BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Mai mulţi primari germani îi cer cancelarului Merkel fonduri pentru imigranţii români şi bulgari

     Cei 15 primari şi un consilier municipal au cerut cancelarului german, Angela Merkel, preşedintele CDU, lui Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Sociale, dar şi lui Sigmar Gabriel, preşedintele SPD, care negociază în prezent participarea la guvernare, fonduri suplimentare pentru a face faţă imigranţilor români şi bulgari, care nu au mijloace de a se întreţine singuri şi nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă, relatează Focus Online.

    Aceştia cer celor trei politicieni să ţină cont şi de “situaţia financiară dificilă” a mai multor municipalităţi în cadrul negocierilor privind formarea unei coaliţii guvernamentale, după alegerile din septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial din Marea Britanie: Nu ne vom confrunta cu un aflux de migranţi români şi bulgari

     Potrivit publicaţiei, în prima evaluare oficială asupra fluxului probabil de români şi bulgari de după anularea restricţiilor impuse pe piaţa britanică a muncii la 1 ianuarie 2014, Harper a declarat că, de această dată, nu se va repeta situaţia de acum zece ani, când în ţară a venit un val de polonezi. El a subliniat că Guvernul nu este mulţumit de venirea unor noi migranţi, dar a sugerat că aceştia ar putea să meargă mai degrabă în Germania, Italia şi Spania

    Harper i-a criticat totodată pe conservatorii care au cerut ca aceste “controale tranziţionale” impuse românilor şi bulgarilor pe o perioadă de şapte să fie extinse după 1 ianuarie. “Pur şi simplu nu este posibil din punct de vedere legal”, a declarat el într-o conferinţă de presă la sediul Ministerului de Interne.

    Oficialul a catalogat drept “o prostie” încercarea de a prezice numărul de persoane care ar putea să vină în M.Britanie. Fostul ministru britanic de Interne a declarat săptămâna trecută, a adăugat Harper, că a fost comisă o “greşeală spectaculoasă” în 2004, când estimări academice sugerau că în ţară, la vremea respectivă, ar fi urmat să vină doar 15.000 de polonezi şi est-europeni. Secretarul a subliniat că nu intenţionează să comită o asemenea greşeală acum.

    Cititi mai multe pe ww.meidafax.ro

  • Germania: Fost angajat civil al NATO, condamnat pentru spionaj după ce a copiat date dintr-un server securizat

     Bărbatul, în vârstă de 61 de ani, desemnat sub numele de Manfred K. în comunicatul tribunalului, a pătruns în martie 2012 într-un server securizat care conţinea date confidenţiale, pe care le-a transferat într-un sistem public. El a transferat aceste date în serviciul său privat de e-mail, după care le-a salvat pe un dispozitiv de stocare a datelor de tip USB.

    Potrivit tribunalului, caracterul confidenţial al acestor date era cunoscut foarte bine de către acuzat, care ar fi încercat să le vândă unor servicii secrete străine, aducându-i circumstanţe agravante de “trădare faţă de ţara sa”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • WSJ: Arma economică secretă a Germaniei – o reţea vastă şi eficientă de promovare a exporturilor

     Excedentul deja ridicat al Germaniei în privinţa schimburilor comerciale şi investiţiilor a avansat cu aproape 18% în septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce alte state mari din zona euro au consemnat o înrăutăţire uşoară a indicatorului.

    Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, surplusul de cont curent al zonei euro, a crescut cu mai puţin de 4% în septembrie, la 13,7 miliarde de euro, şi este mai mic decât surplusul înregistrat individual de Germania, de 20 de miliarde de euro.

    Astfel de date au pus în lumină strategia Germaniei de a-şi dezvolta economia prin exporturi în locul consumului intern. Trezoreria SUA a acuzat, în octombie, modelul economic bazat pe export al Germaniei că împiedică recuperarea Europei din criza financiară. UE a anunţat, săptămâna trecută, că va evalua dacă excedentul comericial al economiei germane a încălcat normele stabilite la nivel comunitar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şedinţă extraordinară în Bundestag pe tema spionajului american

    Pe ordinea de zi a discuţiilor, prevăzute să dureze o oră şi jumătate, sunt două subiecte, şi anume consecinţele acestui caz asupra relaţiilor transatlantice şi cererea Verzilor ca Germania să îi acorde azil lui Edward Snowden, aflat la originea dezvăluirilor apărute în presă.

    Dar Guvernul de la Berlin a afirmat deja categoric că nu se pune problema ca fostul consultant al agenţiei americane de securitate NSA, aflat în prezent în Rusia, să primească azil în Germania.

    Ministrul de Interne, Hans-Peter Friedrich, trebuie să ia cuvântul în numele Guvernului german. Cancelarul Angela Merkel, o potenţială victimă a spionajului american, va asista la dezbatere, însă nu va avea nicio intervenţie.

    Într-un editorial publicat înainte de dezbateri în New York Times, un deputat al Verzilor germani, Hans-Christian Ströbele, care s-a întâlnit la sfârşitul lunii octombrie cu Snowden într-un loc ţinut secret de Rusia, a îndemnat din nou Germania să îi acorde azil fugarului american.

    “Fără el, Merkel ar fi în continuare ţinta spionajului, iar supravegherea unor diplomaţi, oameni de faceri şi cetăţeni de rând germani ar fi continuat”, scrie Ströbele, care ar trebui să ia cuvântul în Bundestag luni.

    “Noi, germanii, trebuie să-i mulţumim lui Snowden şi să-l stimăm, dar şi să-i oferim un adăpost permanent şi sigur în Germania”, a adăugat el, evocând o “datorie morală”.

    El a amintit că Snowden, inculpat pentru spionaj de Statele Unite, “ar avea plăcerea să facă dezvăluiri în faţa Parlamentului german, cu toate că ar prefera să o facă în faţa Congresului american”.

    Berlinul a exlus în nenumărate rânduri posibilitatea de a-i oferi azil lui Snowden, deoarece s-ar afla sub presiunea Statelor Unite pentru a-l extrăda. Însă statul german studiază posibilitatea de a-l audia la Moscova.

    Potrivit unui sondaj apărut în urmă cu zece zile, germanii sunt împărţiţi în privinţa ideei ca ţara lor să-i acorde sau nu azil politic lui Edward Snowden: 46% sunt pentru şi 48% împotrivă.

    Cu toate acestea, majoritatea celor intervievaţi apreciază că fostul consultant al serviciilor americane de informaţii este mai degrabă un erou (60%), faţă de 14% care îl consideră un infractor.

    Relaţiile dintre Washington şi Berlin, doi aliaţi apropiaţi, au fost puse la grea încercare după apariţia dezvăluirilor despre spionajul american.

    Presa a reacţionat puternic în Germania, ţară marcată de două dictaturi (nazism, apoi comunism în Germania de Est) şi unde populaţia este foarte sensibilă la subiecte de respectare a vieţii private.

    “Spionajul între prieteni nu se face”, a declarat la sfârşitul lunii octombrie, la Bruxelles, Merkel, care a trăit în Germania comunistă. În plus, fapt excepţional, ambasadorul Statelor Unite la Berlin a fost convocat la Ministerul german de Externe.

    La începutul lunii noiembrie, 61% dintre germani apreciau că Statele Unite nu sunt un partener demn de încredere. De asemenea, ei s-au arătat sceptici în privinţa preşedintelui american Barack Obama. Doar 43% dintre ei sunt mulţumiţi de activitatea sa.

    În presa germană, secretarul de Stat american, John Kerry, a recunoscut existenţa unor “tensiuni” cu Germania, un partener important al Statelor Unite, dar a oferit asigurări că cei doi aliaţi vor menţine o “relaţie puternică”.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    860 mil. euro
    profiturile şi dividendele repatriate în străinătate în luna septembrie de companiile multinaţionale, ducând la creşterea deficitului de cont curent la 595 mil. euro

    18.212
    numărul de copii născuţi în septembrie, cu 1.161 mai puţini decât în luna august

    31 mld. dolari
    excedentul comercial al Chinei în octombrie, faţă de 15,2 mld. dolari septembrie, în condiţiile în care exporturile spre UE au crescut cu 12% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar cele spre SUA cu 8,1%

