BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Facebook a raportat venituri în creştere pentru trimestrul trei, dar acţiunile au scăzut cu 10%

    Zuckerberg a spus că 2015 va fi un an extrem de important din punct de vedere al investiţiilor pentru Facebook, iar Wehner a avertizat că reţeaua de socializare ar putea înregistra o creştere de 50-70% a costurilor. Compania, au mai spus cei doi, va oferi noi locuri de muncă şi va investi în tehnologii de advertising.

    Veniturile Facebook, în trimestrul trei, au fost de 3,2 miliarde, depăşind aşteptările analiştilor de pe Wall Street care vorbeau de 3,1 miliarde.

    Încasările provenite din mobile au continuat să crească, reprezentând 66% din încasările totale. În trimestrul doi, ele au reprezentat 61% din total.

  • Cinci milioane de euro pentru un nou depozit Oscar Downstream (FOTO)

    Anul acesta a mai fost inaugurat încă un depozit, de către Mol România, la Giurgiu, tot cu capacitate de 7.000 mc. Piaţa depozitelor este dominată de jucătorii tradiţionali, cea mai mare capacitate având-o OMV Petrom, care este urmată de Lukoil şi de Rompetrol. Totodată, piaţa depozitelor este o piaţă în care companiile tradiţionale s-au aşezat de la începutul anilor 2000, iar investiţiile din zona aceasta au fost reduse, multe dintre companiile mai mici din domeniu neavând deloc capacitate de stocare.

    Pentru 2014, reprezentanţii Oscar Downstream indică o scădere cu 17% a vânzărilor de carburanţi la nivel naţional, în special pe fondul celor 7 eurocenţi în plus la preţul de vânzare: “Deşi vânzările au scăzut, pe piaţa carburanţilor este loc de creştere. Analizele duc procentul potenţial de creştere a pieţei la 10%”. Oscar vinde motorină marilor consumatori de carburant, cum ar fi companiile din transport, construcţii, producţie şi agricultură. “Pe zona construcţiilor s-a înregistrat cea mai mare scădere în consum, până la 20%. Agricultura este însă o piaţă în dezvoltare, la care ne uităm cu atenţie.”

    Prin inaugurarea depozitului de la Şercaia, Oscar urcă pe locul al patrulea după capacitatea de stocare în depozite. Construcţia de la Şercaia a început în octombrie 2013 şi a fost finalizată în septembrie 2014. Depozitul va fi dat în folosinţă de la 1 noiembrie 2014. Luna octombrie este dedicată probelor tehnologice pentru ca în noiembrie depozitul să fie complet funcţional, arată datele furnizate de companie.

    “Investiţia de la Şercaia este un proiect special pentru noi, fiind primul dintr-o serie de depozite proprii construite ca investiţii greenfield”, spun reprezentanţii companiei. Totalul investiţiei a fost de 5 milioane euro, dintre care 2 milioane euro au reprezentat costul tehnologiei încorporate (este primul depozit al Oscar care stochează şi benzină, în proporţie de 35% din capacitate). Depozitul a fost creat cu intenţia de a reprezenta un punct logistic pentru aprovizionarea staţiilor proprii Oscar, dar şi a clienţilor, prin flota proprie de autocisterne Oscar.

    Odată cu noile depozite construite, flota va creşte de la 27 de autocisterne în 2014 la 40 autocisterne până în martie 2015, respectiv la 50 în 2016 şi 60 în 2017. Creşterea capacităţii de stocare va duce şi la creşterea reţelei Diesel Point Access, cu până la 37 staţii în iulie 2015.

    “Mai avem planificate investiţii pentru construirea a 3 depozite la Arad, Cluj şi Roman până la sfârşitul anului 2015”, spun reprezentanţii companiei. Ţinta Oscar Downstream este de a avea până  în 2016 o capacitate totală de depozitare de 40.000 mc. Planul de investiţii pentru următorii cinci ani este de 26 milioane de euro.

    Pe segmentul staţiilor de incintă, compania va ajunge la sfârşitul acestui an la 1.050 de Diesel Point, faţă de 870 anul trecut. În ceea ce priveşte Diesel Point Access, compania intenţionează deschiderea a 3 noi puncte de alimentare, crescând astfel numărul staţiilor la nivel naţional de la 31 la 34 până la sfârşitul lui 2014. Numărul clienţilor Diesel Point Access a ajuns la 700, care consumă carburant prin cele 10.000 de carduri emise. Oscar Downstream estimează că va încheia anul 2014 cu un profit net de 40-50 milioane de lei.

     

  • Aveţi ceva de vânzare? Cumpără China

     Investiţiile directe în străinătate ale Chinei au crescut cu 21,6% în primele nouă luni, la 75 mld. dolari, urmând să depăşească suma investiţiilor străine directe efectuate în ţară până la sfârşitul anului, conform lui Zhang Xiangchen, adjunct al ministrului comerţului. “China este deja o ţară exportatoare de capital şi acum este pe cale de a deveni exportator net de capital”, a adăugat Xiangchen.

    Tendinţa este susţinută de rezervele valutare impresionante, situate la 4.000 mld. dolari, precum şi de politica Beijingului de susţinere a achiziţiilor de active (companii, proprietăţi imobiliare, participaţii de capital, proiecte greenfield) în Europa, SUA, Africa sau America Latină, într-un ritm galopant, dacă ne uităm la faptul că în 2002, investiţiile chinezeşti în afară erau de numai 2,7 mld. dolari, în timp ce anul trecut ajunseseră la 108 mld. dolari. Un exemplu este inclusiv faimosul hotel Waldorf Astoria din New York, cumpărat chiar în octombrie de o firmă chinezească pentru aproape 2 mld. dolari. În acest an, totalul investiţiilor chinezeşti este aşteptat să ajungă aproape de 130 mld. dolari, peste investiţiile străine în China, estimate să fie inferioare sumei de 118 mld. dolari înregistrată anul trecut.

    Un alt factor care stimulează companiile chinezeşti să investească în străinătate este încetinirea ritmului de creştere economică, în condiţiile în care economia, după boomul creditării din ultimii cinci ani, se confruntă cu exces de investiţii şi de capacitate de producţie, fiind pe cale să consemneze cea mai redusă creştere din 1990 încoace.

    Conform ultimelor date oficiale anunţate în această săptămână, PIB a crescut cu 7,3% în T3 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai slab rezultat din ultimii cinci ani, după 7,5% în T2 şi 7,4% în T1, dar superior aşteptărilor formulate de analiştii băncilor occidentale. “În ciuda pierderii de viteză, economia a reuşit să realizeze o creştere destul de stabilă anul acesta, în condiţii de inflaţie relativ mică şi de îmbunătăţire a ocupării forţei de muncă”, a declarat Sheng Laiyun, purtător de cuvânt al Biroului Naţional de Statistică, citat de publicaţia Shanghai Daily. Ţinta oficială de creştere economică pentru 2014 este 7,5%.

  • Flanco Retail: şapte magazine până la finalul anului

    Primele magazine care îşi aşteaptă deja clienţii sunt Flanco Târgovişte din Complex Pavcom deschis în data de 9 octombrie, noul magazin din Târgu Jiu, relocat în Centrul Comercial Shopping City, noul magazin din Sinaia Centrul Comercial Carpaţi şi magazinul cu numărul 11 din Bucureşti din Centrul Comercial Arcade Pallady, ultimele trei deschise în perioada 16 – 18 octombrie. Astăzi îşi deschid porţile alte două noi magazine: Flanco Hunedoara, primul magazin din acest oraş şi Flanco Timişoara din Centrul Comercial Arcade Nord, reţeaua Flanco ajungând astfel la 87 de magazine.

