Tag: actiuni

  • Dependenta de SIF

    Putini s-ar fi gandit ca din cuponiada de la mijlocul anilor ’90
    se vor naste cele mai importante companii listate la bursa: SIF
    Banat-Criasana (SIF1), SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3),
    SIF Muntenia (SIF4) si SIF Oltenia (SIF5).

    In numar de cinci, Societatile de Investitii Financiare (SIF)
    sunt printre cele mai populare plasamente in randul investitorilor
    locali si internationali, individuali si institutionali. Cu greu
    poate fi gasit un fond de actiuni care sa nu aiba titluri ale
    vreunei SIF in portofoliu, tot SIF sunt cele care atrag plasamente
    din partea fondurilor straine, dar si prima investitie pe piata de
    capital a unui investitor de rand. Si exista o explicatie foarte
    buna pentru acest lucru: SIF au inregistrat in ultimii zece ani
    cresteri cuprinse intre 1.400% si 3.700%, evolutii cu greu atinse
    de alte companii listate la bursa.

    “Popularitatea in randul investitorilor este in stransa legatura
    cu lichiditatea acestor titluri. Actiunile au cea mai mare pondere
    in volumul zilnic de tranzactionare. Cu greu poti gasi zece actiuni
    pe piata locala care sa fie cu adevarat lichide”, spune Rares
    Nilas, directorul general al societatii de brokeraj BT Securities.
    “SIF sunt idealul a ceea ce trebuie sa fie pe piata locala de
    capital. Sunt lichide, au numar mare de actiuni scos la
    tranzactionare si nu au conturat un actionar majoritar”,
    completeaza Lucian Isac, directorul general al societatii de
    brokeraj Estinvest.


    Practic, SIF reprezinta mai mult de cinci companii listate la
    bursa. Prin modul in care au fost strucuturate, SIF sunt societati
    de investitii, fonduri inchise de investitii si fonduri de private
    equity, toate la un loc. Mai mult, achizitionand actiuni la una
    dintre SIF, investitorul are acces la un subportofoliu de pana la
    peste 200 de companii, la care respectiva SIF este actionar
    majoritar sau minoritar, dar si la obligatiuni, titluri de stat si
    depozite bancare.

    Din cele peste 200 de companii pe care le detin in portofoliu,
    participatiile la BCR si la BRD sunt de departe cele mai valoroase.
    Sursa importanta de venituri, avand in vedere dividendele pe care
    aceste doua banci le-au platit de-a randul anilor. “Plasamentul in
    actiunile SIF este de luat in seama nu doar din punctul de vedere
    al rezultatelor financiare, care au fost bune anul acesta, dar si
    din perspectiva dividendelor. Ani la rand, SIF si-au rasplatit
    investitorii cu dividende”, explica Isac.

    Poate mai mult decat rezultatele financiare, care s-au situat
    peste asteptarile primului an de criza, informatiile si zvonurile
    privind ridicarea pragului de detinere au favorizat cresterea
    cotatiilor. Mai ales ca anul trecut titlurile SIF au fost printre
    principalele afectate de pe piata bursiera locala, prabusindu-se cu
    peste 70%.
    Dupa ce proiectul de lege privind majorarea pragului de detinere de
    la 1% la 5% a fost aprobat saptamana trecuta de Senat, indicele de
    ansamblu al societatilor, BET-FI, a urcat intr-o singura zi cu pana
    la 7%.

    “Ridicarea pragului pana la limita de 5% este doar un prim pas
    inspre eliminarea acestuia. Nicio alta societate listata pe o bursa
    europeana nu are prag de detinere”, mai spune Isac.

  • VW vrea sa cumpere 10% din Suzuki

    "Suzuki ar putea fi un partener interesant, avand in vedere experienta pe care o are in materie de masini mici", a declarat directorul general al VW, Martin Winterkorn.

    Reprezentantii celor doua companii discuta deja in legatura cu gasirea unei forme de cooperare, a precizat o sursa apropiata situatiei, potrivit revistei germane Manager Magazin, preluata de Reuters.

    Publicatia noteaza ca si grupul francez Renault este interesat de Suzuki.
     

  • Bursa pe minus

    Titlurile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au scazut in medie cu 4,4%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o scadere a indicelui BET-NG cu 4%.

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni de la BVB au fost realizate la preturi care au scazut in medie cu 5%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, care analizeaza evolutia primelor 25 de titluri in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, era cotat la inchidere cu 4,8% sub referinta.

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost in linie cu cea a marilor burse europene, care au inchis in scadere cu 1,6% – 2,1%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de luni in crestere cu 2,5% – 3,6%.

    Cele mai lichide titluri in cadrul ultimei sedinte de tranzactionare din aceasta saptamana au fost SIF Oltenia (SIF5), SIF Moldova (SIF2) si BRD – Group Societe Generale (BRD). Actiunile SIF Oltenia (SIF5) au fost tranzactionate la 1,09 lei pret in scadere cu 5,2% fata de cotatia de inchidere de vineri, SIF Moldova (SIF2) la un pret de 0,91 lei, pret in scadere cu 5,7% , iar BRD – Group Societe Generale (BRD) au fost cotate la un pret de 11,1 lei, in scadere cu 6%.

    Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de UCM Resita (UCM) cu 4,6% si COMCM Constanta (CMCM) cu 4,5%. Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) a avut o scadere a pretului de tranzactionare cu 14,3%.

     

  • GM nu a ajuns la un acord cu Magna

    "Joi a fost o zi destul de intensa pentru presa, care a vehiculat ideea ca Magna si Sberbank au ajuns la o intelegere de principiu cu GM privitoare la Opel. Acest lucru nu s-a intamplat", a declarat John Smith, unul negociatorii grupului american responsabili cu vanzarea activelor europene ale GM.

    Smith a precizat ca producatorul auto american va compara oferta propusa joi de Magna cu cea prezentata de fondul belgian de investitii RHJ , transmite Reuters.

    Oferta Magna, sprijinita politic de Germania, mizeaza pe dezvoltarea Opel mai ales in Rusia. In schimb, RHJ intentioneaza sa diminueze productia pentru a readuce constructorul auto pe profit si este dispus sa returneze, ulterior, actiunile Opel catre GM.
     

  • Bursa in crestere

    Actiunile Banca Transilvania (TLV) au fost cele mai lichide din piata, cu o valoare cumulata de 3,2 milioane lei , iar ultimele tranzactii au fost efectuate la un pret de 1,24 lei, in crestere cu 5,08%. Titlurile SIF Oltenia (SIF5) au fost cotate la un pret de 0,885 lei, pret egal cu valoarea de referinta, iar pretul actiunilor BRD-Group Societe Generale (BRD) a fost de 9,05 lei, in crestere cu 3,4%.

    Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de Banca Transilvania (TLV) cu 5,08% si Casa de Bucovina-Club de Munte (BCM) cu 4,9%. Siretul Pascani (SRT) a avut o scadere a pretului de tranzactionare cu 9,6%, iar Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) cu 7,3%.

    Titlurile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au crescut in medie cu 0,8%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, care analizeaza evolutia primelor 25 de titluri in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, era cotat la inchidere cu 1,7% peste referinta.

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni de la BVB au fost realizate la preturi care au crescut in medie cu 2%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 0,15%.

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de cea a marilor burse europene, care au incheiat sedinta de joi in crestere cu 1,4% – 2,5%.
     

  • Bursa pe minus

    Titlurile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au scazut in medie cu 0,7%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, care analizeaza evolutia primelor 25 de titluri in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, era cotat la inchidere cu 4,5% sub referinta.

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni de la BVB au fost realizate la preturi care au scazut in medie cu 1,5%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o scadere a indicelui BET-NG cu 2,3%.

    Actiunile SIF Oltenia (SIF5) au fost cele mai lichide din piata, cu o valoare cumulata de 3,8 milioane lei , iar ultimele tranzactii au fost efectuate la un pret de 0,885 lei, in scadere cu 1,1%. Titlurile SIF Moldova (SIF2) au incheiat ziua in scadere cu 1,9%, fiind cotate la un pret de 0,77 lei, iar pretul actiunilor Banca Transilvania (TLV) au fost de 1,18 lei, in crestere cu 1,7% fata de referinta.

    Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) cu 10,5% si Condor Group Arad (CGC) cu 9,7%. Casa de Bucovina-Club de Munte (BCM) a avut o scadere a pretului de tranzactionare cu 6,5%, iar Amonil (AMO) cu 5,9%.

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost diferita de cea a marilor burse europene, care au incheiat sedinta de miercuri in crestere cu 0,1% – 0,6%.
     

  • Bursa in crestere

    Cele mai lichide titluri au fost SIF Oltenia (SIF5), SIF Moldova (SIF2) si BRD-Group Societe Generale (BRD). Actiunile SIF Oltenia (SIF5) au fost tranzactionate la un pret de 0,895 lei in crestere cu 5,3%, SIF Moldova (SIF2) la un pret de 0,78 lei cu 6,85% mai mare fata de valoarea nominala, iar BRD-Group Societe Generale (BRD) au fost cotate la un pret de 8,85 lei, pret cu 3,5% peste referinta.

    Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de SIF Moldova (SIF2) cu 6,85% si Alro (ALR) cu 6,45%. Contor Group Arad (CGC) a avut o scadere a pretului de tranzactionare cu 10%, iar Siretul Pascani (SRT) cu 8,4%.

    Titlurile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au crescut in medie cu 5,3%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 1,7%.

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni de la BVB au fost realizate la preturi care au crescut in medie cu 1,7%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, care analizeaza evolutia primelor 25 de titluri in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, era cotat la inchidere cu 2,8% peste referinta.

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de cea a marilor burse europene, care au inchis in crestere cu 0,7% – 1,6%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de marti in crestere cu 0,1-2,55%.
     

  • Ursus a cumparat si restul de 24% din actiunile Bere Azuga, pentru 10,4 milioane lei (2,4 milioane euro)

    Ursus Breweries detine dupa aceasta achizitie 94,76% din Bere Azuga pentru care a platit 40,7 milioane lei (9,5 milioane euro), pozitie ce ii permite delistarea companiei.
    Ursus Breweries a preluat 71% din Bere Azuga la inceputul anului, pentru suma de 30,3 milioane lei.

    Actiunile cumparate au provenit in cea mai mare parte de la Rombas Trans, respectiv 21,35%, compania fostului proprietar al Bere Azuga, Valerii Moraru. Acesta a incasat pentru pachetul de actiuni suma de 9,1 milioane lei.
    Bere Azuga a anuntat in luna iunie ca va opri activitatea de producere a berii la fabrica din judetul Prahova si isi va schimba obiectul de activitatea in imobiliare.

    Ursus Breweries a inchiriat liniile de prouctie de la fabrica Azuga producatorului de apa minerala Perla Covasnei, companie in cadrul careia Bere Azuga detine o participatie de 33%.
    Compania Bere Azuga are o valoare de piata de 42,9 milioane lei si un capital social de 13,4 milioane lei, divizat in 5,37 milioane actiuni. In anul 2008 a inregistrat o pierdere neta de 9,6 milioane lei.
     

  • Tanar, bogat si jucator la Bursa – GALERIE FOTO

    Cu peste 100.000 de investitori, bursa locala poate parea una dintre cele mai importante din regiune. Tranzactiile de doar cateva milioane de euro pe zi arata insa ca doar cateva mii dintre acesti investitori sunt activi, cea mai mare parte fiind in fapt “cuponari”, ajunsi la bursa in urma procesului de privatizare in masa din anii ‘90, cand cupoanele de privatizare au devenit actiuni la societati listate la Bursa de Valori.

    Cum arata acum cei care investesc la bursa si, mai ales, cine sunt cei care ar putea contribui la relansarea pietei? “Se poate incepe o investitie si cu un venit mediu de 500 euro pe luna. Din aceasta suma, aproximativ 10% se pot duce lunar spre bursa; nu e mult, dar este un inceput”, este de parere Nicolae Pascu, presedintele societatii de administrare STK Financial. “Bursa este deschisa pentru oricine. Tehnic, nu exista bariere legate de venituri, practic insa, se poate vorbi despre investitii incepand de la venituri lunare de cel putin 500 euro”, spune si Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest.

    Poate mai importante decat veniturile sunt economiile viitorului investitor – mai exact, banii de care un investitor se poate dispensa pentru o perioada de cel putin un an sau doi, pentru care nu are facute planuri si, mai ales, banii pe care isi poate permite sa ii piarda. Validitatea acestei ultime afirmatii a fost confirmata de actuala criza financiara, care a dus la o scadere a actiunilor de peste 50% in anumite intervale de timp. Mai exact, investitorul trebuie sa plaseze la bursa acei bani de care nu are nevoie imediata, pentru a nu fi nevoit sa vanda pe minime si pentru care poate astepta un an sau mai multi sa isi recupereze pierderile. “Conteaza mai putin cat castigi intr-o luna, este mult mai important cat poti economisi. Din banii ramasi disponibili dupa achitarea tuturor cheltuielilor, cred ca la bursa ar trebui sa mearga cam 40%, maxim 50%. Daca disponibilul este mai mic de 100.000 de euro, e cam greu sa faci o investitie la bursa”, argumenteaza Rares Nilas, presedintele societatii de brokeraj BT Securities, adaugand ca 40.000 de euro este suma cu care se poate incepe o investitie pe piata de capital.

    Educatia financiara este asezata de unii dintre brokeri pe primul loc ca relevanta, inainte chiar de nivelul veniturilor, intre conditiile pentru inceperea investitiei la bursa. “Sarac fiind, investitorul nu trebuie sa creada ca daca investeste azi la bursa, maine se poate imbogati”, declara Nicolae Pascu de la STK Financial. “Romanii nu duc lipsa de bani, ci de educatie financiara. Toata lumea stie ca banii nu sunt niciodata suficienti, intotdeauna se gasesc modalitati de a-i cheltui. Putini isi pun insa problema ce pot face cu banii care le-au ramas dupa achitarea cheltuielilor sau cum pot obtine o sursa suplimentara de venit pentru anii de pensie”, continua Pascu.

    “Cand intri la bursa trebuie sa ai scopuri precise. Trebuie sa depui un efort, sa te documentezi si sa iti construiesti o strategie de investitii, care pe masura ce inaintezi in varsta devine tot mai prudenta”, explica Pasol de la Intercapital.
    Dupa parerea brokerilor, cu cat intri mai devreme la bursa, cu atat e mai bine, pentru ca tineretea da investitorului un interval mai lung de timp in care sa isi poata recupera eventualele pierderi. Cand este tanar, investitorul are un apetit si o rezistenta la risc mult mai ridicate si, ca atare, are sanse sa obtina profituri mai mari.

    Cel mai devreme pentru investitia la bursa este, potrivit brokerilor, varsta de 20 de ani. “Varsta de 20 de ani este cea mai buna pentru inceperea investitiilor. Pana la 30 de ani, daca ai avut o strategie buna, poti ajunge sa ai mai multi bani decat restul persoanelor de varsta ta”, crede Pascu. “Se poate incepe chiar din perioada facultatii, cand studentul are destul timp liber pentru a urmari piata si pentru a se documenta”, adauga Pasol.