BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Plan de investiţii european în valoare de 315 miliarde de euro, menită să relanseze creşterea economică şi să reducă şomajul

    Planul prevede instituirea unui nou Fond european pentru investiţii strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care va mobiliza cel puţin 315 miliarde de euro sub formă de investiţii suplimentare în perioada 2015-2017. Un comunicat al Comisiei Europene precizează că va fi creată şi o rezervă de proiecte, însoţită de un program de asistenţă, pentru canalizarea investiţiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

    Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani şi ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.

    Referitor la plan, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: “Chestiunea este foarte simplă: dacă Europa face mai multe investiţii, va fi mai prosperă şi va crea mai multe locuri de muncă. Planul de investiţii pe care îl prezentăm astăzi în strâns parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii este o modalitate nouă şi ambiţioasă de a stimula investiţiile fără a crea noi datorii. Acum este momentul să investim în viitorul nostru, în domenii strategice-cheie pentru Europa, cum ar fi energia, transporturile, reţelele în bandă largă, educaţia, cercetarea şi inovarea. Contez acum pe Parlamentul European şi pe statele membre să se implice şi să îşi îndeplinească rolul pentru ca noul Fond european pentru investiţii strategice să fie pe deplin funcţional cât mai curând posibil. Europa are nevoie de un impuls şi astăzi noi îi oferim mijloacele necesare pentru a se pune în mişcare.”

    Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei responsabil pentru locurile de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, a declarat: “Fiecare euro din banii publici mobilizat în cadrul fondului va genera aproximativ 15 euro sub formă de investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul va demara cu o capacitate foarte importantă şi îşi va putea extinde în continuare activităţile, pe măsură ce i se vor alătura mai multe părţi interesate. Comisia invită statele membre şi băncile naţionale de promovare să adere la fond pentru a intensifica impactul acestuia şi a genera şi mai multe efecte pozitive semnificative pentru economia europeană.”

    Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, spune că “În Europa avem o rezervă amplă de lichidităţi, dar nu avem investiţii suficiente. Ne confruntăm cu o criză de încredere, aşadar provocarea constă în a reconecta investiţiile private la proiecte atractive. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să ne asumăm riscuri mai mari pentru a-i încuraja pe promotorii proiectelor să îşi lanseze investiţiile. Noul Fond european de investiţii strategice va oferi o capacitate specifică şi catalizatoare de asumare a riscurilor pentru investiţiile viabile din punct de vedere economic, pe baza expertizei şi a experienţei BEI în selectarea şi gestionarea proiectelor. În plus, vor fi promovate iniţiative cum ar fi eliminarea obstacolelor de reglementare şi instituirea unui serviciu de consiliere în materie de investiţii, cu scopul de a stimula dezvoltarea şi pregătirea proiectelor în întreaga Europă.”

    Fondul european pentru investiţii strategice (EFSI) va fi instituit în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Acesta se va baza pe o garanţie de 16 miliarde de euro din bugetul UE, la care se adaugă 5 miliarde de euro angajate de BEI. Pornind de la estimări prudente, pe baza experienţei trecute, efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiţii totale de 15 euro, investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul ar trebui să se axeze pe investiţii în infrastructură, în special în reţelele în bandă largă şi de energie, precum şi în infrastructura de transport din centrele industriale, în educaţie, cercetare şi inovare, precum şi în energia din surse regenerabile, în IMM-uri şi în întreprinderile cu capitalizare medie.

  • Cele mai inovatoare companii din România: AdePlast, gama de produse Aeria cu PorusX

    Elementul de noutate:

    Vopseaua permite vaporilor de apă din pereţi să iasă, însă nu permite apei să intre. Astfel este mult diminuat riscul apariţiei igrasiei sau cel al degradării pereţilor.

    Efectele inovaţiei:

    Primul produs cu PorusX a fost lansat în aprilie 2013, iar gama a fost completată progresiv, până în martie 2014. Compania vizează vânzări de 3 – 3,5 milioane de euro pe acest segment în următorii ani, în acest moment valoarea vânzărilor de vopsele PorusX ajungând la circa 1,5 milioane de euro.

    Descriere:

    Gama de produse PorusX a fost dezvoltată în colaborare cu specialişti germani de la Wacker, în urma unei investiţii de 250.000 de euro, sumă care nu vizează şi investiţiile în laboratoarele companiei. Dincolo de investiţiile în echipamentele de producţie, pentru a putea dezvolta această gamă de produse, compania a deschis un al doilea laborator de cercetare-dezvoltare.

    Primul laborator a fost pus în funcţiune pe platforma de la Oradea, iar pe parcursul anului trecut şi în prima parte din 2014 AdePlast a investit peste jumătate de milion de euro pentru utilarea unui laborator de ultimă generaţie la Ploieşti. „Aici se afla deja în dezvoltare noi serii de produse care urmează să fie testate şi lansate pe piaţă”, afirmă Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast.

    Pentru crearea produsului a fost urmărit aspectul estetic, dar şi uşurinţa cu care se curăţă orice perete după ce este acoperit cu Aeria. Pentru vopselele cu PorusX nu există un patent, dar reţetele de fabricaţie sunt proprietatea AdePlast şi nu pot fi copiate sau reproduse, conform reprezentanţilor companiei.

    „Nu ne considerăm neapărat inovatori, dar am fost puşi încă de la început în situaţia de a inova. Chiar primul sac ieşit din atelierul AdePlast, în 1996, AF – adeziv de faianţă şi gresie, a fost o inovaţie a inginerului chimist, pe atunci partener în companie, Daniel Stefani. Am combinat practic mai multe materii prime şi am creat un produs care se foloseşte şi astăzi la scară mare, apoi am mers pe şantiere să-l promovăm pentru că în acei ani românii foloseau produse cu totul neadecvate”, declară Marcel Bărbuţ.

    Compania a încheiat 2013 cu o cifră de afaceri de 253 milioane de lei, în creştere cu 37,36 % faţă de 2012. Anul trecut a avut loc cea mai mare dezvoltare industrială din istoria companiei, pe baza unui program investiţional de peste 22 de milioane de euro, în urma căruia a adăugat în portofoliul său industrial patru noi fabrici pe cele trei platforme pe care AdePlast le are la Roman (Neamţ), Ploieşti şi Oradea.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Ţara europeană care nu mai ştie ce să facă cu banii cheltuie milioane pe noile paşapoarte: “Sunt concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”

    După succesul înregistrat de noile bancnote emise anul acesta, Norvegia a decis să investească într-un nou proiect: modificarea paşapoartelor. Designul a fost realizat de către Neue Studio, o companie din Oslo.

    “Interiorul paşaportului va avea o reproducere grafică a unui peisaj norvegian”, a explicat publicaţia Citylab. “E păcat că acesta va fi acoperit de vize şi ştampile”, a mai notat publicaţia într-un material cu titlul “Noile paşapoarte din Norvegia, concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”.

    Sub lumină ultravioletă, peisajul se va schimba iar “luminile nordului” vor deveni vizibile. Coperta paşaportului este una simplă, având ca unic element grafic sigla statului norvegian. Paşapoartele vor fi disponibile în trei culori: roşu pentru cetăţeni, albastru pentru diplomaţi şi alb pentru imigranţi.

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator. Fondul are active evaluate la 760 de miliarde de dolari şi a avut performanţe modeste în acest an, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

  • Fondul de investiţii Catalyst România a intrat în acţionariatul Elefant.ro

    “Elefant.ro a devenit de-a lungul timpului un brand cunoscut şi o afacere cu o creştere rapidă. Decizia noastră de a investi este fundamentată pe aceste atribute, pe evoluţia generală a companiei, precum şi pe capacităţile echipei de management de a avea viziune şi o bună înţelegere a comerţului electronic. În urma unei infuzii de capital, am intrat în structura acţionariatului cu o participaţie puţin peste 10% şi este posibil să efectuăm o nouă infuzie de capital la finele anului viitor”, a afirmat Sfinţescu, care a evitat să precizeze suma alocată infuziei de capital.

    În acţionariatul magazinului online se află din 2010 fondul de private equity Fribourg Investments, controlat de omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova şi fost director general adjunct al Rompetrol. Alături de Dan Vidraşcu, Sturza va deţine circa 85%, după încheierea tranzacţiei cu Catalyst. Un pachet de 5% din acţiunile companiei care operează elefant.ro vor fi acordate managerilor. Fribourg a dezvoltat elefant.ro în 2010, iar durata investiţiei este cuprinsă între trei şi cinci ani.

    Fondul de private equity Catalyst a fost înfiinţat în 2012 şi este administrat de firma de investiţii 3TS Capital Partners. Cel mai mare investitor în fondul Catalyst este Fondul European de Investiţii (FEI) cu un aport de 10 milioane de euro la capital. Acest capital este destinat pentru investiţii în IMM-urile active în sectoarele de telecomunicaţii, media şi tehnologii. Alte circa 5 milioane de euro au fost plasate de investitori instituţionali locali şi persoane private cu experienţă în sectorul IT&C.

  • România a atras în criză 311 proiecte de investiţii străine, jumătate faţă de 2004-2008

    În perioada 2004-2008, România a atras un număr de 612 de proiecte de investiţii şi se poziţiona pe locul doi în Europa Centrală şi de Est (CEE), după Polonia, în funcţie de acest indicator, înregistrând însă cea mai mare scădere între 2009 şi 2013, de aproape 50%, la 311 proiecte. În urma acestei scăderi, piaţa locală a coborât pe poziţia cinci, în urma Rusiei, Poloniei, Turciei şi Cehiei, potrivit ediţiei din 2014 a studiului EY – European attractiveness survey.

    Numărul de locuri de muncă create în urma investiţiilor străine din România, Polonia şi Cehia au scăzut cu peste 50%, în timp ce în Turcia şi Serbia au crescut cu 143%, respectiv 157%.

    România a urcat însă pe locul trei în topul celor mai atractive pieţe pentru investiţii străine directe din zona CEE, câştigând două puncte procentuale în preferinţele investitorilor, conform raportului.

    Pe fondul scăderii atractivităţii pieţelor din Polonia (31%, în scădere cu 6% faţă de 2013) şi Cehia (11%, în scădere cu 4% faţă de 2013), România (+2%) este considerată, alături de Ungaria (+3%) şi Turcia (+4%), una dintre destinaţiile cele mai atractive pentru investiţii din Europa de Est.

    “Din cauza unui grad ridicat de expunere faţă de ţările europene, al unui sector bancar fragil şi al dependenţei puternice de creditul de consum pe fondul crizei, numărul de proiecte de investiţii străine din Europa Centrală şi de Est a scăzut cu 12%, însă a înregistrat o creştere de 19% în Europa de Vest în perioada 2009-2013, comparativ cu perioada 2004-2008. Această divergenţă este şi mai bine evidenţiată în cazul creării de noi locuri de muncă, zona CEE înregistrând o scădere de 30%, comparativ cu doar 13% în Europa de Vest”, se menţionează în studiu.

    Cu o scădere de 22% a volumului de proiecte de investiţii străine în anii de criză, Polonia şi-a pierdut poziţia fruntaşă ca destinaţie de investiţii între economiile europene emergente în favoarea Rusiei şi a coborât pe poziţia cinci în termeni de generare de locuri de muncă în perioada 2009-2013. Această tendinţă a fost cu atât mai surprinzătoare, cu cât Polonia a fost, până în 2013, singurul stat membru UE care a înregistrat creşteri pozitive în timpul crizei.

    Republica Cehă, o altă economie cheie din regiune, a cunoscut un declin accentuat, de 37%, al proiectelor de investiţii străine între 2009 şi 2013. În pofida acestui declin, Polonia şi Cehia continuă să ocupe primele două poziţii în topul destinaţiilor din Europa Centrală.

    Între 2009 şi 2013, numărul de proiecte de investiţii din Turcia a crescut cu 129%. Astfel, Turcia se poziţionează pe locul trei după creşterea volumelor de proiecte, după Germania şi Marea Britanie, şi pe locul 10 în întreaga Europă ca destinaţie atractivă pentru FDI.

    Creşterea nivelului de investiţii în Turcia în perioada 2009-2013 a atras după sine o creştere de 162% a creării de noi locuri de muncă. Cu cele 98 proiecte începute (în creştere faţă de cele 95 din anul 2012), 2013 s-a dovedit a fi un an de succes. Afirmându-se ca noul pol european pentru proiecte mari în segmentul de producţie, Turcia a atras mai multe investiţii mari în sectorul auto. Statele Unite ale Americii şi Germania rămân principalii investitori din această ţară, cu 24%, respectiv 16% din totalul investiţiilor străine.

    Rusia a atras 114 de proiecte în 2013 şi a preluat prima poziţie în topul destinaţiilor din afara Europei Occidentale în timpul anilor de criză. Deşi numărul de proiecte a scăzut cu 11% faţă de anul anterior, Rusia a reuşit să-şi păstreze poziţia de top ca principală destinaţie în regiunea CEE, după ce coborâse în urma Poloniei în anul 2012.

    Acest lucru vine pe fondul faptului că Rusia a reuşit în ultimii ani să atragă câteva proiecte cheie de investiţii în sectorul producţiei de maşini, al industriei grele şi al unor sectoare precum industria chimică şi cea a echipamentelor de maşini mari de transport, şi a reuşit să se menţină pe poziţia de top în regiunea CEE. Cu toate astea, este foarte posibil ca tensiunile geopolitice generate de situaţia din Ucraina să afecteze atractivitatea Rusiei.

    Ca şi în cazul atractivităţii ţărilor, multe oraşe din regiunea CEE şi-au pierdut masiv din atractivitate.

    “Când li s-a cerut să numească trei dintre cele mai atrăgătoare oraşe din Europa, doar 17% din participanţii la studiu au numit oraşe din regiunea CEE. Procentul trebuie comparat cu cei 82% care au numit un oraş din Europa de Vest şi cu cei 19% care au numit un oraş din Europa de Sud. În linie cu rezultatele din anii anteriori, investitorii au ales Londra, Paris, Berlin, Frankfurt şi Munchen drept principalele cinci destinaţii de investiţii în Europa. Moscova a coborât de pe locul 8 pe 10. Praga şi Varşovia au căzut pe locurile 12, respectiv 14”, apreciază autorii studiului.

    Rezultatele studiului sunt obţinute pe baza EY European Investment Monitor (EIM), care urmăreşte proiecte de investiţii străine directe ce creează noi locuri de muncă şi facilităţi, şi a opiniilor exprimate de peste 800 de lideri de business din întreaga lume.

  • Şeful Michelin Group: Economia României nu este acolo unde am vrea să fie

    “România, Serbia şi Ungaria au încă potenţial, chiar semnificativ, nu neapărat în această ordine, dar am un sentiment foarte puternic vizavi de potenţialul acestei zone. România ne place, nu suntem din întâmplare pe această piaţă. Ne place pentru că oamenii sunt foarte loiali, conştiincioşi şi lucrează foarte bine. Economia nu este acolo unde am vrea să fie, dar nici în Franţa nu este, dar potenţialul este acolo (pe piaţa românească, n.r.)”, a spus Senard, directorul executiv al grupului francez Michelin, la summitul global Michelin Challenge Bibendum, organizat în oraşul Chengdu din China.

    Michelin Group este prezent în România din anul 2001, unde deţine trei fabrici, două la Zalău, judeţul Bihor (una produce cord melatic, utilizat la producerea anvelopelor, iar alta anvelope auto) şi una la Floreşti (judeţul Prahova), tot de anvelope, investiţiile pe piaţa locală – modernizare fabrici şi training şi dezvoltarea angajaţilor – ridicându-se la 300 milioane de euro. Michelin România are 3.000 de angajaţi.

    Compania a mai cumpărat, la începutul anului trecut, un teren de 20 de hectare în Zalău, pentru care nu a anunţat încă vreun plan de investiţii.

    Pe de altă parte, Michelin a decis în acest an să închidă fabrica din Budapesta, unde lucrează 512 oameni, iar producţia sub brandurile Taurus, Riken and Kormoran va fi relocată în România (Zalău), Polonia (Olsztyn) şi Germania (Karlsruhe şi Homburg).

    În schimb, grupul a realizat o investiţie de 170 milioane de euro în Serbia.

    Lansat în 1998, Michelin Challenge Bibendum reuneşte reprezentanţi din domeniul auto, factori decizionali din sfera politică, şi oameni de ştiinţă, care încearcă să găsească soluţii la provocările pe care le implică mobilitatea sustenabilă. În acest an, la Michelin Challenge Bibendum au participat 150 de companii şi parteneri, la eveniment fiind lansată o Carte Verde, cuprinzâd cinci elemente care trebuie implementate pentru a răspunde provocărilor ridicate de mobilitatea urbană.

    Evenimentul din acest an are loc într-un context în care companiile vin cu soluţii noi de mobilitate dar şi într-un moment în care poluarea a crescut în mediul urban pe întreg globul, în primul rând ca urmare a creşterii înregistrate în sectorul transportului şi a numărului de maşini aflate în trafic.

    Din 2011, comportamentul şi aşteptările populaţiei s-au schimbat. În plus, utilizarea tehnologiilor digitale este din ce în ce mai spontană şi naturală, transformare care constituie o sursă importantă de progres. În aceste condiţii în doar câţiva ani, noi companii din domeniul tehnologiei au devenit jucători importanţi în sectorul transportului.

    Având în vedere aceste evoluţii, Michelin şi partenerii săi propun în Cartea Verde mai multe măsuri care să rezolve cerinţele populaţiei în ceea ce priveşte mobilitatea, care trebuie să fie mai uşoară, mai ecologică şi mai plăcută. Aceste cerinţe trebuie soluţionate rapid, în special în ceea ce priveştesiguranţa rutieră, emisiile de bioxid de carbon, congestia urbană şi accesul la mobilitate.

    “Mobilitatea va creşte foarte mult în următorii ani. Suntem parte din această mobilitate. Trebuie să mergi după cerere, altfel volumele scad. În ultimii 20 de ani ne-am concentrat pe dezvoltarea de soluţii de mobilitate sustenabilă. Am investit doar în ultimii trei ani, două miliarde de euro în activitatea de cercetare dezvoltare. Nu ne permitem să fim în urma avansului tehnologic, să alergăm după el, ci trebuie să fim înaintea lui”, a explicat Senard.

    Din acest an, divizia din România a grupului francez a devenit centru regional pentru Europa Centrală şi de Sud, coordonând activitatea din 12 ţări.

    Michelin România a raportat anul trecut afaceri de 2,12 miliarde lei, în stagnare. În 2010, grupul francez şi-a stabilit pentru România o ţintă de creşte a afacerilor cu 50% până în 2020.

  • OMV Petrom investeşte 30 milioane euro pentru redezvoltarea zăcământului de ţiţei Tazlău

    La finalul anului 2013, OMV Petrom avea în dezvoltare 11 astfel de proiecte. Investiţiile viitoare planificate pentru implementarea acestor proiecte se ridică la peste 500 milioane euro, iar rezervele dovedite şi probabile se ridică la circa 100 milioane bep (barili echivalent petrol), se arată într-un comunicat al companiei.

    “OMV Petrom investeşte constant în tehnologii noi şi metode de recuperare secundară pentru redezvoltarea zăcămintelor mature pentru a îmbunătăţi ratele de recuperare a ţiţeiului şi gazelor. Acest proiect va contribui la atingerea obiectivului nostru strategic de a stabiliza producţia de hidrocarburi din România în timp ce rezervele suplimentare deblocate prin această investiţie vor întări contribuţia OMV Petrom la asigurarea securităţii energetice a României pe termen lung”, a declarat Gabriel Selischi, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activităţile de explorare şi producţie.

    Tazlău este un zăcământ matur de ţiţei, exploatat de peste 60 de ani, a cărui producţie zilnică reprezintă sub 1% din producţia totală de ţiţei a OMV Petrom în România. Acest proiect va debloca rezerve suplimentare de ţiţei de 3,2 milioane barili (echivalent cu circa 10% din producţia anuală de ţiţei a OMV Petrom în România), înlocuind declinul natural.

    Potrivit companiei, redezvoltarea zăcământului are ca scop creşterea gradului de recuperare a ţiţeiului din zăcământul Tazlău prin injecţie de apă industrială. Proiectul de redezvoltare Tazlău constă în 20 de operaţiuni de reparaţii capitale, construirea unei instalaţii de tratare a apei şi a unei reţele noi de distribuţie a apei.

    OMV Petrom are o producţie anuală de ţiţei şi gaze de 66 milioane bep. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,2 milioane tone anual şi deţine o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW şi un parc eolian de 45 MW.

  • România urcă în topurile competitivităţii şi aşteaptă să vină investiţiile străine

    România a reuşit să facă un salt important în topul global al competitivităţii realizat de Forumul Economic Mondial şi a reuşit să urce şi în clasamentul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri, realizat de Banca Mondială. Rămâne de văzut dacă România va deveni mai atractivă în ochii investitorilor şi dacă aceste progrese se vor reflecta şi în creşterea volumului investiţiilor străine.

    România este dependentă de finanţarea externă, astfel că, în lipsa investiţiilor străine directe şi a fondurilor europene, creşterea economică mult aşteptată va fi foarte dificilă.

    Atractivitatea mediului de afaceri autohton este foarte importantă, reflectându-se într-un volum mai mare sau mai mic de investiţii străine. Cele două topuri realizate de Forumul Economic Mondial şi de Banca Mondială sunt un reper important pentru investitorii străini, care analizează o multitudine de indicatori atunci când iau decizia de a-şi plasa sau nu banii într-o ţară, uitându-se în special la evoluţia economiei. Iar îmbunătăţirea percepţiei investitorilor este de bun augur pentru o ţară care depinde de banii străinilor.

    România, ca şi alte ţări din regiune, are nevoie de ritmuri de creştere economică susţinută, chiar de 4-5%, pentru a deveni atrăgătoare pentru investitorii străini, spun unii economişti. Cele mai consistente fluxuri de investiţii străine au fost înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Investiţiile străine au urcat până la un maxim de 9,5 mld. euro în 2008, însă în anii de criză s-au prăbuşit la valori de până la cinci ori mai mici. Ceea ce arată că banii aduşi de străini au fluctuat de cele mai multe ori în pas cu trendul economiei.

    ”Ţările din regiune au nevoie de ritmuri de creştere susţinute pentru a le face atrăgătoare pentru investiţii, iar acest lucru poate fi obţinut prin reformele structurale. Acestea sunt mai necesare ca oricând pentru că de şase ani stăm într-o zonă în care nu putem spune nici că mai suntem în criză, nici că am ieşit din ea. Investitorii analizează două aspecte când se uită la o ţară: potenţialul şi istoricul„, a spus Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, la un eveniment organizat la Bucureşti de publicaţia The Economist.

    Dacă din punctul de vedere al dimensiunii pieţei România pare să fie avantajată în regiune, în privinţa procesului de convergenţă la ţările dezvoltate este în continuare într-o poziţie defavorabilă, în opinia lui Bogza. Investitorii sunt interesaţi de potenţialul unei pieţe dat de dimensiunea acesteia, de amplasament, de diferenţa de dezvoltare a pieţei faţă de grupul de ţări către care converge, dar şi de istoricul pieţei respective.

    Deşi are un potenţial de creştere cu mult peste media europeană având în vedere cât are de recuperat, economia românească este frânată de birocraţia fiscală şi administrativă. În plus, nu există o strategie şi viziune pe ter-men lung, ceea ce pune în ceaţă direcţia în care ar trebui să se îndrepte România.

    Lipsa investiţiilor după criză, atât cele interne, cât şi cele străine, a lovit în plin economia. Iar atragerea de noi investitori este acum extrem de dificilă în contextul crizei economice mondiale. Pe lângă factorii interni, înrăutăţirea activităţii investiţionale în România a fost corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Fluxurile mai puţin generoase de bani au devenit foarte selective în ceea ce priveşte destinaţiile lor.

    De ce vin investitorii străini în România? Există criterii individuale, în funcţie de companie, dar există şi puncte comune, precum siguranţa investiţiei, sustenabilitate economică şi predictibilitatea reformelor politice, apreciază Valeriu Nistor, preşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham). ”România trebuie mai întâi de toate să se gândească şi să profite de poziţia ei strategică. Climatele social, politic şi economic au o mare influenţă asupra gradului de atractibilitate a investitorilor străini. Stabilitate, transparenţă, adaptabilitate. Acestea sunt marile puncte forte. Ce fel de model economic îşi doreşte România? Nu trebuie să ne gândim la viitori investitori. Trebuie să avem grijă de cei care sunt deja aici„, în opinia şefului AmCham.

  • În 2008 scriam despre iminenta venire a crizei şi în România. La scurt timp economia a intrat în recesiune

    Din categoria “semnale pe care nu le-a văzut nimeni”, în 2008 scriam despre iminenta venire a crizei şi în România. La scurt timp economia a intrat în recesiune.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2008

    V-ati speriat de scaderile din ultima perioada ale bursei? Brokerii va sfatuiesc sa priviti problema altfel: preturile de acum reprezinta o buna oportunitate de a investi in achizitia de actiuni. Care sunt actiunile care pot rezista crizei si ce randamente ar putea aduce acestea cand piata isi va reveni?

    Cand am vazut ca piata nu se mai opreste din scaderi, m-am dus sa vorbesc cu brokerul. Dupa o jumatate de ora de discutii, am inteles ca nu ar fi bine nici sa vand, nici sa cumpar si nici sa nu fac nimic. Am plecat de la el mai nauc decat eram inainte“, a declarat Mircea M., un investitor, la o saptamana de la deschiderea bursei in 2008. Pana la urma, impotriva recomandarii brokerului, si-a vandut actiunile, iar acum, daca ar vrea sa cumpere, poate gasi aceleasi actiuni cu 10% mai ieftine. Sau alte actiuni. Ce sanse are sa castige insa de pe urma lor si spre ce actiuni anume ar trebui sa se indrepte – el si altii care incearca totusi sa mizeze pe bursa anul acesta?

    Am incercat si noi, la fel ca investitorul, sa aflam care sunt actiunile cu posibilitati de crestere in 2008 de la oamenii care ar trebui sa stie cel mai bine, actorii pietei de capital. Adica brokerii, analistii societatilor de intermediere, directorii de investitii ai fondurilor mutuale sau de pensii private. Am obtinut, daca mai era nevoie, o noua confirmare a crizei prin care trece bursa de la Bucuresti. Majoritatea brokerilor, persoanele care intra in contact direct cu investitorii si care sunt obligati sa faca recomandari, se feresc de estimari. „In contextul actual ma indoiesc ca e cineva care poate oferi estimari exacte pentru anumite titluri. Noi sigur nu. Deocamdata, previziunile referitoare la posibilitatile de apreciere a indicilor si a sectoarelor economice raman valabile, dar preturi-tinta pentru 2008 nu putem da“, sustine Razvan Pasol, director general al Intercapital Invest.
    Pentru directorii de investitii ai fondurilor mutuale si de pensii private este si mai greu sa dea nume de companii din cauza concurentei. „Nu putem spune in ce vom investi, ar insemna sa le aratam competitorilor cum intentionam sa obtinem randamente anul acesta“, a declarat Dorin Boboc, director de investitii la Allianz-Tiriac Fond de Pensii. Boboc sustine totusi ca firma sa e pregatita sa beneficieze de ambele tipuri de evolutie a bursei: „pe perioadele de declin vom acumula active la preturi atractive, iar pe perioadele de crestere vom marca profituri atunci cand potentialul de crestere a unui titlu se reduce“.
    Pana la mijlocul saptamanii trecute, dupa zece zile de tranzactionare, indicele blue-chips-urilor, BET, si cel compozit, BET-C, inregistrau pierderi de 16,5% fata de ultima cotatie a anului trecut, iar BET-FI, indice care urmareste evolutia societatilor de investitii financiare (SIF), consemna un minus de 19%. Directia descendenta a bursei nu este insa o surpriza. Chiar daca amploarea coborarii nu a fost anticipata de nimeni, declinul a inceput in urma cu sase luni, pornind de la maximele inregistrate anul trecut. „Piata romaneasca de capital traverseaza o bucla corectiva in toata regula, cu punct de plecare in vara anului 2007 – criza creditelor ipotecare subprime din SUA. Pe masura ce economiile statelor dezvoltate au inceput sa bata in retragere, sectorul pietelor emergente are parte de valuri de scadere pe masura aprecierilor din ultimii ani“, afirma Alexandru Gavrila, analist la SSIF Romintrade Brasov.
    Adancirea crizei a dus actiunile la preturi apropiate de cele din 2006, cotatii greu de anticipat pentru companii cu rezultate financiare pozitive si in crestere; asa se explica relativul optimism al celor ce considera ca perioada de acum va fi depasita si pe parcursul anului piata va urca din nou. In acelasi timp insa, preturile de acum sunt extrem de atractive, posibilitatile de urcare fiind mult mai vizibile de la acest nivel. „Cei care cumpara acum pot castiga circa 60% intr-o perioada de un an. Preturile sunt considerate avantajoase pentru cumparari, chiar daca piata ar mai putea scadea“, spune Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust.

    Cert e ca, din cauza scaderii accentuate in care a intrat bursa de la inceputul anului, exista sanse ca speculatorii, cei ce tranzactioneaza pe termen scurt si foarte scurt, sa se transforme in investitori pe termen lung. Practic, orice investitor care a achizitionat titlurile anul trecut a ajuns la o diminuare serioasa a valorii portofoliului, diminuare ce se transforma in pierdere marcata in momentul vanzarii.

    Pentru a evita acest lucru, investitorii care isi pastreaza sangele rece si nu vand din cauza panicii aleg sa pastreze actiunile pana cand piata in ansamblu isi va reveni. Cei mai noi investitori pe termen lung si foarte lung sunt fondurile de pensii private, care au o plaja de timp de pana la 30 de ani. „Orice investitor pe termen lung, cum sunt fondurile de pensii private, trebuie sa fie interesat in primul rand de analizele fundamentale. Ne intereseaza mai putin evolutia unei actiuni pe parcursul unui singur an“, arata Dorin Boboc de la Allianz-Tiriac Fond de Pensii. Practic, o companie cu rezultate in crestere poate recupera relativ usor pierderile din cotatie atunci cand piata isi revine.

  • Skanska a inaugurat prima clădire Green Court din Bucureşti, realizată în urma unei investiţii de 46 de milioane de euro

    Compania de dezvoltare imobiliară Skanska a anunţat inaugurarea primei clădiri Green Court Bucharest, obiectiv realizat în urma unei investiţuu de 46 de milioane de euro.

    Această fază a investiţiei include o clădire de birouri cu un spaţiu închiriabil de 19.500 mp în 12 etaje deasupra solului, precum şi parcarea subterană pentru primele două clădiri ale complexului. Clădirea A este în acest moment închiriată în procent de 90% companiilor Orange România şi Schneider Electric România, care se vor muta până în primăvara anului 2015. Compania a început lucrările la faza a doua a proiectului, de aproximativ 18.000 metri pătraţi, unde Sanofi România a închiriat deja un spaţiu de 2.200 metri pătraţi. În total, complexul va avea 52.000 metri pătraţi.

    Skanska România este un dezvoltator de clădiri ecologice de birouri destinate creării unor medii favorabile creşterii economice şi stimulării afacerilor. Compania şi-a început activitatea în România în anul 2011 şi face parte din Grupul Skanska, lider mondial în dezvoltare imobiliară şi construcţii.