    De la începutul anului, Flanco a mai deschis 2 magazine – în Cluj complex Winmarkt şi Sf. Gheorghe complex Şugaş şi a relocat magazinul din Miercurea Ciuc în complexul Comercial Tulipan.

    Pe lângă deschideri, Flanco investeşte şi în modernizarea a 42 de magazine, astfel încât clienţii vor fi întâmpinaţi de aceeaşi atmosferă în toate magazinele. Aceste proiecte de investiţii ale companiei în extinderea şi modernizarea reţelei se vor ridica la peste 1.4 mil de euro (fără stoc de marfă), până la finalul anului 2014.

    În urma extinderii reţelei, la finalul anului suprafaţa de vânzare a retailerului va ajunge la aproximativ 55.000 metri pătraţi. Compania îşi urmăreşte principiile de eficienţă operaţională şi raportat la reţeaua de magazine, locaţiile cu performanţe reduse fiind închise şi relocate – aşa cum s-a întâmplat cu magazinele din Miercurea Ciuc şi Târgu Jiu.

    Planul de investiţii pe acest an include un buget de peste 450.000 de euro, alocat dezvoltării tehnologice. Investiţiile în sistemul IT au deja rezultate concrete, reflectate într-o experienţă de cumpărare îmbunătăţită. Astfel, timpul de răspuns la client, la procesarea comenzilor online s-a redus la două ore, iar cel la procesarea comenzilor cu ridicare din magazin, la o oră. De asemenea, pentru comenzile cu rezervare în magazin, timpul de pregătire a predării produsului către client s-a redus la numai cinci minute. De asemenea, site-ul Flanco a fost optimizat pentru accesare rapidă şi facilă de pe dispozitivele mobile, ca răspuns la cerinţele pieţei – traficul pe www.flanco.ro de pe telefoane şi tablete a crescut în primele 9 luni ale anului cu peste 200%, faţă de anul trecut.

    Planul de dezvoltare cuprinde şi parteneriatul încheiat de Flanco Retail cu H.Essers pentru servicii de depozitare în centrul logistic al companiei din Bucureşti, acesta intrând în vigoare începând cu luna septembrie. Parteneriatul va conduce la o scădere a timpului de aprovizionare a magazinelor la maximum 24 de ore şi în consecinţă la o livrare rapidă a comenzilor către clienţii finali, până în casa lor.

    „Prin intermediul investiţiilor în tehnologie urmărim să replicăm în mediul online cât mai mult din experienţa pe care clienţii o au în magazine şi să susţinem şi mai bine angajamentele asumate în programul Aşteptările tale sunt Priorităţile noastre”, a declarat Dragos Sîrbu.

    În 2014, numărul de angajaţi ai companiei a depăşit 1000. De la 1 octombrie Flanco Retail va direcţiona sumele rezultate din reducerea de 5% a CAS către extinderea echipelor de vânzări şi training-ul acestora, în vederea îmbunătăţirii serviciilor de consultanţă oferite în magazine.

    ”Decizia noastră a fost să reinvestim tot în oameni cele cinci puncte procentuale ale reducerii CAS, angajaţii din magazine fiind cei mai convingători ambasadori Flanco în faţa clienţilor,” a arătat Dragoş Sîrbu. ”Ei sunt, de asemenea, cei care ne pot ajuta în crearea şi întreţinerea unei relaţii de încredere pe termen lung cu clienţii”, a mai declarat Dragos Sîrbu.

    Compania îşi menţine obiectivul anunţat în prima parte a anului, acela de creştere sănătoasă, de peste 10%, în condiţii de profitabilitate şi eficienţă operaţională.

    Flanco are aproximativ 1000 de angajaţi şi o reţea de 87 de magazine, aflate în cele mai importante zone comerciale din 52 de oraşe.

  • NEPI vrea să strângă 80 milioane euro prin majorare de capital, pentru investiţii în România şi Serbia

    “Majorarea de capital depinde de preţul acceptabil pentru NEPI şi o parte din fonduri vor fi folosite pentru finanţarea achiziţiilor efectuate. (…) Încasările aferente se vor folosi pentru a finanţa achiziţiile anunţate recent de către companie, respectiv Aurora Shopping Mall şi Alba Iulia Strip Mall în România, şi Kragujevac Plaza Shopping Mall în Serbia. Suma rămasă din încasările aferente majorării de capital va fi folosită parţial pentru finanţarea proiectelor viitoare de dezvoltare, extindere şi achiziţii, dacă se agreează termeni acceptabili”, se arată într-un anunţ al NEPI transmis Bursei de Valori Bucureşti.

    Operaţiunea se încadrează în strategia NEPI de a se concentra pe oportunităţi care conduc la maximizarea pe termen lung a câştigurilor recurente pe acţiune atribuibile acţionarilor.

    Majorarea de capital desfăşurată pe Bursa din Johannesburg va fi implementată printr-o ofertă de acţiuni de tip accelerated book build, care se deschide miercuri, compania având dreptul de a închide oferta oricând.

    NEPI a cumpărat de la omul de afaceri Dan Ostahie proiectele comerciale Aurora Shopping Mall Buzău şi Alba Iulia Strip Mall, într-o tranzacţie de 10 milioane de euro şi a anunţat că vrea să investească 6 milioane de euro pentru reconfigurarea şi renovarea mall-ului din Buzău.

    Fondul are în dezvoltare în România investiţii de peste 460 de milioane de euro, în proiecte noi sau în extensii de proiecte existente, suprafaţa totală închiriabilă la finalizare fiind estimată la peste 250.000 metri pătraţi. Printre cele mai importante proiecte pe care NEPI le dezvoltă în România se numără Mega Mall din Pantelimon, cu o suprafaţă închiriabilă de 70.700 metri pătraţi, a cărei deschidere este programată în al doilea trimestru al anului 2015 şi Timişoara Shopping City, în proces de obţinere a autorizaţiilor necesare şi de închiriere, cu o suprafaţă închiriabilă de 80.000 metri pătraţi.

    NEPI, unul dintre cei mai activi investitori de pe piaţa locală, deţine în Românie proiecte de retail şi de birouri, printre cele mai importante Ploieşti Shopping City, City Park Constanţa,Vulcan Value Center Bucureşti sau Lakeview.

    Fondul este listat la Bursa de Valori Bucureşti, iar acţiunile au fost tranzacţionate miercuri la un preţ de 38,99 lei/titlu, astfel capitalizarea NEPI este de 9,36 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro).

  • Hostelul, un business care aduce o marjă de profit impresionantă

    Hostelurile, forma de cazare economică pentru care optează în special tinerii ce îşi organizează singuri călătoriile şi pe care nu îi deranjează să împartă camera cu alte persoane, aduc proprietarilor ce au pariat pe această nişă de piaţă marje de profit de 20%-30%. Cei care au dezvoltat afaceri cu hosteluri sunt tineri, pasionaţi de călătorii şi mai ales au experimentat această formă de cazare în timpul deplasărilor în alte destinaţii.

    „Prima aventură în turism a început în 2006, când am fondat hostelul Dor de Bucovina din Câmpulung Moldovenesc, într-o zonă istorică de turism cultural-religios. Am transformat în hostel casa părinţilor mei“, a spus Tudor Maxim, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Drept, proprietarul lanţului de hosteluri Pura Vida. Particularitatea hostelurilor este aceea că au dormitoare cu mai multe paturi etajate, bucătărie şi baie la comun.

    Înainte de a demara afacerea cu hosteluri, tânărul antreprenor experimentase cazarea în peste 100 de hosteluri de pe toate continentele, având în vedere pasiunea sa pentru călătorii. Patru luni pe an, antreprenorul călătoreşte prin lume alături de soţia lui.

    „Călătoresc foarte mult şi am stat de multe ori în hosteluri, încă din 2002. Mi-a plăcut foarte mult spiritul tânăr şi dinamic al hostelurilor, facilităţile sale (spaţiile comune, bucătăria unde poţi găti) şi călătorii din toate colţurile lumii cu care te poţi împrieteni. De aici a pornit şi motivaţia de-a deschide hosteluri, am vrut să avem experienţele din străinătate şi în ţară“, povesteşte Tudor Maxim.

    În prezent reţeaua pe care o deţine şi o conduce, Pura Vida, include cinci hosteluri. Două sunt în Bucureşti, respectiv Little Bucharest Old Town Hostel şi Peaches Hostel, alte două sunt amplasate la mare, în Vama Veche (Pura Vida Beach Hostel şi Pura Vida Breeze Hostel), iar unul în Câmpulung Moldovenesc, Dor de Bucovina.

    Din lanţ mai făcea parte un hostel din zona Floreasca, pe care antreprenorul l-a închis însă în februarie. Tariful pentru un loc într-o cameră cu şase paturi este de 52 de lei pe noapte, în timp ce pentru un pat într-o cameră cu 12 paturi este de 37 de lei pe noapte, potrivit preţurilor afişate pe site-ul booking.com pentru hostelul Little Bucharest Old Town Hostel.

    Lanţul Pura Vida are o capacitate totală de 250 de paturi în acest moment. În ultimii doi ani antreprenorul a început o dezvoltare mai accelerată, în momentul în care s-a retras din managementul Elevate, agenţia de publicitate pe care a fondat-o în 2005. „Investiţia în cele patru hosteluri ce funcţionează în clădiri închiriate s-a ridicat la 100.000 de euro. Banii au provenit dintr-un credit de nevoi personale şi apoi dintr-o linie de finanţare. Eu mă ocup de strategie, marketing, dezvoltare, iar soţia mea (de profesie arhitect) de amenajare şi finanţe“, a spus el. În prezent, Tudor Maxim negociază închirierea unei alte clădiri pentru transformarea în hostel.

    „Cel mai mare cost pe care îl avem, de aproape 50% din cheltuielile totale, este cel cu chiria. În funcţie de zonă şi de numărul de camere, chiria variază între 1.000 şi 5.000 de euro pe lună. Noi închiriem pe cinci ani sau mai mult o clădire. Le explicăm proprietarilor ce vrem să facem cu respectiva clădire. Hostelul este încă un concept necunoscut pe piaţă, de aceea este greu să îi convingem pe proprietari să ne închirieze“, a spus el.

    Cel mai important canal în care sunt promovate hostelurile este cel online. Sistemele de rezervări sunt cele de pe care vin cei mai mulţi clienţi. „Deşi există sute de site-uri de rezervări, totul se rezumă la un singur site: booking.com, de pe care vin 60% din clienţii noştri, exclusiv străini. Vin americani, englezi, italieni şi am avut chiar şi turişti din Coreea de Sud, Japonia sau Malaezia. Sunt călători independenţi. Este important să ai recomandări bune pentru că cei care se cazează în hosteluri nu îşi iau informaţiile din media, ci din recomandările altora“, a spus el. Bucureştiul a atras anul trecut 730.000 de turişti străini care au înnoptat măcar o noapte în capitală, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, 2.800 s-au cazat în hosteluri.

    Clienţii hostelurilor sunt de cele mai multe ori călători tineri independenţi ce explorează lumea cu un buget redus pentru cazare. Clienţii aleg un hostel pentru zonă, atmosferă, curăţenie şi echipă. „Cu cât performezi mai bine şi cu cât ai review-uri mai bune, te vei bucura de mai mulţi oaspeţi.“ Tânărul antreprenor menţionează că este foarte important ca cel care vrea să dezvolte un business în acest domeniu să fi avut experienţa cazărilor în hostel: „Consider în primul rând că proprietarul de hostel trebuie să fie călător şi să îi placă să stea într-un hostel. Această pasiune trebuie să fie însoţită de o foarte bună organizare şi de o aplecare către comunicare, atât la nivel de clienţi, cât şi la nivel de publicitate“.

  • Pulsul economiei pe şosele. Logistica are nevoie de specialişti şi investiţii în infrastructură

    Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic, atât pe domenii de activitate, cât şi la nivel macro“, spune Dragoş Geleţu, managing director la KLG Europe Logistics România. Companiile de logistică, explică el, sunt permanent în contact cu dinamica şi tendinţele din variate sectoare economice, fie creşterea sau căderea unor pieţe; „de aceea, în industria noastră nu se poate vorbi de inerţie. Şi tot de aceea, şi în 2014 piaţa de logistică va înregistra o creştere similară celei din 2013, când plusul a fost de 9%“, afirmă Geleţu.

    Şi chiar dacă economia nu înregistrează plusuri, reprezentantul KLG identifică o tendinţă care reprezintă încă un argument în susţinerea creşterii din acest an: externalizarea serviciilor de logistică. „Practic, tot mai multe companii au înţeles că o echipă externă de specialişti în logistică nu mai reprezintă un cost, ci un beneficiu“, spune reprezentantul KLG. Compania se aşteaptă ca anul aceasta să înregistreze un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când afacerile s-au plasat la 21 de milioane de euro.
    Într-un context mai larg, România rămâne o destinaţie destul de importantă pe harta logistică a Europei, atât prin poziţia geografică, cât şi prin costurile reduse cu forţa de muncă şi sectorul imobiliar, este de părere Christophe de Korver, general manager al Gefco România.

    El adaugă că o creştere importantă a acestei pieţe ar fi posibilă doar prin investiţii susţinute în infrastructură, „altfel putem pierde teren în faţa altor ţări din regiune, pe unde s-ar putea face tranzitul între Vest şi Est. Sperăm ca după alegerile prezidenţiale să fie o stabilitate mai mare şi să vedem proiecte pe termen lung sprijinite şi de stat“. 70% din afacerile Gefco sunt realizate prin contracte şi proiecte pe termen lung; conform previziunilor, compania ar urma să treacă anul acesta peste pragul de 50 milioane euro (faţă de 47 de milioane de euro în 2013), menţinând o rată de profitabilitate între 3 şi 5%. Numărul de clienţi a crescut şi în 2014, dar, punctează Christophe de Korver, „a fost un an în care ne-am concentrat pe dezvoltarea de proiecte noi cu clienţii mai vechi“.

    Volumele de mărfuri intermediate de logisticieni anul acesta nu sunt diferite faţă de 2013. „Există însă o diferenţă în modul în care companiile rulează această marfă: lucrurile se desfăşoară mult mai rapid, stocurile sunt la un nivel minim, se lucrează foarte mult în sistem cross-dock“, spune Sergiu Iordache, managing director la DSV Romania.

    El adaugă că în continuare se pune presiune pe costuri şi calitatea serviciilor. „Periodic sunt lansate licitaţii pentru găsirea celui mai profitabil furnizor, atât de către clienţii existenţi cât şi de către cei potenţiali“, arată Iordache. Or pentru a face faţă cerinţelor venite din partea clienţilor, companiile de logistică se concentrează pe creşterea calităţii serviciilor, investind în soluţii IT, echipamente şi proceduri de lucru pentru optimizarea serviciilor şi pentru a ţine pasul cu noile cerinţe. DSV a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 141 de milioane de lei (circa 32 de milioane de euro) şi un profit de peste 6,5 milioane de lei, iar pentru 2014 „ne-am propus o creştere de 5-10% atât pentru cifra de afaceri, cât şi pentru profit“. Intersnack, Nestle Purina, Fabryo, Carpatina se numără între clienţii atraşi de DSV anul acesta.

  • Fallacher, Orange: „Digitalizarea României este abia la început“

    „Mergeţi pe stradă, deschideţi ochii şi vedeţi ce se întâmplă în jur. Eu sunt uimit. Uitaţi-vă ce fac oamenii imediat ce au câteva clipe libere: iau telefonul şi se uită la ecran. Personal, eu cred că suntem în sectorul potrivit de business şi în segmentul potrivit pentru că văd din ce în ce mai mult o creştere a utilizării pentru serviciile noastre. Trăim o revoluţie a societăţii pentru că vedem o schimbare de paradigmă, în care totul se digitalizează, totul devine digital.“

    După trei ani şi jumătate de când a venit în România, Jean-François Fallacher are toate motivele să ne îndemne la un moment de reflecţie asupra evoluţiei industriei de 3 miliarde de euro pe an în care este unul din principalii jucători: strategia sa la preluarea conducerii Orange în iulie 2011 s-a bazat exact pe acest scenariu, al unei explozii a vânzărilor de tablete şi smartphone-uri – de la câteva sute de mii atunci la câteva milioane de unităţi acum, concomitent cu schimbări semnificative în obiceiurile de consum ale clienţilor.

    „Atunci când am venit am încercat să conving echipa că nu există o fatalitate în faptul că suntem în declin, că întreaga piaţă era în depresie. Pariul, şi nu este doar un pariu, ci strategia pe care am executat-o, îşi arată acum roadele“, spune Fallacher făcând referire la poziţia pe piaţă a Orange. Compania s-a distanţat de rivalii Vodafone şi Telekom din punct de vedere al numărului de clienţi pentru serviciile de telefonie mobilă şi a avut anul trecut cele mai mari venituri şi cel mai mare profit net din industrie. Orange revendică acum şi titlul de lider pe segmentul serviciilor de internet mobil prin tehnologia 4G după ce reţeaua a ajuns să acopere aproximativ o jumătate din populaţia României.

    Nu am făcut lucrurile la întâmplare – am avut un plan de care ne-am ţinut – şi care s-a bazat pe trei mari „piloni“: investiţii masive în infrastructură şi tehnologia 4G, intrarea „îndrăzneaţă“ pe piaţa de servicii TV într-un moment în care niciun rival nu mai paria pe o asemenea mutare şi extinderea pachetelor de servicii şi produse digitale ale companiei, spune şeful Orange.

    Din planul de investiţii de 600 de milioane de euro pentru perioada 2012-2015, unul dintre cele mai importante capitole a fost cel dedicat infrastructurii fixe şi mobile, din care o parte a fost pur şi simplu înlocuită. La începutul anului 2011, de altfel, în mare parte din ţară viteza maximă oferită de Orange pentru serviciile de internet era de 220 kbps, prin tehnologia EDGE, în special în mediul rural. A urmat un proiect care a presupus înlocuirea multor elemente ale reţelei, instalate din perioada în care compania îşi dezvoltase businessul, la sfârşitul anilor ’90, şi la finele căreia operatorul acoperea cu servicii de date 3G aproape întreaga populaţie.

    Care a fost „motorul“ pentru această investiţie masivă? Dincolo de cifre şi statistici – care indică spre exemplu că peste 2,5 milioane de smartphone-uri s-au vândut în România doar în 2012 şi 2013 – explicaţia o găsim dacă ne uităm la comportamentul nostru şi al celor din jur, ne aduce aminte şeful Orange. „În mod evident importanţa serviciilor de date este din ce în ce mai mare, vedem din ce în ce mai mult cum utilizatorii mai degrabă se uită la ecranul smartphone-ului, au telefonul în faţa lor, utilizând diferite aplicaţii, în loc să îl ţină la ureche purtând o convorbire. Aceasta este o direcţie-cheie, pe care noi am anticipat-o şi pentru care ne-am pregătit.“

    Următorul pas în investiţiile companiei a fost reprezentat de investiţiile în reţelele de date 4G, tehnologie care urma să permită companiei să lanseze servicii de internet mobil cu viteze comparabile, în sfârşit, cu cele livrate de companiile de comunicaţii fixe. Compania a avut în plan încă din momentul în care a hotărât ce benzi de frecvenţă să cumpere de la statul român la finele anului 2012, după o analiză meticuloasă, care a presupus inclusiv măsurători în teren, să îşi extindă rapid acoperirea pentru datele 4G.

    „Cred că noi am deschis drumul pe piaţă din acest punct de vedere, investind foarte devreme în tehnologia 4G. Întotdeauna în industria noastră există această întrebare: care este momentul oportun pentru a face o investiţie în 4G? Am auzit multe discuţii pe această piaţă că Orange merge prea repede în această direcţie, că investeşte prea mult în 4G. Noi am decis să mergem cu viteza maximă în ce priveşte tehnologia 4G – este un lucru uşor de constatat, pentru că avem cea mai mare acoperire pentru 4G din România, cu mult peste cea a competitorilor noştri“, afirmă Fallacher.

  • Ce idee ingenioasă a avut un primar din Spania (GALERIE FOTO)

    Aici, unul dintre foştii primari construise nu doar un cimitir nou (împotriva dorinţelor localnicilor, care s-ar fi mulţumit perfect cu vechiul cimitir), dar şi un muzeu cu trei niveluri (menit să găzduiască lucrările create cu ocazia unui festival local bienal al artelor), mânat de ambiţia de a avea o asemenea instituţie în satul său. Dar ambiţiile sale s-au văzut ruinate de criză, care a făcut nerentabile, într-un fel sau altul, numeroase construcţii iniţiate de autorităţile locale din Spania pe timpul bulei imobiliare, scrie The New York Times.

    Actualul primar, Miguel Angel Herrera, a pariat însă pe arta contemporană pentru a atrage turişti, invitând artişti să participe la un festival şi să înfrumuseţeze cu creaţiile lor satul, inclusiv noul cimitir. Printre artiştii care şi-au lăsat amprenta la Genalguacil s-a numărat o pictoriţă care le-a cerut localnicilor reţeta mâncării preferate şi apoi a transformat-o în pictură murală pe zidurile caselor sau ale localurilor acestora.

    Până acum, ideea lui Herrera s-a dovedit profitabilă. În cele două săptămâni ale festivalului, cca 8.000 de oameni au vizitat acest sat din Malaga, dintr-un total de cca 20.000 de vizitatori aşteptaţi în total cursul acestui an. Mai mult, acum au început şi regizorii de film să fie interesaţi de zonă: regizorul basc Juanma Bajo Ulloa va filma aici o parte din noua sa comedie, “Rey Gitano”.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    2.452 lei
    venitul mediu lunar total pe gospodărie în T2, din care veniturile băneşti au reprezentat 85,1%, în timp ce cheltuiala medie lunară totală a fost de 2.210 lei, din care cheltuielile de consum au reprezentat 72,5%

    0,6%
    creşterea PIB real în 2012 faţă de 2011, conform datelor definitive ale INS, la un total realizat de 596.681,5 mil. lei (preţuri curente), faţă de 586.749,9 mil. lei conform datelor semidefinitive

    1,2%
    cu atât a crescut volumul comerţului cu amănuntul în UE în august faţă de iulie, date ajustate sezonier, în timp ce creşterea faţă de august 2013 a fost de 2,5% (pentru zona euro, cifrele sunt 1,2%, respectiv 1,9%)

    33,6 mld. euro
    investiţiile BERD, BEI şi BM în Europa Centrală şi de Sud-Est efectuate în cadrul planului comun de acţiune anticriză lansat în 2012

    2,5%
    creşterea în august faţă de iulie a volumului comerţului cu amănuntul în UE, cele mai mari creşteri fiind consemnate în Germania şi Luxemburg (cu câte 2,5%), iar cele mai ample minusuri în România şi Slovacia (cu câte 0,6%)