    19%
    creşterea excedentului comercial al Germaniei în septembrie, la nivelul record de 18,8 mld. euro, precedentul record de 18,7 mld. euro fiind atins în septembrie 2007

    15,98 tone
    importurile de aur ale Turciei în octombrie, faţă de 4,84 tone în septembrie, ceea ce ridică volumul importurilor de aur pe primele zece luni la 251,39 tone, faţă de 120,78 tone în 2012

    17,2%
    creşterea exporturilor României în septembrie, la 19,8 mld. lei, după un avans de 6,7% în luna precedentă, în timp ce importurile s-au majorat cu 3,3%, la 21,7 miliarde de lei


     


     

     

     

  • De ce s-a supărat Barroso pe nemţi

    În septembrie, exporturile Germaniei au atins un nou record – 18,8 mld. euro, faţă de 15,8 mld. în august – iar excedentul de cont curent, de 19,7 mld. euro, este cel mai mare din lume. Exporturile au crescut cu 1,7% faţă de august, în timp ce importurile s-au redus cu 1,9%.

    Criticile, sosite în primul rând de la Washington, n-au întârziat, cu o anvergură şi mai mare decât cele de la Bruxelles: Germania nu face destul spre a stimula cererea internă, astfel încât foloseşte excesiv pârghia exporturilor, ceea ce afectează nu doar UE, ci economia globală. Şeful BCE, Mario Draghi, a spus că dezechilibrele economice din zona euro n-ar trebui să se rezolve prin slăbirea celei mai mari economii a acesteia, iar Berlinul s-a apărat de acuzaţii arătând că din 2007 până acum, excedentul ei de cont curent în raport cu restul zonei euro s-a înjumătăţit.

    Jose Barroso a replicat însă că o “analiză aprofundată” a economiei germane nu e un atac la adresa competitivităţii ei şi că investigaţia are loc în cadrul Mecanismului de Alertă european, care autorizează guvernul UE să verifice dacă ţările zonei euro iau măsuri pentru remedierea dezechilibrelor economice. Dacă Germania va fi găsită vinovată că politicile sale afectează UE şi refuză să ia măsuri, ar putea fi penalizată cu 0,1% din PIB.

    Astfel de frustrări sunt fireşti atâta vreme cât creşterea PIB în zona euro este aproape inexistentă (0,1% în T3, faţă de 0,3% în T2), şomajul este la nivelul record de 12,2%, iar inflaţia s-a redus în octombrie la cel mai mic nivel în patru ani, ilustrând lipsa de avânt a economiei.

  • Ce vină are Germania că nu-i merge bine Europei

    Zona euro a reuşit o creştere economică de 1,2% în al doilea trimestru faţă de acelaşi interval din 2012. Este prima creştere din ultimele 7 trimestre, susţinută de expansiunea cererii interne din Germania şi Franţa, notează raportul. Totuşi, Germania continuă să aibă exporturi nete pozitive, afectând efortul de ajustare a deficitelor în zona euro, în condiţiile în care ţări ca Grecia şi Irlanda au intrat sub “o presiune severă de a-şi reduce cererea şi importurile, spre a-şi regla dezechilibrele de cont curent”, iar rezultatul a fost “un impuls deflaţionist pentru zona euro şi pentru economia globală”, acuză Trezoreria SUA.

    Ministerul Economiei de la Berlin a replicat că nu este o critică justificată şi că excedentele de cont curent reflectă pur şi simplu competitivitatea produselor germane şi cererea globală mare pentru ele, relatează Bloomberg. În iulie, pe când trebuia să explice în campanie electorală politicile adoptate de Germania în criza europeană, cancelarul Angela Merkel a explicat că guvernul ei a făcut tot ce a putut de-a lungul anilor ca să stimuleze cererea internă, citând mărirea alocaţiilor pentru copii, tăierea taxelor pe moştenire şi a celor aplicate companiilor, care au coborât de la 51,6% în 2000 la 29,8% în 2010.

    Inflaţia din zona euro a coborât în luna octombrie, la 0,7%, potrivit primelor estimări ale Eurostat, cel mai scăzut nivel cel puţin din ultimul an. Ritmul inflaţiei a încetinit în ultimele luni, coborând de la 1,6% în iulie la 1,1% în septembrie, evoluţie care arată că statele europene nu şi-au revenit încă la nivel economic şi cererea se menţine la un nivel redus.

    Nu este prima critică legată de influenţa Germaniei asupra destinului Europei: David Lipton, director general adjunct al FMI, a cerut Berlinului să ţină cont de implicaţiile politicilor sale asupra sistemului fiscal şi bancar european. “Germania continuă efortul pentru proiectul european, astfel încât ar trebui să-şi ridice privirile spre orizont global”, a spus Lipton, făcând aluzie la preţul austerităţii impuse de Germania ţărilor de la periferia zonei euro. “Ceaţa crizei se ridică, astfel încât acum vedem că drumul înainte e presărat cu mari obstacole şi că e nevoie de timp şi efort pentru ca ele să fie depăşite”, a spus Lipton.

  • Banca centrală a Germaniei avertizează că apartamentele din marile oraşe sunt supraevaluate cu 20%

    Apartamentele din anumite zone din oraşele Berlin, Hamburg, Munchen, Koln, Frankfurt, Stuttgart şi Dusseldorf au crescut în medie cu peste 25% începând din anul 2010, potrivit Bundesbank.

    La nivel naţional, preţurile caselor şi apartamentelor au urcat în medie cu 8,25%, precizează banca. Ca întreg, piaţa locuinţelor din Germania urcă proporţional cu evoluţia veniturilor, iar proprietăţile nu sunt supraevaluate, consideră instituţia.

    “Presiunile de preţ pe piaţa imobiliară rezidenţială nu se vor ameliora în viitorul apropiat. Totuşi, este foarte puţin probabil ca dinamica actuală a preţurilor să conducă la riscuri macroeconomice sau la pericole în ceea ce priveşte stabilitatea financiară”, se arată în raport.

    Preţurile sunt în creştere deoarece mulţi investitori caută active sigure, iar dobânzile scăzute înlesnesc achiziţia de locuinţe şi încurajează participanţii la piaţă să caute siguranţă în afara segmentului obligaţiunilor.

    Bundesbank notează că în alte oraşe, în afara celor şapte menţionate anterior, preţurile locuinţelor sunt supraevaluate cu 5-10%.

    Banca centrală precizează că cele mai accentuate creşteri de preţ sunt înregistrate în cazul apartamentelo rnou construite din centrele marilor oraşe.

    Rata la care sunt construite noi locuinţe nu a ţinut pasul cu cererea, astfel că preţurile vor continua să crească, anticipează instituţia. Dezvoltatorii vor accelera livrările de apartamente doar dacă închirierea va deveni o afacere mai profitabilă, consideră Bundesbank.

    Ca reacţie la creşterea preţurilor locuinţelor, autorităţile din Germania au adoptat mai multe măsuri de control asupra chiriilor şi au interzis renovările “de lux”. Parlamentul german a adoptat la sfârşitul anului trecut un sistem de plafoane pe chiriile ocupanţilor actuali ai imobilelor.

    “În acest context, limigarea chiriilor este contraproductivă. Trebuie să existe stimulente pentru investiţii în piaţă” se spune în raport.

    Autorităţile germane au emis în prima jumătate a anului avize pentru construcţia a 124.900 de locuinţe, în urcare cu 9,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Soros: Victoria lui Merkel semnalează sfârşitul crizei din zona euro

     Pentru o perioadă îndelungată de timp, cunoscutul investitor a fost un critic al modului în care Germania a gestionat criza din zona euro.

    “Criza euro a luat sfârşit. A devenit oficial în timpul alegerilor din Germania, când regulile care guvernează euro nici măcar nu au fost discutate”, a afirmat Soros, prezent la o conferinţă în Kiel, Germania.

    Miliardarul critică însă modul în care a fost abordată criza în UE şi măsurile care i-au urmat.

    “Sistemul care a ieşit din criză este departe de a fi satisfăcător. Economiştii ar descrie această situaţie drept un echilibru inferior. Eu o calific drept o situaţie aflată departe de echilibru. Criza euro a transformat deja Ununea Europeană în ceva radical diferit de intenţiile iniţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro