BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Cum contribuie călătoriile cu familia la educarea şi dezvoltarea copilului

    Pentru copii, vacanţele în familie, alături de părinţi şi fraţi, nu sunt doar o bună ocazie de distracţie, ci şi de învăţare. Cu fiecare călătorie, copilul descoperă locuri noi şi va lua contact cu alţi oameni, de naţionalităţi diferite. Astfel, va învăţa să-şi facă noi prieteni şi să accepte mult mai repede şi mai uşor diversitatea acestei lumi, potrivit unui comunicat dat publicităţii de agenţia de turism Terra Tourism

    „Pentru mine, în calitate de mamă a doi copii mici, călătoriile în familie reprezintă o metodă de educaţie alternativă, pentru că vreau să le transmit de mici curiozitatea de-a descoperi lumea multiculturală şi plăcerea de-a călători. Vizităm muzee, acvarii, grădini zoologice, pieţe locale, participăm la festivaluri şi evenimente culturale şi îi încurajez să exploreze şi să nu le fie teamă să încerce lucruri noi. Recomand părinţilor să le ofere copiilor şansa de a lua contact cu alţi copii străini. Este o experienţă care, la început, îi poate enerva, dacă nu înţeleg limba, dar apoi îi va fascina, pentru că limbajul copilăriei este unul comun: joaca”, declară Oana Dunel, directoarea agenţiei Terra Tourism.

    Un mare avantaj al vacanţelor în familie este că părinţii şi copiii vor petrece mai mult timp împreună şi cultivă astfel experienţe comune. Copiii se vor bucura mai mult de un concediu de acest fel decât dacă vor fi lăsaţi în grija bunicilor sau vor merge în tabere.

    Părinţii trebuie să aleagă cu mare atenţie destinaţia şi hotelul. Dacă merg în vacanţă alături de un copil mic, este bine să verifice dacă hotelul ales este aproape de plajă, dacă nisipul este fin şi intrarea în mare este lină, dacă există facilităţi pentru copii, meniuri speciale, animatori, locuri de joacă. Bineînţeles, transportul trebuie să fie sigur, confortabil şi cât mai rapid posibil, fiind recomandat un zbor fără escale.

    La fel de important este bagajul celui mic. Pe lângă haine, din valiza lui nu trebuie să lipsească medicamentele de urgenţă şi jucăriile. Acestea vor fi de mare ajutor în cazul unui drum lung, mai ales dacă el se plictiseşte repede.
     

    Vezi aici top 5  destinaţii de vacanţă recomandate pentru familii

  • Cât de mult va ţine boomul imobiliar din vestul ţării

    Astfel, dincolo de principalele oraşe din ţară unde piaţa imobiliară este în creştere, există şi zone ce sunt în plin avânt sau promit acest lucru pentru următorii ani, mai precis oraşe cu 130.000 – 230.000 locuitori, precum Ploieşti, Piteşti şi Oradea. „Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov sau Timişoara sunt oraşe unde se demarează noi şi noi proiecte imobiliare, iar piaţa este în creştere constantă, mai ales în ultimii trei ani. Însă există şi oraşe emergente din acest punct de vedere, care dau semne că în următorii ani se vor putea situa pe harta pieţelor de real estate de interes din România“, a declarat Răzvan Cuc, director regional al RE/MAX România.

    Pentru aceste zone – precum Oradea sau Piteşti – agenţia imobiliară estimează creşteri constante anuale de circa 5%  în următorii doi ani, atât în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii, cât şi preţurile pentru locuinţe. Astfel, în oraşele menţionate media de preţ pe metrul pătrat variază între 700 şi 800 de euro, cele mai căutate tipuri de locuinţe fiind apartamentele de două şi trei camere, în timp ce pe segmentele comerciale şi office se remarcă o uşoară creştere a numărului de cereri. Ca reper, preţul mediu pe metrul pătrat al locuinţelor din Bucureşti este de 1.000 de euro.

    În ultima vreme auzim tot mai multe despre Oradea, care se plasează în poziţia fruntaşă în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut şi care, prin investiţii de sute de milioane de euro în reabilitare şi dezvoltare, a atras atenţia investitorilor. „Cel mai important factor care duce la această dezvoltare o constituie implicarea autorităţilor în atragerea de fonduri europene“, este de părere Cătălin Novac, expert evaluator, manager de risc în cadrul companiei Darian. „Din cunoştinţele noastre, există în cadrul administraţiei locale interne o echipă bogată de tineri care «gândesc» proiecte inovatoare şi se ocupă exclusiv de atragerea de fonduri europene pentru implementarea acestora.“

    Pe lângă interesul autorităţilor locale în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a oraşului, explică Novac, Oradea dispune şi de alte atuuri, precum ieşirea foarte facilă către Europa, proximitatea faţă de două dintre cele mai importante centre universitare din România (Cluj-Napoca şi Timişoara), existenţa infrastructurii de afaceri prin implicarea autorităţilor locale spre atragerea investitorilor sau existenţa energiilor geotermale în zonă.

    Vedeta părţii vestice a ţării rămâne totuşi Cluj-Napoca, oraş care nu este doar un mare centru universitar, ci şi un centru financiar unde îşi au sediul mai multe multinaţionale, ceea ce face ca în imobiliare cererea să crească şi mai mult, iar preţul chiriilor să fie direct proporţional cu salariile corporatiştilor. Conform unei analize realizate de  imobiliare.ro, municipiul Cluj-Napoca a depăşit în premieră, la finalul anului 2015, Capitala în ceea ce priveşte preţurile medii de tranzacţionare a apartamentelor; deocamdată creşterea preţurilor de vânzare a apartamentelor, nu s-a reflectat şi în preţurile chiriilor. În Cluj, chiriile medii solicitate de proprietari se situau, în trimestrul al patrulea al anului trecut, la 190 de euro pe lună pentru o garsonieră, 280 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, 350 de euro pe lună pentru trei camere şi 450 de euro pe lună pentru patru camere.

    Pe piaţa închirierilor din Bucureşti, preţurile medii solicitate de particulari în trimestrul al patrulea al anului 2015 au ajuns la 220 de euro pe lună pentru o garsonieră, la 300 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, la 350 de euro pe lună pentru o locuinţă tricamerală şi la 550 de euro pe lună pentru una cu patru camere sau mai mult.

    Cât de sustenabilă este însă această creştere accelerată a pieţei imobiliare? Nu foarte, crede Dacian Barna, managing partner în cadrul Coldwell Banker Oradea. „Din punctul meu de vedere, în Cluj este o bulă imobiliară. Începem să asistăm la un fenomen interesant: mulţi clujeni nu mai investesc acolo. Iar asta pentru că foarte mulţi dezvoltatori riscă să cumpere când preţul e sus şi să vândă apoi când preţul scade; e efectul normal atunci când vorbim de o bulă. Nivelul de amortizare nu e chiar cel mai bun. Astfel, au început să apară în Oradea investitori imobiliari din Cluj, Braşov sau chiar Bucureşt“, spune Dacian Barna. El crede că investitorii aleg mai nou Oradea din mai multe motive: în primul rând poziţionarea bună, aproape de ieşirea din ţară, dar şi datorită faptului că Oradea are o imagine din ce în ce mai bună. „Oraşul a crescut foarte mult din punct de vedere al infrastructurii, al serviciilor şi se află şi acum pe o pantă ascendentă. Cu siguranţă tendinţa investitorilor de a veni în Oradea va continua şi anii următori, pentru că oraşul se dezvoltă, e un oraş curat, verde.“

    Barna consideră că există două direcţii majore de dezvoltare care au pus Oradea pe harta imobiliară a României: una pe parcuri industriale (în oraş există două parcuri active cu grad de ocupare 100% şi un al treilea în construcţie), iar cea de-a doua direcţie este dat de efervescenţa din domeniul turismului. „Clădirile de birouri din Oradea sunt suficiente“, remarcă Barna. Tot el adaugă că această dezvoltare este plasată „într-o zonă relativ centrală; Lotus Center este primul mall din oraş şi tot în acea zonă s-a deschis un mare centru de afaceri construit exclusiv pentru birouri. Din punctul meu de vedere, primăria a creat cadrul. Dacă nu ar fi creat cadrul pentru dezvoltarea parcurilor industriale, dacă nu crea departamentele din cadrul primăriei responsabile de atragerea de fonduri europene, nu veneau nici firmele. Autorităţile locale şi mediul privat se susţin reciproc“, conchide reprezentantul Coldwell Banker.
     

  • Sărăcia şi dorinţa femeilor de a-şi dezvolta cariera amână decizia tinerilor privind prima căsătorie

    În 1980, o femeie din România se căsătorea pentru prima dată la vârsta de 22 de ani, iar un bărbat la 25 de ani. În 2015, vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost de 27,4 ani, iar a bărbaţilor de 30,6 ani. Ce s-a schimbat?

    Amânarea cu 5,5 ani, în medie, a căsătoriei în ultimii 35 de ani reprezintă o schimbare care are la origini mai multe motive, pornind de la dorinţa femeilor de a-şi dezvolta o carieră până la nesiguranţa dată de nivelul scăzut de trai al tinerilor, explică specialiştii.

    „Există o tendinţă de amânare a căsătoriei, însă aceasta porneşte de la condiţiile scăzute de viaţă. Tinerii au nevoie de casă şi de alte lucruri, nu mai suntem în vremea comunismului, când fiecare primea casă atunci când se căsătorea. Astăzi tinerii cu cât trăiesc mai sărac, cu atât mai mult au tendinţa de a amâna căsătoria“, a explicat sociologul Alfred Bulai. El a mai precizat că şi migraţia a contribuit la aceste statistici, având în vedere că, dintre cei aproxiamtiv 3 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate, o pondere importantă o reprezintă tinerii, care dacă s-au căsătorit peste graniţe nu sunt înregistraţi în România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Simona Panait, noul marketing manager Samsung Electronics în Europa de Sud Est

    Samsung Electronics România o anunţă pe Simona Panait în funcţia de Marketing Managerpe regiunea Europa de Sud Est. Din noua poziţie, Simona Panaitva coordona strategia de marketing şi comunicare din Europa de Sud Est, incluzând România, Ungaria şi Bulgaria, fiind responsabilă de lansările de flaghsip-uri pe pieţele din regiune, precum şi de campaniile de brand.

    Simona Panait are o experienţă de peste 16 ani în marketing, ocupând anterior funcţia de Operations Marketing Manager pentru România şi Moldova în cadrulCoca-Cola Company precum şi poziţia de  Global Marketing Manager pentru Ilko Coffee International, un joint venture între Coca-Cola Company şi illy Caffe. În trecut ea a a coordonat echipa de marketing şi management de categorie în cadrul Coca-Cola HBC Româniadin pozitia de National Marketing Manager.

    „Samsung este unul dintre cele mai puternice şi dinamice branduri la nivel global şi mă bucur să mă alăturunei echipe de marketing solide, caredeţine o importanţă majoră în strategia de performanţă a business-ului din regiune. Este o echipă formată din unii dintre cei mai buni profesionişti de marketing şi comunicare şi sunt încrezătoare că, împreună, vom dezvolta campanii inovatoare, care vor genera rezultate pe măsură”,a declarat Simona Panait.

    Noul manager de marketing şi-a început cariera în anul 2000 in Coca-Cola HBC Romaniaşi a ocupat, de-a lungul timpului, diferite roluri in departamentele de marketing si comercial precum:Regional Trade Marketing Coordinator, Trade Coordinator Key Accounts, Promo & Launches Coordinator, Trade Marketing Manager East Zone, Consumer Activation Managerrespectiv National Marketing Manager, obţinândrezultate excelente în arii precum planificarea strategică, management de portofoliu, dezvoltarea strategiei de trade marketing, optimizarea de procese precum si dezvoltarea echipei de marketing.
     

  • A construit alături de soţul ei un produs românesc pe care îl folosesc sute de milioane de oameni din toată lumea

    „Eu sunt matematician de formaţie, prin urmare ideile, planurile trebuie să existe logic, ordonat“, descria Măriuca Talpeş modul în care îşi conduce afacerile, într-un interviu acordat Business Magazin. Ea  conduce Intuitex, care este focalizată pe educaţie, si este acţionar în cadrul Softwin şi Bitdefender. Măriuca Talpeş a urmat Facultatea de Matematică şi a fost apoi informatician la SARO Târgovişte şi cercetător în informatică la Institutul pentru Tehnică de Calcul. În 1990 a pornit Softwin, cu proiecte de dezvoltare software pentru câţiva clienţi din Franţa şi Germania.

    Astăzi portofoliul Intuitex reuneşte peste 25 de produse pe piaţa de educaţie din România pentru copii între 7 şi 18 ani, iar Măriuca Talpeş este directorul acestei companii. În 1995, soţii Talpeş au pornit actualul Bitdefender odată cu dezvoltarea unui produs de securitate care să-i apere de viruşii sosiţi pe dischete din ţările vecine şi, în 1997, prin lansarea în România a primului produs antivirus, AntiVirus eXpert.

    „Nu cred că în România există bariere în business specifice societăţii româneşti, altele pentru femei decât pentru bărbaţi. Femeile sunt perseverente în ceea ce fac, muncitoare şi ataşate de produsele pe care le construiesc şi de echipele cu care lucrează; te poţi baza pe ele când se angajează la ceva. De aceea, în schimb, femeile domină zona de middle-management în România (ceea ce demonstrează că în România nu există discriminare în business)”, spunea antreprenoarea. 

  • Guvernul Cioloş schimbă din temelii „Prima Casă”:Cine va mai putea beneficia de program începând de anul viitor

    Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a lansat joi în dezbatere publică Strategia Naţională a Locuirii, care prevede ca de programul ”Prima casă” să beneficieze doar cei cu venituri mici, locuinţele ANL să nu mai fie vândute, statul să poată subvenţiona chiriile, iar clădirile istorice nelocuite să fie cumpărate de stat.

    Conform strategiei, Guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din locuinţele pe care îşi propun să le construiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autorizaţiilor de construire.

    ”Acordul de dezvoltare (AD) este un contract încheiat între un dezvoltator privat şi autoritatea locală, bazat pe conceptul unei contraprestaţii. Drept condiţie pentru a acorda unui dezvoltator autorizaţia de construire pentru un anumit număr şi tip de locuinţe, autoritatea locală impune ca un anumit procent din aceste locuinţe să fie la un preţ redus. AD-urile pot fi utilizate pentru a cere dezvoltatorilor din sectorul privat să furnizeze locuinţe sociale; în alte cazuri, se poate solicita doar ca un anumit procent – de exemplu 20% – să aibă un preţ mai redus decât, de exemplu, 50.000 EUR. În România, este posibil ca aplicarea AD să impună anumite amendamente de ordin juridic, în special, dar fără a se limita la, Legea locuinţei nr. 114/1996 şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”, este stipulat în document.

    Potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O echipă coordonată de o cercetătoare ROMÂNCĂ a dezvoltat un aliaj revoluţionar

    Este pentru prima dată când sunt documentate modurile în care aliajul poate fi utilizat.

    O echipă de cercetători coordonată de românca Emilia Moroşan, de la Rice University, Houstos, Texas, a dezvoltat un aliaj din titan şi aur care ar putea revoluţiona modul în care sunt reailzate protezele. În studiul publicat în revista Science Advances este menţionat faptul că materialul este de patru ori mai dur decât titaniul pur şi poate fi utilizat în acelaşi timp cu ţesutul uman viu.

    În momentul de faţă, titanul este preferat pentru producerea protezelor, deoarece este dur, rezistă la uzură şi nu este toxic. Cu toate acestea, s-a constatat că implanturile de acest tip trebuie înlocuite după aproximativ 10 ani, din cauza faptului că se degradează. Specialiştii americani susţin, însă, că produsul lor va avea o rată de deteriorare mai mică cu 70% faţă de titanul folosit astăzi în domeniul medical.

    ,,Este de patru ori mai dur decât titanul pur, utilizat la ora actuală pentru producerea implanturilor dentare şi a articulaţiilor artificiale. Acest compus nu este dificil de fabricat şi nu este, de fapt, un material nou”, menţionează Emilia Moroşan într-un comunicat de presă emis de Rice University.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • O echipă coordonată de o cercetătoare ROMÂNCĂ a dezvoltat un aliaj revoluţionar

    Este pentru prima dată când sunt documentate modurile în care aliajul poate fi utilizat.

    O echipă de cercetători coordonată de românca Emilia Moroşan, de la Rice University, Houstos, Texas, a dezvoltat un aliaj din titan şi aur care ar putea revoluţiona modul în care sunt reailzate protezele. În studiul publicat în revista Science Advances este menţionat faptul că materialul este de patru ori mai dur decât titaniul pur şi poate fi utilizat în acelaşi timp cu ţesutul uman viu.

    În momentul de faţă, titanul este preferat pentru producerea protezelor, deoarece este dur, rezistă la uzură şi nu este toxic. Cu toate acestea, s-a constatat că implanturile de acest tip trebuie înlocuite după aproximativ 10 ani, din cauza faptului că se degradează. Specialiştii americani susţin, însă, că produsul lor va avea o rată de deteriorare mai mică cu 70% faţă de titanul folosit astăzi în domeniul medical.

    ,,Este de patru ori mai dur decât titanul pur, utilizat la ora actuală pentru producerea implanturilor dentare şi a articulaţiilor artificiale. Acest compus nu este dificil de fabricat şi nu este, de fapt, un material nou”, menţionează Emilia Moroşan într-un comunicat de presă emis de Rice University.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Strategie olandeză cu dezvoltatori români

     

    Când te alături unei companii, primul lucru pe care îl faci este să îţi iei PC-ul în primire, proces care în majoritatea companiilor înseamnă să vorbeşti cu cineva care vorbeşte cu altcineva să-ţi activeze e-mailul, apoi aplicaţiile, apoi telefonul etc.; când compania foloseşte aplicaţiile RES, angajatul are toate soluţiile instalate pe laptop la sosirea sa la noul loc de muncă, iar dacă îi lipseşte ceva, tot ce trebuie să facă este să apese un buton pe ecranul aplicaţiei noastre şi va primi acel lucru. La fel de uşor va fi deconectat la plecarea din companie de toate aplicaţiile firmei, astfel că nu mai există motive de îngrijorare legate de securitatea datelor“, explică directorul general al RES, Al Monserrat, câteva din rolurile aplicaţiilor dezvoltate de producător.

    Potrivit descrierii reprezentanţilor RES, compania construieşte soluţii software pentru companiile din domeniul IT şi pentru departamentele IT ale companiilor mari care îi fac pe utilizatorii finali, fie ei angajaţii unei organizaţii sau partenerii acesteia, să aibă o experienţă mai bună, care îi face mai productivi. Compania a dezvoltat o serie de aplicaţii în crearea, automatizarea şi securizarea spaţiilor digitale, ce sunt vândute până acum mai ales în ţări precum cele Benelux, în SUA, în Regatul Unit. Bob Janssen, care este directorul general al RES, fondator şi chief technology officer, cât şi Alina Şandru, aleasă pentru conducerea echipei din România, au fost prezenţi la inaugurarea centrului de cercetare şi dezvoltare lansat recent pe piaţa locală, în cadrul căruia lucrează deja 42 de angajaţi. Chiar dacă aplicaţiile RES nu au încă niciun cumpărător în România, piaţa locală are un rol important în extinderea companiei, prin intermediul centrului de dezvoltare inaugurat, al treilea, alături de cele din Olanda, Boston.

    Deschiderea centrului din România reprezintă un pilon important în planul de a atinge pragul de 100 de milioane de euro fixat pentru anul următor. Reprezentanţii companiei nu oferă o valoare exactă a investiţiei în deschiderea acestei subsidiare, dar apreciază că se ridică la câteva sute de mii de euro. Bazele RES au fost puse la începutul anilor 2000 în Olanda, unde compania a înregistrat creşteri rapide, înainte de a începe extinderea internaţională, după cum descrie evoluţia acesteia Bob Janssen. El spune că au existat patru etape de dezvoltare: lansarea soluţiilor şi intrarea pe segmentul enterprise şi câştigarea de clienţi importanţi, lansarea în SUA, concomitent cu atragerea de investiţii în companie (2009-2010), iar acum au ajuns în faza de globalizare. „Auzi de companii din tehnologie care investesc mult; noi nu am făcut aşa, am contractat câteva investiţii, nu multe, şi am marcat profituri constante în ultimii cinci ani.“ Compania a obţinut finanţări de 18 milioane de dolari de la două organizaţii, una americană  şi una belgiană, iar în prezent acţionariatul este împărţit între fondator şi investitori.

    Janssen nu şi-a început cariera în cadrul unei companii IT, ci în departamentul IT al unei „companii normale; nu că cele din domeniul IT nu ar fi normale“, glumeşte el. A lucrat în energie, apoi în logistică, domeniu în care a constatat că „dacă imprimantele nu funcţionează, tirurile nu vor merge, funcţionarea lor este critică – lucru la care nu te gândeşti atunci când vezi o imprimantă“. A dobândit astfel  o perspectivă total diferită despre IT şi despre impactul acestui departament. „IT-ul poate fi un departament strategic, dar pentru majoritatea companiilor trebuie să meargă. Dacă nu merge, devine o problemă, pierzi din productivitate“ este principala lecţie pe care a învăţat-o lucrând în logistică. A început să dezvolte în acea companie o soluţie, după ce a constatat, în urma unei cercetări de piaţă, că soluţia de care avea nevoie nu exista. Ulterior lansării produsului, a ales drumul antreprenoriatului: „A fost mereu visul meu, aşteptam ca ideea potrivită să sosească, aceasta a venit; aveam tehnologia, aprobarea companiei unde lucram atunci să o implementez, am avut un client de referinţă, cel pentru care am lucrat. Am început apoi să vindem“. Au crescut organic de la trei clienţi în primul an la 20 în al doilea şi la 2.500 în prezent, în 27 de ţări. Janssen îşi aminteşte că prima piatră de hotar a fost un contract cu un client cu 10.000 de utilizatori, ce a generat „primul milion“ al companiei, fonduri direcţionate spre creşterea acesteia. „Pe măsură ce compania a crescut, am căutat să ne extindem în zone în care am găsit genul de oameni care să adere la cultura noastră, dar şi care au experienţa tehnologică care să construiască aceste produse inovatoare.“ În contextul investiţiilor atrase, Al Monserrat, al cărui CV îl recomandă drept executivul care a adus Citrix Systems de la sute de milioane de dolari la mai mult de 3 miliarde de dolari venituri în 2014, a fost numit director general al companiei în urmă cu aproximativ un an. Una dintre primele sale misiuni a fost să găsească modalităţi prin care să continuie investiţiile companiei în cercetare şi dezvoltare.