apoi întâlnirea şi negocierea cu un producător local, fabrica de şosete RoGalu din Bucureşti, „unde am găsit o mare disponibilitate şi înţelegere din partea lor“. Nu a durat mult până la transformarea ideii în afacere – a început pregătirea prin septembrie-octombrie 2014, cu o investiţie iniţială de 2.000 de euro, iar în februrie 2015 a adus pe piaţă primele trei modele, pe care a început să le vândă prin intermediul website‑ului.

    În momentul de faţă Madam Mitza vinde 300 de perechi de şosete lunar, având în portofoliu nouă modele unice. Dintre acestea, cel mai vândut produs este modelul „mustăţi“, spune antreprenorul, „care are un preţ mediu de 17 lei, se găseşte în trei variante de culori şi s-a vândut foarte bine pe segmentul bărbaţi“.  La sfârşitul lui 2016 se împlinesc doi ani de la lansarea afacerii, iar astăzi a ajuns la afaceri de circa 200.000 de lei şi un profit de aproximativ 60.000 de lei, cifre înregistrate pentru anul trecut.

    Şosetele marca Madam Mitza au un preţ mediu de 19 lei şi se adresează persoanelor „care văd viaţa colorat şi sunt întotdeauna optimist, celor care îndrăgesc sportul şi mişcarea în aer liber, celor care sunt pasionaţi de încălţămintea cool, celor care sunt foarte atenţi cu aspectul lor vizual în public, bărbaţilor dandy şi, nu în ultimul rând, celor care îşi etalează personalitatea prin accesorii“, explică Bogdan Voiculescu.

    Antreprenorul pune foarte mult accent pe elementul de originalitate al afacerii şi spune că „de la noi lumea cumpără un brand, o poveste, nu o simplă pereche de şosete“, afirmând că cei care produc şosete româneşti şi le vând prin lanţurile de magazine nu îi sunt competitori direcţi. Este foarte optimist în legătură cu dezvoltarea afacerii şi speră ca până la sfârştiul anului să înregistreze o creştere de 20% a profitului şi de 40% a vânzărilor: „Sper să ajung până la sfârşitul anului la o medie de 500 de perechi lunar şi să extind portofoliul până la 20-25 de modele“, adaugă el.  Aceasta nu ar fi singura modalitate de extindere a afacerii. În scurt timp, dacă lucrurile vor merge în direcţia propusă, speră să abordeze şi piaţa externă, având în plan şi introducerea altor tipuri de produse.

    Pentru că a avut un parcurs profesional liniar, fiind pasionat de grafică încă din liceu şi urmând studii specifice, antreprenoriatul este un început de drum pentru Bogdan Voiculescu. „Toată viaţa mea am făcut grafică. Design. Altceva nu ştiu“, declară acesta, însă a făcut mereu „afaceri după ureche. Fac şi alte lucruri, cum ar fi design de web şi aplicaţii mobile, grafic design de brand, identitate vizuală şi de vreo două, trei ori pe an lucrez în producţia de film ca art director“.

    A avut primul SRL în urmă cu nouă ani, iar de atunci este la al treilea şi îi merge foarte bine, activând mereu în domeniul în care a studiat. Totuşi, consideră că Madam Mitza îl defineşte ca antreprenor: „Din 2003 activez pe piaţa de design, în special IT, ca antreprenor. Mă rog… acum sunt antreprenor în sensul clar al cuvântului, cu Madam Mitza“.

    Dacă ar fi să evidenţieze una dintre cele mai importante lecţii învăţate prin prisma acestei afaceri pe primul loc este organizarea, pe care o consideră extrem de importantă: „Un plan de business, pe care abia acum îl înţeleg, este indispensabil, iar procesul de dezvoltare şi implementare al afacerii se învaţă“. Este foarte important să asculţi oamenii cu mai multă experienţă, dar să crezi mereu în ideile tale, este sfatul lui Bogdan Voiculescu: „Succesul vine doar dacă îţi doreşti să creezi un brand care să rămână mult timp în inimile oamenilor. Trebuie doar să crezi în ceea ce realizezi“, conchide acesta.
     

  • Câtă fericire produce alcoolul. Concluzia cercetătorilor

    Consumat în cantităţi mari, alcoolul nu face bine sănătăţii, o ştie toată lumea. Însă cercetătorii de la London School of Economics au vrut să afle altceva.

    Alcoolul este asociat adesea cu fericirea de moment, iar cei mai mulţi spun că beau ca să se simtă bine. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă britanici au încercat să măsoare exact câtă fericire obţine o persoană de la un pahar de vine sau o sticlă de bere. Pentru asta s-au folosit de aplicaţia Mappiness, dezvoltată de London School of Economics.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Câtă fericire produce alcoolul. Concluzia cercetătorilor

    Consumat în cantităţi mari, alcoolul nu face bine sănătăţii, o ştie toată lumea. Însă cercetătorii de la London School of Economics au vrut să afle altceva.

    Alcoolul este asociat adesea cu fericirea de moment, iar cei mai mulţi spun că beau ca să se simtă bine. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă britanici au încercat să măsoare exact câtă fericire obţine o persoană de la un pahar de vine sau o sticlă de bere. Pentru asta s-au folosit de aplicaţia Mappiness, dezvoltată de London School of Economics.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • A pornit afacerea în 2014 cu o investiţie de 2.000 de euro, iar acum vinde şosete de 200.000 de lei

    Şosetele Madam Mitza au apărut ca o alternativă la produsele deja existente pe piaţă, abordând o nişă creativă – imprimeurile grafice. Iar ca să fie original până la capăt, s-a gândit ca numele brandului să invoce un personaj binecunoscut în istoria Capitalei, ce ar putea fi adaptat cu uşurinţă la personalitatea românilor. „Ideea cu Madam Mitza mi-a venit pur şi simplu când am construit în mintea mea conexiunile între şosete, culori vii şi bicicletă. Iar singura femeie care purta şosete de acest gen şi mergea cu bicicleta era madama de oraş Miţa Biciclista.

    De asemenea, pe piaţa românească nu există un brand de şosete cu modele grafice unice şi diferite faţă de cele din comerţ. Mai ales că pentru bărbaţi era aproape inexistent“, spune Bogdan Voiculescu, „fericitul posesor al brandului Madam Mitza“, după cum se autodescrie.
    Prima provocare a fost inventarea brandului, de la denumire până la partea vizuală. „În scurt timp aveam pe hârtie un brand, Madam Mitza, cât şi primele trei modele grafice ce urmau a fi puse pe şosete“, povesteşte antreprenorul. Au urmat apoi întâlnirea şi negocierea cu un producător local, fabrica de şosete RoGalu din Bucureşti, „unde am găsit o mare disponibilitate şi înţelegere din partea lor“. Nu a durat mult până la transformarea ideii în afacere – a început pregătirea prin septembrie-octombrie 2014, cu o investiţie iniţială de 2.000 de euro, iar în februrie 2015 a adus pe piaţă primele trei modele, pe care a început să le vândă prin intermediul website‑ului.

    În momentul de faţă Madam Mitza vinde 300 de perechi de şosete lunar, având în portofoliu nouă modele unice. Dintre acestea, cel mai vândut produs este modelul „mustăţi“, spune antreprenorul, „care are un preţ mediu de 17 lei, se găseşte în trei variante de culori şi s-a vândut foarte bine pe segmentul bărbaţi“.  La sfârşitul lui 2016 se împlinesc doi ani de la lansarea afacerii, iar astăzi a ajuns la afaceri de circa 200.000 de lei şi un profit de aproximativ 60.000 de lei, cifre înregistrate pentru anul trecut.

    Şosetele marca Madam Mitza au un preţ mediu de 19 lei şi se adresează persoanelor „care văd viaţa colorat şi sunt întotdeauna optimist, celor care îndrăgesc sportul şi mişcarea în aer liber, celor care sunt pasionaţi de încălţămintea cool, celor care sunt foarte atenţi cu aspectul lor vizual în public, bărbaţilor dandy şi, nu în ultimul rând, celor care îşi etalează personalitatea prin accesorii“, explică Bogdan Voiculescu.

    Antreprenorul pune foarte mult accent pe elementul de originalitate al afacerii şi spune că „de la noi lumea cumpără un brand, o poveste, nu o simplă pereche de şosete“, afirmând că cei care produc şosete româneşti şi le vând prin lanţurile de magazine nu îi sunt competitori direcţi. Este foarte optimist în legătură cu dezvoltarea afacerii şi speră ca până la sfârştiul anului să înregistreze o creştere de 20% a profitului şi de 40% a vânzărilor: „Sper să ajung până la sfârşitul anului la o medie de 500 de perechi lunar şi să extind portofoliul până la 20-25 de modele“, adaugă el.  Aceasta nu ar fi singura modalitate de extindere a afacerii. În scurt timp, dacă lucrurile vor merge în direcţia propusă, speră să abordeze şi piaţa externă, având în plan şi introducerea altor tipuri de produse.

    Pentru că a avut un parcurs profesional liniar, fiind pasionat de grafică încă din liceu şi urmând studii specifice, antreprenoriatul este un început de drum pentru Bogdan Voiculescu. „Toată viaţa mea am făcut grafică. Design. Altceva nu ştiu“, declară acesta, însă a făcut mereu „afaceri după ureche. Fac şi alte lucruri, cum ar fi design de web şi aplicaţii mobile, grafic design de brand, identitate vizuală şi de vreo două, trei ori pe an lucrez în producţia de film ca art director“.

    A avut primul SRL în urmă cu nouă ani, iar de atunci este la al treilea şi îi merge foarte bine, activând mereu în domeniul în care a studiat. Totuşi, consideră că Madam Mitza îl defineşte ca antreprenor: „Din 2003 activez pe piaţa de design, în special IT, ca antreprenor. Mă rog… acum sunt antreprenor în sensul clar al cuvântului, cu Madam Mitza“.

    Dacă ar fi să evidenţieze una dintre cele mai importante lecţii învăţate prin prisma acestei afaceri pe primul loc este organizarea, pe care o consideră extrem de importantă: „Un plan de business, pe care abia acum îl înţeleg, este indispensabil, iar procesul de dezvoltare şi implementare al afacerii se învaţă“. Este foarte important să asculţi oamenii cu mai multă experienţă, dar să crezi mereu în ideile tale, este sfatul lui Bogdan Voiculescu: „Succesul vine doar dacă îţi doreşti să creezi un brand care să rămână mult timp în inimile oamenilor. Trebuie doar să crezi în ceea ce realizezi“, conchide acesta.