Rahr, un membru al Clubului Valdai apropiat Kremlinului, care reuneşte foşti lideri, jurnalişti şi experţi străini şi ruşi din Rusia, a fost implicat în transferul în Germania al lui Hodorkovski.
“Nu cred că va face politică, şi aş putea chiar să exclud acest lucru”, a declarat Rahr într-un interviu pentru RTVi, difuzat vineri seara.
“Voi exagera poate un pic, dar ar putea lua calea lui Soljeniţîn”, a apreciat el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Merkel, care începe un nou mandat de patru ani, va conduce o “mare coaliţie” alcătuită din uniunile creştine (CDU şi aliata sa bavareză CSU) şi social-democraţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Merkel, care începe un nou mandat de patru ani, va conduce o “mare coaliţie” alcătuită din uniunile creştine (CDU şi aliata sa bavareză CSU) şi social-democraţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Protestul de la Seattle va avea loc simultan cu greve la mai multe depozite Amazon din Germania, potrivit MarketWatch.
Sindicatul german Ver.di, al angajaţilor din sectorul serviciilor, a reuşit astfel pentru prima dată să aducă o dispută de muncă la sediul central al unei companii străine. Reprezentanţii sindicatului au subliniat că acţiunea din SUA va fi una simbolică.
“Ceea ce se va întâmpla la Seattle nu este o grevă, ci o acţiune de solidaritate cu angajaţii din Germania”, a declarat un reprezentant al Ver.di.
La protestul de la sediul Amazon din Seattle vor participa mai multe sindicate americane, printre care şi bine-cunoscutul Teamsters.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Avem nevoie de minister puternic care sa fie integrator, acesta a fost scopul pentru care s-au fãcut peste 500 de intâlniri cu reprezentanţi din industrie. Pasul următor a fost de a găsi un consultant reprezentativ pentru industria românească (…) Ministerul a decis să caute strijin inclusiv la unul dintre cele mai reprezentative state din Europa în ceea ce priveşte industria şi anume Germania. S-a lansat o cerere pentru un consultant din Germania”, a spus Ciocănea la conferinţa anuală Reindustrializare şi Infrastructură, organizată de producătorul de pompe Aversa, în parteneriat cu Mediafax.
El a menţionat că în acest sens Ministerul Economiei a discutat şi cu consultanţi din ţară, arătând în acelaşi timp că un consultant german ar fi foarte potrivit pentru a ajuta industria românească în procesul de convergenţă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Nicio decizie, aşadar, până la publicarea raportului MCV din ianuarie 2014, mai ales că atmosfera în cercurile diplomatice rămâne tensionată de lamentaţiile Londrei pe tema năvalei de români şi bulgari după anularea restricţiilor de circulaţie în UE pentru cetăţenii celor două ţări de la 1 ianuarie 2014. La Consiliul JAI din această săptămână, majoritatea statelor s-au pronunţat însă ferm contra instituirii unilaterale de restricţii ale liberei mişcări a persoanelor între graniţele UE, adică aşa cum doreşte guvernul britanic.
Deocamdată, premierul Ponta a încercat să asigure UE, într-un interviu la Euronews, că nu va exista niciun val de migrări masive spre Marea Britanie, iar liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a ameninţat că va cere în PE sancţiuni contra Londrei dacă aceasta va impune noi restricţii românilor şi bulgarilor.
“Cred că trebuie să reuşim o amânare a deplinei libere circulaţii până când putem fi siguri că imigraţia în masă nu va avea loc. Am putea, de pildă, să cerem noilor state membre să atingă un anumit nivel de venit, de PIB per capital înainte de a le permite accesul deplin la toate drepturile care decurg din dreptul de liberă circulaţie”, a declarat ministrul de interne britanic Theresa May.
Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie au trimis în aprilie o scrisoare preşedinţiei europene în care atăgeau atenţia asupra unor “abuzuri” ale dreptului la liberă circulaţie. Acum, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, a întărit ideea că “dreptul la libera mişcare este un drept la libera circulaţie, nu dreptul dea migra în alt stat membru”.
Un sondaj UE publicat în această săptămână şi citat în presa germană, ostilă imigraţiei, arată că la nivel european, Bulgaria şi România au avut în 2012 ponderea cea mai mare de cetăţeni expuşi sărăciei şi excluderii sociale. Conform datelor Eurostat, ponderea respectivă era de 49% în Bulgaria şi de 42% în România. Cele două ţări erau urmate de Letonia (37%), Grecia (35%), în timp ce pe ultimele locuri se găseau Olanda şi Cehia (15%).
Nicio decizie, aşadar, până la publicarea raportului MCV din ianuarie 2014, mai ales că atmosfera în cercurile diplomatice rămâne tensionată de lamentaţiile Londrei pe tema năvalei de români şi bulgari după anularea restricţiilor de circulaţie în UE pentru cetăţenii celor două ţări de la 1 ianuarie 2014. La Consiliul JAI din această săptămână, majoritatea statelor s-au pronunţat însă ferm contra instituirii unilaterale de restricţii ale liberei mişcări a persoanelor între graniţele UE, adică aşa cum doreşte guvernul britanic.
Deocamdată, premierul Ponta a încercat să asigure UE, într-un interviu la Euronews, că nu va exista niciun val de migrări masive spre Marea Britanie, iar liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a ameninţat că va cere în PE sancţiuni contra Londrei dacă aceasta va impune noi restricţii românilor şi bulgarilor.
“Cred că trebuie să reuşim o amânare a deplinei libere circulaţii până când putem fi siguri că imigraţia în masă nu va avea loc. Am putea, de pildă, să cerem noilor state membre să atingă un anumit nivel de venit, de PIB per capital înainte de a le permite accesul deplin la toate drepturile care decurg din dreptul de liberă circulaţie”, a declarat ministrul de interne britanic Theresa May.
Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie au trimis în aprilie o scrisoare preşedinţiei europene în care atăgeau atenţia asupra unor “abuzuri” ale dreptului la liberă circulaţie. Acum, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, a întărit ideea că “dreptul la libera mişcare este un drept la libera circulaţie, nu dreptul dea migra în alt stat membru”.
Un sondaj UE publicat în această săptămână şi citat în presa germană, ostilă imigraţiei, arată că la nivel european, Bulgaria şi România au avut în 2012 ponderea cea mai mare de cetăţeni expuşi sărăciei şi excluderii sociale. Conform datelor Eurostat, ponderea respectivă era de 49% în Bulgaria şi de 42% în România. Cele două ţări erau urmate de Letonia (37%), Grecia (35%), în timp ce pe ultimele locuri se găseau Olanda şi Cehia (15%).
Economia Germaniei va creşte cu 0,5% în acest an şi cu 1,7% anul următor, arată noile prognoze ale Bundesbank. Anterior, banca lua în calcul un avans al PIB de 0,3% pentru acest an şi de 1,5% pentru anul următor.
Pentru anul 2015, instituţia financiară anticipează o accelerare la 2% a celei mai mari economii europene, potrivit Reuters.
“Economia Germaniei este în stare bună – rata şomajului este scăzută, numărul de angajaţi este în urcare, iar creşterea salarială revine la normal”, a declarat preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann.
Germania a fost în ultima perioadă un motor important al recuperării în zona euro, aflată în încetinire, în contextul datelor macroeconomice mai slabe din Franţa şi Italia.
Îmbunătăţirea estimărilor economice a fost determinată în principal de cererea internă şi mai puţin de exporturi, situaţie susţinută de dobânzile reduse şi creşterea veniturilor.
„Am fost concentraţi să reuşim în Germania, am lăsat totul în România. Nu ne-a fost greu, ţinând cont de regimul Ceauşescu, din cauza căruia ne-a fost confiscat totul. Totuşi, când iei totul de la zero, există mari implicaţii, printre care şi faptul că nu am avut timp să mă întorc în ţară”, explică Colesnic motivele pentru care vizitele sale în România sunt rare.
Călin Colesnic, alias Colin Kolles, vorbeşte româna la perfecţie deşi, după ce familia lui a imigrat din ţară în urmă cu 30 de ani, şi-a schimbat nu doar numele, ci întregul stil de viaţă.
S-a născut în România , dar este un cetăţean german şi, înca de la o vârstă fragedă a intrat în business-ul familiei – stomatologie. “Am studiat medicina fiindcă m-a interesat acest domeniu, iar apoi am decis să merg în direcţia stomatologie şi să mă alătur mamei mele la clinica deschisă de ea.” Adela Colesnic, mama sa, este cunoscută de pacienţii germani drept Dr. Adele Kolles.
Deşi lucrează de mai bine de 12 ani ca stomatolog, Călin Colesnic a avut întotdeauna o afinitate pentru maşini, datorită pasiunii trasmise de la tatăl lui: “Tatăl meu, de profesie inginer, participa la raliuri încă din perioada în care eram în România. Când eram copil, mergeam şi eu cu el la curse, ca o mascotă”, îşi aminteşte Colesnic. Călin a învăţat tainele automobilismului de la tatăl său, fost pilot de raliuri. Pentru că încercările de a devenit pilot au eşuat, Călin a decis să intre în afacerea cu maşini a familiei din landul Bavaria.
Începând din 2000, şi-a lansat cariera în sporturile cu motor. A fost mai întâi la conducerea Team Kolles şi TME, două echipe din Formula 3. În ciuda lipsei de succes notabil, a fost mai numit managing director şi team principal al echipei Jordan de către proprietarul său – Alex Schaider, în 2005, iar între 2009-2010 a participat cu echipa sa, Team Kolles, la cursa de la Le Mans.
A rămas în echipă în timpul tranziţiei de la Midland, Spyker şi în cele din urmă Force India , dar a fost demis în 2009, când Vijay Mallya i-a luat locul ca Team Principal. Deşi echipa a luptat pentru puncte sub mandatul lui Kolles, el a avut de-a face cu cel mai mic buget pe grilă şi eforturile sale au apreciate.
În 2009, a introdus două Audi R10s în Le Mans 24 Hours şi a terminat al şaptelea şi al nouălea cu un fost pilot de la Jordan – Narain Karthikeyan şi cu un fost pilot de la Midland, Christijan Albers.
În februarie 2010, Kolles a fost numit Team Principal al echipei debutante în Formula 1, Hispania Racing, înlocuindu-l pe fondatorul echipei, Adrian Campos. A părăsit această poziţie în decembrie 2011.
Întrebat cum a fost să fie unul dintre cei 12 manageri din Formula 1, a asemănat munca lui cu conducerea unei afaceri: „Funcţia pe care eu am avut-o eu a fost puţin diferită decât funcţia lui Stefano Domenicali de exemplu, care are un buget de la Ferrari şi este de fapt doar un supraveghetor de buget în principiu. Funcţia mea a fost să cumpăr o echipă, să ajut să supravieţuiască, să o construiesc şi să o aduc la un nivel. Este ca şi cum aţi cumpăra o firmă falimentară pe care trebuie să o curăţaţi şi să o aduceţi în sus iarăşi”.
Deşi nu a fost campion mondial, Colesnic se declară mulţumit de faptul că a îndeplinit toate misiunile primite: „Am reuşit să aduc echipele la nivelul propus, lucru deloc uşor, ţinând cont de timpurile pe care le trăim, în care finanţările se lasă aşteptate.”
Colesnic consideră că cele două coordonate ale carierei sale – medicina şi maşinile – au în comun precizia: „În stomatologie trebuie să fii foarte precis, iar asta ajută şi la automobile. Trebuie să fii precis, să te ţii şi să mergi a „long side alined”.
Zvonuri din presa internaţională spun însă că între profesia de stomatolog şi pasiunea pentru maşini ar fi existat şi legături mai practice: se spune că el l-ar fi operat pe Tiago Monteiro înaintea Marelui Premiu al Turciei din 2005, după ce pilotul a acuzat grave probleme dentare, în perioada în care era la Jordan. De asemenenea, un an mai târziu ar fi realizat o procedură similară şi în cazul lui Christijan Albers, la Midland.
În afară de realizările profesionale, Călin Colesnic şi-a întemeiat în Germani, în Ingolstadt şi o familie. Este căsătorit cu o femeie de naţionalitate germană şi are două fete. Deşi cu ele vorbeşte în germană, cu părinţii lui vorbeşte „ o mixtură, care cuvânt apare mai repede”.
T-Systems are aproximativ 29.000 de angajaţi în Germania şi se ocupă de operaţiunile IT ale clienţilor mari ai grupului, precum grupul petrolier Royal Dutch Shell.
Divizia evoluează într-un sector caracterizat de o concurenţă dură şi vrea să-şi focuseze afacerile mai mult pe operaţiuni digitale, precum servicii cloud, notează Handelsblatt.
Contactat de Wall Street Journal, un purtător de cuvânt al Deutsche Telekom a confirmat că grupul a planificat măsuri de restructurare la divizia T-Systems, dar a refuzat să precizeze numărul de angajaţi afectaţi.
El a adăugat că măsurile vor fi discutate la întâlnirea consiliului de supraveghere al Deutsche Telekom din 12 decembrie şi la şedinţa board-ului T-Systems din ianuarie.
Potrivit Handelsblatt, sidicatele sunt îngrijorate că Deutsche Telekom va efectua disponibilizări pentru prima dată în istoria grupului.
Grupul german avea la finele anului trecut aproximativ 230.000 de angajaţi la nivel global.