BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • FMI recomandă Franţei să încetinească reducerea deficitului bugetar şi să facă reforme structurale

     FMI cere în mod special guvernului francez să reformeze sistemul de pensii, dar fără creşterea contribuţiilor, aprofundarea reformei pe piaţa muncii şi deschiderea pentru concurenţă a pieţei bunurilor şi serviciilor.

    “De acum şi până la sfârşitul anului 2013, guvernul va realiza două treimi din efortul întreprins în 2011 pentru stabilizarea deficitului. Având în vedere acest fapt şi caracterul ezitant al redresării, guvernul trebuie să încetinească ritmul ajustării”, se arată în raportul anual al FMI referitor la economia Franţei.

    FMI estimează că Franţa va încheia acest an cu un deficit bugetar de 3,9% din PIB, faţă de 4,8% în 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

    LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.

    „Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.

    Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.

    Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).

    STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.

    Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

    Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

    2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere.  Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.

    De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.

  • Mega Image are în plan nouă magazine noi în august. Primul a fost deschis la Braşov

     Mega Image Zizin din Braşov are o suprafaţă de 361 metri pătraţi şi trei case de marcat.

    În luna iulie, Mega Image a deschis şase magazine, din care două supermarketuri Mega Image şi patru magazine de proximitate Shop&Go.

    Parte a grupului belgian Delhaize, Mega Image este cea mai mare reţea de supermarketuri din România, care cuprinde 239 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe, sub mărcile Mega Image (145) şi Shop&Go (94).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai frumoase 21 de destinaţii de vacanţă

     1. Cascada de Aur Gullfoss din Islanda

     2. Pădurea de Piatră, China

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Carrefour pregăteşte deschiderea celui de-al 25-lea hipermarket

    În cursul lunii iunie 2013, cele două companii au agreat termenii comerciali privind prezenţa unui hipermarket Carrefour în suprafaţă totală de 9.600 mp în cel mai nou centru comercial al oraşului Galaţi, a cărui inaugurare este prevazută de către dezvoltator pentru trimestrul patru 2013.

    Shopping City Galaţi va fi ridicat pe un teren în suprafaţă de aproximativ 12 hectare şi va include, pe lângă hipermarket-ul Carrefour, şi un shopping mall de aproximativ 20.000 mp cu retaileri naţionali şi internaţionali, precum şi o zonă de divertisment şi un food court. Clienţii noului centru comercial vor avea la dispoziţie peste 1.400 locuri de parcare gratuite, cu acces din bulevardele adiacente.

    ”Centrul comercial Galaţi Shopping City, dezvoltat de NEPI în strânsă colaborare cu Carrefour România, va ajuta la dezvoltarea economică a zonei oraşului Galaţi, prin crearea unui număr considerabil de locuri de muncă. Ne bucurăm să continuăm în acest fel parteneriatul început cu NEPI în anul 2011, prin redezvoltarea centrului comercial Ploieşti Shopping City.”, a declarat Anca Damour, directorul Carrefour Property România.

    În România, grupul Carrefour numără 122 magazine (aproximativ 9.000 de angajaţi) dintre care 24 de hipermarket-uri Carrefour, 69 de supermarket-uri Market, 28 de magazine de proximitate Express şi 1 website de comerţ online.

    New Europe Property Investments plc este o companie înfiinţată pentru a investi în proprietăţi comerciale, în principal în România, unde este activ încă de la înfiinţarea sa, în 2007. Grupul este în prezent listat pe piaţa principală a Bursei de Valori din Johannesburg (Africa de Sud), pe segmentul AIM al London Stock Exchange şi la Bursa de Valori Bucureşti.

  • Singura deschidere de pe piaţa mallurilor din 2013, în Botoşani

    Stocul de spaţii comerciale moderne a rămas stabil în primul semestru al acestui an, circa 2,7 milioane de metri pătraţi, din care 30% se află în Bucureşti, însă acesta va ajunge la 2,85 milioane de metri pătraţi până la finalul anului, potrivit Raportului CBRE despre piaţa spaţiilor comerciale în România în H1 2013. Centrele comerciale reprezintă 56% din stoc, în timp ce parcurile de retail deţin 43,5%, iar centrele de tip factory outlet – doar 0,6%.


    „Unele proiecte de retail, însă, au întâmpinat mari dificultăţi în primele şase luni ale anului. Spre exemplu, s-au înregistrat insolvenţe ale unor centre comerciale aparţinând companiei BelRom (în Craiova, Focşani şi Bacău), dar şi cea a dezvoltatorului proiectului Focşani Plaza, în timp ce Armonia Brăila nu şi-a găsit încă un cumpărător”,  a declarat Luiza Moraru, Head of Retail Department CBRE România.
    Media primelor 15 oraşe din România în ceea ce priveşte stocul de spaţii comerciale moderne la 1.000 de locuitori este de 548 de metri pătraţi. Acest clasament este condus de Suceava (1,118 mp / 1.000 locuitori), Piteşti (771 mp / 1.000 locuitori), Oradea (664 mp / 1.000 locuitori), Sibiu (609 mp / 1.000 locuitori) şi Târgu Mureş (563 mp / 1.000 locuitori). Bucureştiul ocupă locul 12, cu o medie de 411 mp / 1.000 locuitori. Totuşi, media naţională se situează în continuare sub cea a altor state din Europa Centrală şi de Est, cu 127 mp / 1.000 locuitori.

    „Observăm o tendinţă de creştere a interesului pentru centre comerciale prime atât din partea investitorilor, cât şi din cea a chiriaşilor. Proiectele performante din Bucureşti şi provincie atrag majoritatea clienţilor şi înregistrează vânzări peste medie, având o rată de neocupare de sub 5%, în timp ce centrele secundare se confruntă cu o rată de neocupare de peste 10%. O altă tendinţă din piaţa de retail este tăierea costurilor cu utilităţile, care continuă să joace un rol important în planul de afaceri al chiriaşilor”, a adăugat Luiza Moraru. 

    Cei mai activi comercianţi de pe piaţa locală în S1 2013 au fost Kaufland (a cărui reţea a ajuns la 85 de magazine), Mega Image (232 magazine Mega Image şi Shop&Go), Profi (165 de magazine în formatele Profi City şi Profi Mall), Lidl (160 de magazine) şi Carrefour Express (27 magazine).

    De asemenea, magazinele operate direct de companii precum Inditex, H&M, Takko şi Deichman şi-au continuat expansiunea în România, înregistrând creşteri încurajatoare. În schimb, anumite branduri internaţionale – precum francizele Debenhams, Springfield, La Senza şi Nine West – şi-au încetat operaţiunile în România în primul semestru, în timp ce altele şi-au schimbat francizatul (Women Secret, Aldo). Singura marcă internaţională nou intrată pe piaţa locală a fost Intimissimi.

    „Retailerii online precum eMAG sau Fashion Days au înregistrat creşteri importante şi vor continua să-şi consolideze prezenţa în piaţă, mai ales prin marketing şi printr-o politică de preţuri reduse. De asemenea, unii comercianţi de online, precum Bebe Tei şi ErFi, au decis să-şi deschidă magazine tradiţionale pentru a atrage cât mai mulţi clienţi”, a mai declarat Luiza Moraru.

    CBRE Group, Inc, companie listată la S&P 500, cu sediul central în Los Angeles, este cea mai mare firmă de servicii comerciale imobiliare din lume (conform veniturilor din anul 2012). Compania are aproximativ 37.000 de angajaţi (excluzând afiliaţii) şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii şi chiriaşii prin intermendiul celor peste 300 de birouri din întreaga lume (excluzând afiliaţii).

  • Un nou magazin Profi, în judeţul Harhita

    Inaugurarea din Toplita vine la doar cinci zile dupa deschiderea celui de al doilea magazin Profi City din Bucuresti, care alaturi de cele cinci Profi City din Cluj-Napoca, ridica la sapte numarul unitatilor sale de acest gen din tara. Deschis in format standard, magazinul are  o suprafata totala de 469 mp si o sala de vanzari de 326 mp.

    Profi îşi consolidează astfel cea de-a doua poziţie în clasamentul retailerilor moderni din Romania.

  • Lemet se extinde în nord-vestul ţării

    Magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul Lem’s Cu acest spaţiu comercial deschis în Rădăuţi, reţeaua Lem’s are o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de peste 65.000 de mp.

    ”Magazinul de la Rădăuţi este ce-l de-al 8-lea magazin deschis anul acesta, urmând ca până la sfârşitul anului să deschidem alte şapte unităţi. Extinderea reţelei de magazine Lem’s continuă, urmărind dezvoltarea de spaţii tot mai generoase. Toate unităţile deschise anul acesta au peste 800 mp, majoritatea fiind localizate în centre comerciale noi. Avem nevoie de spaţii tot mai mari datorită diversificării gamei de produse. Când vine vorba de mobilier, preferinţele şi nevoile românilor sunt în continuă schimbare. Astfel, lucrăm constant la îmbunătăţirea şi lansarea de produse Lem’s pentru a ţine pasul cu nevoile pieţei” declară Adrian Rizea, directorul comercial al reţelei, strategia de extindere.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. Atât în fabrica Lemet cât şi în reţeaua Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi. Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă.
     

  • Bram Boon, sau povestea managerului de carieră care pregăteşte manageri

    “Am făcut multe greşeli în trecut, ceea ce de fapt nu e chiar aşa de rău”, glumeşte Bram Boon, cu o nonşalanţă care avea să se lămurească pe parcursul discuţiei cu participanţii la MEET THE CEO, când şeful ING Asigurări de Viaţă a explicat de ce pune preţ pe libertatea unui manager de a greşi. “E important să înveţi din propriile erori, dar pentru asta trebuie să fii într-un mediu profesional unde poţi să rişti, să încerci lucruri noi şi implicit să faci şi greşeli. La noi în companie, asta nu a fost o problemă. Dar dacă vă găsiţi într-un mediu unde aşa ceva nu se poate întâmpla, schimbaţi-l!” e sfatul probabil cel mai important al lui Boon pentru orice tânăr manager sau antreprenor.

    Lucrează de peste 30 de ani în grupul ING, dintre care aproape cinci în România, şi aproape toată cariera şi-a petrecut-o în asigurări, în companii ale grupului din Europa, Asia şi Australia, însă declară că decizia de a veni în România în 2004 (şi apoi de a se întoarce aici în 2012, pentru un nou mandat de CEO) a fost cea mai bună din toată cariera lui, atât din punct de vedere profesional, cât şi personal.

    E ataşat evident de România, pe care o descrie drept a doua lui patrie, îi place inclusiv muzica lăutărească şi cântă la acordeon, iar faptul că n-a ajuns să vorbească româneşte, deşi a luat lecţii, îl explică prin lipsa de exerciţiu, atâta vreme cât toată lumea din mediul lui profesional de aici comunică în engleză. Ca expat, a remarcat că dacă în 2004 mentalitatea era mai ierarhică şi mai rigidă, acum oamenii sunt mult mai deschişi şi comunică mai uşor. “Vechile generaţii înţeleg că lucrurile se schimbă, oamenii călătoresc în străinătate mai mult, iar noile generaţii deja au crescut fără restricţiile de pe vremea lui Ceauşescu.”

    Piaţa asigurărilor de viaţă din România, în schimb, s-a dezvoltat foarte lent (0,2% din PIB penetrare, faţă de 8-10% în pieţele mature). Ceea ce s-a schimbat însă faţă de 2004-2008, consideră Boon, este atitudinea faţă de viitor: atunci toată lumea cheltuia fără grija zilei de mâine, acum însă criza i-a făcut pe oameni mai conştienţi de necesitatea de a economisi pentru pensie. “Dacă economia va reîncepe să crească solid, piaţa asigurărilor va creşte şi mai rapid. Iar dacă reforma în sănătate va deschide acest domeniu, atunci asigurările de sănătate vor fi o piaţă uriaşă, deoarece sănătatea este preocuparea nr. 1 pentru mulţi români.”

    Pentru ING Asigurări de Viaţă, afirmă managerul, prioritatea pentru următorii ani este intrarea în businessul asigurărilor de sănătate, accelerarea deschiderii acestei pieţe, dar şi creşterea vânzărilor de produse de asigurări de viaţă pe măsură ce economia îşi revine. Compania controlează peste 32% din piaţa asigurărilor de viaţă, poziţie de lider pe care şi-a păstra-t-o constant începând din 1999.

    În primul trimestru, portofoliul asigurărilor încheiate de ING Asigurări de Viaţă a fost cu 5% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar volumul primelor brute subscrise a fost cu 2,3% mai mare, respectiv peste 136 mil. lei. La sfârşitul lunii martie, compania administra active de 2,4 mld. lei, în creştere cu aproape 7% faţă de martie 2012. Profitul brut estimat pentru primele trei luni ale anului a fost de 1,81 mil. lei.

    Citiţi textul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin


     

  • Deutsche Bank închiriază birouri în Bucureşti pentru un centru de servicii cu 1.000 de angajaţi

     Perfectarea unei tranzacţii este aşteptată în perioada imediat următoare, potrivit unor informaţii de pe piaţa imobiliară, bancară şi de HR.

    “Chiar dacă nu este vorba – cel puţin deocamdată – despre extinderea ofertei de servicii bancare a Deutsche Bank pentru piaţa locală, proiectul de outsourcing al puternicei bănci germane reprezintă un adevărat eveniment şi marchează transformarea României într-un hub de back office, servicii de callcenter şi procesare de carduri pentru mari grupuri bancare europene”, potrivit Ziarul Financiar.

    Deutsche Bank, a cărei divizie de investment banking este unul dintre managerii preferaţi ai Ministerului Finanţelor la emisiunile de obligaţiuni realizate pe pieţele externe, a tatonat înainte de criză mai multe variante de dezvoltare a prezenţei locale, însă planurile au devenit tot mai greu de susţinut în faţa acţionarilor pe fondul deteriorării dramatice a mediului financiar-bancar internaţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro