Tag: financiar

  • Bancile pot primi 3,75 miliarde de euro pentru a credita statul

    Masura nu va fi resimtita la nivelul populatiei decat prin
    dobanzi mai mici acordate la depozite, sustin unii economisti.BNR
    ar putea, de asemenea, sa dea si o mana de ajutor statului,
    indirect, prin eliberarea a cateva miliarde de euro din rezerva
    catre banci, prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii
    (r.m.o.), bani care ar urma apoi sa fie imprumutati de catre stat
    de la bancheri.”In contextul actual, o reducere a dobanzii este in
    linie cu asteptarile pietei si nu cred ca poate destabiliza
    cursul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Bancile pot primi 3,75 miliarde de euro pentru a credita statul

    Masura nu va fi resimtita la nivelul populatiei decat prin
    dobanzi mai mici acordate la depozite, sustin unii economisti.BNR
    ar putea, de asemenea, sa dea si o mana de ajutor statului,
    indirect, prin eliberarea a cateva miliarde de euro din rezerva
    catre banci, prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii
    (r.m.o.), bani care ar urma apoi sa fie imprumutati de catre stat
    de la bancheri.”In contextul actual, o reducere a dobanzii este in
    linie cu asteptarile pietei si nu cred ca poate destabiliza
    cursul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Care e mai ieftin – creditul in lei sau cel in euro

    De cealalta parte, unii bancheri considera ca banca centrala ar
    trebui sa ia in continuare masuri de sprijinire a creditarii in
    lei. “Bancile omoara gaina care poate aduce oua de aur”, a declarat
    ieri Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, la seminarul cu tema
    “Ce credit este mai bun – in lei sau in euro?”, organizat de Ziarul
    Financiar. Cu alte cuvinte, in ciuda faptului ca BNR a redus
    dobanda de referinta cu peste doua puncte procentuale incepand cu
    octombrie 2008 – ceea ce ar fi permis iefitinirea creditelor in lei
    -, bancherii au crescut marjele la aceste credite, de la 2,4 puncte
    procentuale in decembrie 2008 la 7,3 puncte in august. Or, in acest
    interval, “nu am vazut la bancile comerciale o urmare macar pe
    jumatate fata de ce a facut BNR”, a subliniat Lazea.

    Astfel, in loc sa creasca, creditarea in lei s-a contractat cu
    9% in august 2009 fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar
    creditul in valuta a crescut cu 13,25%. Prin marirea marjei,
    bancile nu au facut altceva decat sa acopere eventualele pierderi
    din credite trecute, a explicat oficialul BNR. In acelasi timp
    creditarea in lei a mers incetinit si din cauza ca bancile au
    preferat sa lucreze anul acesta cu sectorul de stat, care are risc
    zero.

    Aflati pe cine pariaza bancherii in aceasta perioada pe www.gandul.info

  • FMI: Somajul va exploda in 2010, iar creditarea se va relua abia in 2011

    Fondul estimeaza un somaj de 9,6% la sfarsitul acestui an, fata
    de 8,9% prognoza din primavara. In septembrie erau inregistrati
    circa 625.000 de someri, respectiv o rata a somajului de 6,9%.
    Varful somajului va fi atins insa abia in 2010, cand acest
    indicator ar putea ajunge la 10%, urmand ca peste doi ani sa
    coboare la 8,3%, conform raportului de evaluare al FMI redactat in
    urma vizitei oficiale de la inceputul lunii august. Conform
    estimarilor oficiale ale Romaniei, facute de Comisia Nationala de
    Prognoza (CNP), rata somajului va fi 8,4% anul acesta si de 7,7% in
    2010. La inceputul acestui an, rata somajului era de 4,4%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • FMI: Stabilitatea financiara mondiala s-a imbunatatit

    Fondul Monetar International estimeaza, in noul raport privind
    stabilitatea financiara la nivel mondial, ca pierderile generate de
    criza in intervalul 2007-2010 vor fi de circa 3.400 de miliarde de
    dolari, cu 600 de miliarde de dolari mai mici comparativ cu cele
    prevazute in raportul precedent, din luna aprilie. FMI a revizuit
    in scadere pierderile ca urmare a cresterii valorii instrumentelor
    financiare.

    Institutiile financiare continua sa se confrunte cu trei
    provocari majore, respectiv refacerea capitalului, consolidarea
    profiturilor si rambursarea ajutoarelor de stat.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro

  • Ce masini conduc sefii din multinationale

    Echipele de middle managament conduc VW Golf sau versiuni din gama inferioara a VW Passat. Pretul de pornire de la care se comercializeaza un VW Passat este de 16.000 de euro, fara TVA, dar poate ajunge pana la 26.000 de euro, scrie Ziarul Financiar.

    Cel mai scump model VW Touareg ajunge sa coste circa 68.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.
     

  • Larry Fink, cel mai mare administrator de bani din lume

    Probabil ca in 1988, cand a pus – intr-un birou inghesuit din New York – bazele BlackRock si ale pietei de obligatiuni ipotecare, Laurence D. Fink nu s-a gandit ca va ajunge ca peste doua decenii sa-si vada compania de management de investitii pe primul loc in lume dupa valoarea activelor. Si nici ca acest succes va fi obtinut pe ramasitele fumegande ale pietei de obligatiuni ipotecare, a carei prabusire a marcat inceputul celei mai grave crize economice din perioada contemporana…

    La sfarsitul acestui an, dupa ce se va fi incheiat fuziunea cu Barclays Global Investors – divizia de investitii a grupului bancar britanic Barclays, Fink – fiul unui vanzator de pantofi din California – va fi CEO-ul BlackRock Global Investors, o companie cu active totale de aproape 3.000 de miliarde de dolari, cea mai mare de acest tip din intreaga lume financiara cunoscuta. Nu e vorba, BlackRock nu a fost niciodata o companie mica: in 1998, cand a fost infiintata de Fink si de vechiul sau prieten Robert Kapito, BlackRock avea active de un miliard de dolari de la firma-mama (la propriu si la figurat) BlackStone.

    Meritul lui Fink este insa ca, cu aversiunea sa proverbiala fata de risc, a reusit sa creasca activele, sa inglobeze nume mari ale lumii financiare – ca divizia de investitii a Merrill Lynch in 2006 si pe cea a Barclays din acest an – si sa ridice compania pe propriile sale picioare pana la 5.700 de angajati si birouri pe marile scene financiare ale lumii. Nu e de mirare astfel ca numele lui Larry Fink – tata a trei copii, dintre care cel mai mare este CEO al propriei companii de investitii, cu active de cateva sute de milioane de dolari – a fost pus in discutie in ultimii ani de oricate ori Wall Street-ul cauta un CEO pentru vedetele sale, fie ca ele s-au numit Merrill Lynch, Citigroup sau chiar Morgan Stanley.

    Cum arareori primul loc se cucereste in aplauzele invinsilor, ascensiunea BlackRock este si ea bombardata cu critici venite nu doar de la rivalii din pietele financiare, ci si din mass-media si autoritatile federale americane. Asta pentru ca Fink, o veche cunostinta a secretarului Trezoreriei Timothy Geithner, a castigat in ultima perioada cateva contracte guvernamentale de cheltuire a banilor din pachetul federal de stimulare a economiei. Astfel, din acest an, BlackRock consiliaza administratia democrata (al carei generos sponsor a fost in perioadele electorale) in procedurile de salvgardare financiara a trei monstri sacri de pe Wall Street: Bear Stearns, American International Group si Citigroup.

    Tot de la instalarea administratiei Obama, BlackRock a mai castigat alte contracte de consultanta, unul de la Rezervele Federale pentru revigorarea pietei imobiliare si altul pentru evaluarea gigantilor ipotecari federali, Fannie Mae si Freddie Mac, ravasiti de criza economica in 2008. Problema ridicata de cei din exteriorul BlackRock este ca firma condusa de Fink este astfel pusa in pozitia ciudata de a evalua activele (in marea lor majoritate toxice) aflate in proprietatea autoritatilor dupa injectiile financiare masive de anul trecut si de a obtine pentru ele cele mai bune preturi posibile.

    In acelasi timp, insa, o alta divizie a grupului condus de Fink are sute de miliarde de dolari de investit – de la fonduri de hedging, guverne straine sau oameni pur si simplu bogati – in orice mai poate aduce profit pe pietele financiare; deci inclusiv in acele active, chiar toxice, pe care tot BlackRock s-a angajat sa le vanda ca sa recupereze pentru autoritatile federale sutele de miliarde pompate anul trecut pentru a preveni haosul total de pe Wall Street. Situatia in care se gaseste acum BlackRock este tipica pentru aporia in care se afla autoritatile americane in ce priveste lumea financiara: groapa pe care Wall Street-ul a sapat-o in timp pentru cei mai lacomi si/sau neatenti dintre jucatorii sai poate fi umpluta de guvernul federal doar cu ajutorul groparilor care pot astfel sa castige din doua parti.
     

  • Fed, profit de 14 miliarde dolari din imprumuturi

    Profitul a fost calculat de oficialii Fed facand diferenta intre dobanzile si taxele de 19 miliarde de dolari atrase de fondurile injectate in sistemul financiar si veniturile de cinci miliarde de dolari pe care banca centrala a SUA le-ar fi obtinut daca aceste sume ar fi fost investite in bonuri de trezorerie, potrivit publicatiei Financial Times.

    Calculele subliniaza ca si alte banci centrale ar putea inregistra profituri in urma masurilor de lupta impotriva crizei economice si financiare.

    Unii politicieni au criticat banca centrala pentru folosirea unor sume enorme din fonduri bugetare cu scopul de a sustine pietele si a ajuta institutii financiare precum AIG si Bear Stearns, afectate grav de criza. Balanta contabila a Fed s-a majorat de la 800 miliarde dolari in 2007 la 2.000 miliarde dolari in prezent, noteaza Financial Times.