Aceste discuţii, care ar putea dura mai multe săptămâni, vor începe vineri la ora 13.00 (14.00 ora României), la Berlin. Conservatorii cancelarului s-au clasat pe primul loc în alegerile legislative din 22 septembrie, cu 41,5 la sută din voturi, în timp ce SPD s-a clasat pe locul al doilea, cu 25,7 la sută.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel de cifre, publicate imediat după victoria în alegeri a cancelarului german Angela Merkel, nu sunt însă de natură să contracareze aerul de descurajare din Europa generat de persistenţa unui şomaj care afectează peste 19 milioane de oameni. Raportul de toamnă al Ernst&Young cu prognozele pentru zona euro anticipează că zona euro va ajunge la creştere economică abia la anul (0,9%), dar şomajul va continua să urce şi pe parcursul anului viitor, ajungând la 12,6% la jumătatea lui 2014, cu mari diferenţe pe ansamblul zonei (29% în Grecia, 5,4% în Germania). Creşterea economică slabă este explicată de EY prin dezintermedierea financiară, respectiv lipsa de surse de finanţare atât la nivelul sectorului public, cât şi la nivelul celui private.
Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, creditarea în zona euro s-a redus şi mai mult în august: împrumuturile către companii au scăzut cu 12 mld. euro, după o scădere de 17 mld. euro în iulie, în timp ce creditele către persoane fizice au crescut cu 4 mld. euro, după o reducere cu 3 mld. în iulie. Majoritatea analizelor economice arată că redresarea zonei euro nu poate deveni durabilă atâta timp cât băncile nu reîncep să acorde credite companiilor, iar această perspectivă pare să se îndepărteze, în contextul intenţiilor recent anunţate de autorităţile financiare europene de a derula un nou control al activelor bancare, însoţit de un test de solvabilitate.
Ambele demersuri sunt menite să amelioreze pe termen mediu credibilitatea băncilor şi să le stimuleze să-şi pună în ordine bilanţurile, iar unele bănci au anunţat deja fie majorări de capital, fie suplimentări de provizioane spre a face faţă testului. În acelaşi timp, acest efort menţine inevitabil pe termen scurt creditarea la un nivel scăzut, situaţie care e de aşteptat să persiste până ce restructurarea băncilor europene va fi avansat suficient încât dependenţa lor faţă de finanţările de la Banca Centrală Europeană să dea măcar semne că s-ar putea reduce.
Bernd Fabritius (48 de ani), preşedintele Asociaţiei Saşilor Transilvăneni din Germania, a candidat pe listele Uniunii Creştin-Sociale (CSU), aliaţii din landul Bavaria ai cancelarului Angela Merkel, şi a obţinut, în mod surprinzător, un loc în Bundestag. Politicianul de dreapta a candidat, fără succes, şi la precedentele alegeri, din 2009.
Fabritius s-a născut la Agnita, în judeţul Sibiu, în 1965, şi a emigrat în Germania în 1985.
A studiat drept şi politologie la München. Este profesor asociat la Universitatea Lucian Blaga şi la Universitatea Româno-Germană, ambele din Sibiu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Da, guvernul alternativ al PDL are un număr de ministere mult mai mic. Cine îşi poate permite să aibă un guvern mamut cu 27 de ministere? Numai în România s-a văzut, în Germania ajung 15. Vedeţi că doamna Merkel a câştigat detaşat alegerile într-o criză, făcându-şi datoria faţă de Germania cu un guvern de 15 persoane”, a precizat Blaga înainte de şedinţa BPN al PDL.
El a evitat să facă alte precizări, arătând că guvernul alternativ al PDL al cărui prim-ministru este Cătălin Predoiu va fi prezentat după şedinţa BPN al PDL.
Blaga a mai spus că PDL a făcut acest guvern alternativ nu atât ca obligaţie statutară, arătând că rolul acestuia va consta în “sarcini precise de a monitoriza exact actualul guvern”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
FDP, aliatul liberal al partidului conservator CDU, nu ar fi reuşit să întrunească 5 la sută din voturi pentru a putea intra în Bundestag, o premieră în istoria Germaniei federale, în timp ce social-democraţii din SPD ar fi obţinut între 26 şi 26,5 la sută din sufragii.
Ambele coaliţii au respins o alianţă cu Alternativa pentru Germania, partid eurosceptic care avea în sondaje 4-5 (pragul de intrare în parlament este de 5%). Pentru o majoritate parlamentară, una dintre cele două tabere ar trebui să câştige 46% din voturi – un rezultat improbabil pentru ambele, astfel încât se profilează deja o coaliţie între UCD şi SPD. Peer Steinbrück a declarat că el nu va face parte dintr-o astfel de coaliţie, însă toţi comentatorii anticipează că social-democratul va ajunge, mai devreme sau mai târziu, la negocieri cu Angela Merkel pe marginea unui program de guvernare de natură să liniştească Europa în privinţa viitoarelor ei direcţii de politică economică.
Insistenţa nouă cu care UCD şi liber-democraţii s-au referit în campanie la nevoia de dereglementare şi de descentralizare a deciziilor în raport cu Bruxellesul a indus în rândul analiştilor concluzia că o victorie a lui Frau Merkel ar fi decisivă pentru rămânerea Marii Britanii în UE şi pentru un nou tandem la conducerea Europei: Angela Merkel – David Cameron.
Premierul britanic Cameron a anunţat în ianuarie că vrea să renegocieze statutul de membru al UE pentru ţara sa şi să organizeze un referendum pe această temă până în 2017, mânat de aceleaşi nemulţumiri care îi mână şi pe alegătorii nemţi, anume că banii ţărilor bogate ale zonei euro subvenţionează rateurile de politică economică ale celorlalte. Ideea este împărtăşită şi de Olanda, unde ministrul de externe a lansat în iunie un plan de descentralizare a deciziilor către guvernele naţionale, sub deviza “(La nivel) european acolo unde trebuie, (la nivel) naţional acolo unde e posibil”.
“Europa aşteaptă alegerile” deoarece “au fost amânate numeroase decizii”, subliniază Carsten Brzeski, o economistă la banca olandeză ING. Nicolas Veron, de la centrul european de reflecţie Bruegel, vorbeşte chiar despre o “paralizie”.
Dezbaterile privind situaţia Greciei şi uniunea bancară vor putea, astfel, să fie reluate.
“Grecia nu va putea să îşi ramburseze datoria, şi va fi necesar ca Germania să recunoască acest lucru”, a avertizat Fabian Zuleeg, directorul centrului de reflecţie European Policy Centre, care se aşteaptă la o nouă restructurare a datoriei greceşti, “la un moment sau altul”, după alegerile germane.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Directorul pentru proiecte regionale al Daimler, Lothar Ulsamer, era in cautarea unui teren in apropiere de Stuttgart, unde se afla sediul central al grupului, iar baza de la Immendingen a fost considerata o alegere perfecta, relateaza Bloomberg.
Armata germana sa pregateste sa elibereze baza, iar Daimler negociaza achizitia complexului amplasat pe 500 de hectare, unde vrea sa construiasca ateliere, un tunel de testare a farurilor si o pista de testare. “O baza militara este perfecta. Transformarea unui teren agricol intampina deseori opozitia fermierilor si ecologistilor”, a spus oficialul Daimler.
Tranzactia este parte a celui mai mare transfer de proprietati militare efectuat vreodata in Germania, unde fortele armate sunt intr-un proces de restrangere, iar Marea Britanie si Statele Unite inchid bazele infiintate in Germania dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Potrivit unui “Politbarometer” comandat de postul public de televiziune ZDF, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, conservatori) este creditată cu 40% din intenţiile de vot, un nivel stabil în comparaţie cu cel de săptămâna trecută, iar aliatul său liberal (FDP) pierde o jumătate de punct procentual şi coboară la 5,5%.
Cu un total de 45,4%, cele două formaţiuni au nevoie de cel puţin un punct şi jumătate pentru a constitui o majoritate parlamentară, dar acesta este inclus în marja de eroare.
Cu mai puţin de 48 de ore înainte de deschiderea secţiilor de votare pentru alegerile legislative, “problema este deschisă, aşa cum a fost şi anterior”, scrie grupul de cercetare Wahlen, autorul studiului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“ANCOM a propus anumite reduceri la tarifele de interconectare care, în general, sunt în aceeaşi linie cu ceea ce vine de la Bruxelles şi Comisia Europeană. În câteva ţări, reglementatorii şi-au pus întrebări şi au pus sub semnul întrebării înţelepciunea acestor prevederi care vin de la Bruxelles. În Olanda, spre exemplu, instanţa a pus tarifele de interconectare mai sus decât propunerea reglementatorului. Eu sunt străin în această ţară, dar (…) dacă analizez din punct de vedere macroeconomic această propunere, mi se pare puţin nostim faptul că România vrea să subvenţioneze operatorii din Germania, Poate că ar trebui să fie invers”, a spus Beckers.
El a adăugat cã propunerea ANCOM va afecta întreaga piaţa locală a telecomunicaţiilor, nu numai companiile din grupul Cosmote.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro