Aceasta este cea mai mare oferta de preluare derulata pana acum
pe Bursa.
Mai multe amanunte pe www.zf.ro
Aceasta este cea mai mare oferta de preluare derulata pana acum
pe Bursa.
Mai multe amanunte pe www.zf.ro
In 2009, revenirea treptata a apetitului pentru risc al
investitorilor a fost in general favorabila pietelor din regiunea
Europei Centrale si de Est (ECE). Regiunea a reusit sa recupereze
in special in a doua jumatate a anului 2009, dupa o perioada cu o
evoluŃie sub nivelul asteptarilor, odata ce fondurile de pe pietele
de capital emergente au inregistrat aporturi de numerar si volumele
de tranzactionare au inceput sa se imbunatateasca. Cu toate
acestea, pentru actiunile farma din ECE, scaderea aversiunii fata
de risc a fost de rau augur. Ritmul de crestere al acestora nu s-a
ridicat la nivelul celui inregistrat de catre banci, de titlurile
imobiliare si de sectoarele ciclice, astfel incat au intrat pe
minus in T4 2009.
“In continuare, natura lor defensiva va fi atat in favoarea, cat
si in defavoarea actiunilor farma din ECE. Previziunile pentru T1
2010 arata ca investitorii vor prefera sectoarele ciclice,
investitiile in titlurile farma urmand sa fie marginalizate. Cu
toate acestea, deoarece conditiile economice raman fragile si
impactul incetinirii economice va continua sa se reflecte in
rezultatele sectoarelor ciclice, am putea asista la o
reorientare a investitorilor catre titlurile defensive, spre
finalul anului. In acel moment credem ca sectorul medical – si in
special jucatorii din sectorul de generice – ar trebui sa se afle
printre optiunile preferate”, explica Vladimíra Urbánková, analist
pentru sectorul farma in cadrul Erste Group.
Perspectivele sunt mai degraba incurajatoare: companiile
farmaceutice din Europa Centrala si de Est se pot astepta la o
revenire a cresterii pe toate pieŃele majore din regiune, inclusiv
pe pietele care au avut cel mai mult de suferit anul trecut, cum ar
fi Ucraina.
Analistii Erste Group considera ca principalele companii
farmaceutice din ECE sunt bine pozitionate si pot obtine rezultate
solide, chiar daca – din cauza masurilor restrictive privind
rambursarea pretului medicamentelor – s-ar putea ca ritmul sa se
tempereze intr-o oarecare masura in comparatie cu perioada
anterioara crizei.
Toata crema pietei de capital romaneasca a fost prezenta
saptamana trecuta la Sibiu mai mult pentru a se convinge cu ochii
lor ca anuntul facut cu surle si trambite de Teodor Ancuta,
directorul general al operatorului bursier de la Sibiu, Sibex,
lansarea celei de-a doua piete de actiuni din Romania, are
acoperire. Si chiar asa a fost. La scurt timp, cotatiile de
cumparare si de vanzare ale actiunilor operatorului Sibex au
inceput sa zburde pe ecran, semn ca momentul istoric despre care
tot vorbea fondatorul Bursei din Sibiu in fata auditorului avusese
loc deja si anume primele tranzactii cu actiuni Sibex (SBX)
derulate pe platforma proprie chiar in ziua in care operatorul
implinea 15 ani de existenta. Era pentru prima data cand se listau
actiunile unei burse din sud-estul Europei.
Tot atunci conducerea Sibex a lansat la tranzactionare
contractele la termen pe cel mai cunoscut indice american, Dow
Jones, si s-au realizat primele tranzactii cu certificate de emisie
a dioxidului de carbon.
“Speram ca impreuna cu Bursa din Varsovia sa ajungem si noi la
macar 15-20% din cat realizeaza dansii. Asa cum stiti, Varsovia
este pe locul doi in lume la IPO (oferte publice initiale – n.
red.)”, spune Teodor Ancuta.
Bursa din Varsovia, care a devenit la finele anului 2007
actionar al Sibex cu o participatie de 1,8%, sustine operatorul
roman printr-un program de listari duble pe ambele piete care va
incepe cel mai probabil cu producatorul de adezivi Adeplast
Oradea.
“Listarile duble reprezinta o oportunitate pentru companii,
pentru ca asigura lichiditatea, bursa din Varsovia fiind o piata
mare”, spune Ancuta.
Prin reducerea numarului de actiuni, puterea de vot a celor doi
in cadrul companiei, care detine si cel mai popular motor de
cautare din lume, va scadea la 48% de la 59%, cat e in prezent,
potrivit unui raport al Comisiei pentru Valori Mobiliare a SUA.
“Cei doi sunt foarte implicati si foarte devotati Google. Cea mai
mare parte a averii lor va ramane in cadrul Google”, a anuntat
compania americana intr-un comunicat, potrivit Bloomberg.Page si
Brin au deja o avere de 12 miliarde de dolari (8 miliarde de
euro).
“Cresterea presiunii la vanzare urca si lichiditatea in piata si
nu este exclus ca o data cu accelerarea corectiilor sa vedem un
rulaj mai mare. Pe fondul scaderilor, tentatia speculatorilor sa
iasa sa marcheze profitul din primele saptamani va creste”, a
declarat Adrian Lupsan, directorul general adjunct al societatii de
intermediere Intercapital Invest.
Titlurile SIF Banat-Crisana (SIF1) au inregistrat cea mai mare
corectie de ieri la categoria societatilor financiare, de 2,2%,
coborand astfel la pretul de 1,31 lei/actiune. Actiunile SIF
Mutenia (SIF4) au reusit sa inchida pe plus sedinta de ieri, cu un
avans de 0,6% fata de referinta. Restul SIF-urilor au inregistrat
corectii cuprinse intre 0,6%, pe titlurile SIF Oltenia (SIF56) si
1,2%, pe actiunile SIF Transilvania (SIF3).
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Unul dintre vanzatori a fost grupul american Morgan Stanley,
care si-a lichidat participatia de 2,7%.
In toamna anului trecut, actiunile BVB se tranzactionau la
preturi cuprinse intre 30 si 40 de lei, ceea ce inseamna ca
Musgociu a platit intre 2 si 2,6 mil. euro pentru participatia de
3,6%.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Din punctul de vedere al castigurilor obtinute de investitori,
2009 a fost cel mai bun din ultimii patru ani la Bursa de Valori
Bucuresti, insa evolutia pietei a fost marcata mai mult de
scandaluri decat de evenimente majore cu impact pozitiv.
Cu cresteri de peste 100% la SIF-uri si la Banca Transilvania,
de 70% la BRD si de peste 40% la Petrom, investitorii se pot
considera fericiti, mai ales ca aceste randamente au fost obtinute
intr-un an de criza, in care economia a scazut puternic. Pe de alta
parte, cresterile de la bursa din 2009 nu au acoperit decat o parte
din pierderile suferite de investitori in 2008, iar preturile din
2007, cand bursa era pe maxime, sunt inca foarte departe.
Debutul de an a fost dezastruos, in nota in care s-a incheiat
2008, cu amintirea falimentului Lehman Brothers inca vie pentru
investitori. La finele lui februarie, investitorii aveau deja
pierderi de pana la 30% fata de inceputul anului. A urmat o
intoarcere puternica a pietei, pe fondul schimbarii perceptiei la
nivel international, iar revenirea a fost la fel de brusca pe cat
fusese si caderea. Astfel, cine a avut inspiratia sa parieze pe
bursa la inceputul lui martie putea foarte usor sa-si tripleze
banii (14 dintre cele mai lichide actiuni de la bursa au crescut de
la inceputul lunii martie cu peste 200%, castigurile ajungand la
450% in cazul Condmag Bucuresti).
Principalele evenimente ale anului bursier, care au generat si
mari scandaluri, au fost adunarile generale ale actionarilor de la
SIF-uri, unde s-au ales conducerile celor cinci societati pentru
urmatorii patru ani si care au determinat un grup de parlamentari
sa propuna eliminarea pragului de detinere de 1%, respectiv decizia
CNVM de a obliga Rompetrol si KazMunaiGaz sa lanseze oferte de
preluare la Rompetrol Rafinare (RRC) si Rompetrol Well Services
(PTR), ceea ce a starnit conflictul intre actionarii majoritari si
cei minoritari.
Surpriza sfarsitului de an a fost intrarea Bank of Cyprus in
actionariatul Bancii Transilvania (TLV), cu o participatie de 9,7%
din capital, care nu elimina insa speculatiile privind o viitoare
vanzare a bancii.
Cititi si:
Politica: Sub semnul alegerilor
Macroeconomie: Anul recesiunii
Banci: Anul in care banii au devenit mai
scumpi
Asigurari si pensii: Fara pierderi
Consultanta: Anul paradoxurilor
Companiile energetice au pierdut din greutate
Petrol si carburanti: Minus 20%
Farma: Anul surprizelor neplacute
Industria alimentara: Consum redus
Agricultura: 2009, anul nefericirii
Retail si distributie: Comert cu surprize
Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
inchis
Daca investitiile la Bursa ar fi comparate cu o cursa de cai,
acum ar fi momentul in care se fac pariurile. In ciuda cresterii
pietei din ultimele luni, actiunile nu au trecut inca linia de
start. Desi indicele BET s-a dublat de la inceputul lunii martie si
pana acum, iar SIF-urile aproape ca s-au triplat, piata abia a
ajuns la nivelurile din urma cu un an, adica abia au disparut
efectele panicii de atunci. Din acest moment, pariurile devin mai
dificile, mai riscante, pentru ca revenirile generalizate au
trecut. Asadar, randamentele mari trebuie asteptate doar de la
companiile care fac performanta, cele care vor gasi primele cheia
iesirii din criza.
Cel mai bine pozitionate sunt insa companiile care au sfidat
criza si au reusit sa creasca atunci cand toata lumea scadea. Desi
pot fi numarate pe degete, aceste companii nu au atras pana acum un
interes deosebit din partea investitorilor, astfel ca, din punctul
de vedere al evolutiei bursiere, s-au pierdut in pluton. Faptul ca
au obtinut profituri in crestere si si-au majorat afacerile nu
reprezinta o garantie ca actiunile lor vor creste imediat, dar
merita urmarite pana la vremuri mai bune.
Dupa primele noua luni ale anului, cele mai multe companii
listate care au raportat rezultate in crestere sunt din industria
alimentara, sector considerat de majoritatea analistilor ca fiind
unul defensiv, pentru care exista o cerere relativ constanta. In
aceste conditii, nu a fost o surpriza faptul ca producatorul de
lactate Albalact Alba Iulia (ALBZ), cea mai mare companie din
industria alimentara listata, a raportat vanzari in crestere cu 25%
in primele noua luni, dar si un profit usor mai mare decat anul
trecut. Albalact este una dintre actiunile intens tranzactionate pe
bursa RASDAQ, fiind si una dintre putinele companii listate pentru
care exista un interes major de achizitie din partea investitorilor
strategici.
Surprizele au venit insa din sectorul agricol, de la fostele
“avicole” (ferme de crestere a pasarilor) listate pe RASDAQ la
mijlocul anilor 90, care nu au fost niciodata in topul
preferintelor investitorilor, din cauza rezultatelor slabe. In
primele noua luni, Avicola Buzau (AVZU) a raportat un profit de 3
milioane de lei, dupa ce a incheiat ultimii trei ani cu pierderi,
iar afacerile companiei au scazut cu 4%, la 86 de milioane de lei.
Compania este furnizor de carne de pui pentru restaurantele KFC
(operate de compania US Food Network), ceea ce-i asigura o cerere
destul de stabila. Pe Bursa, actiunile AVZU au crescut de la
inceputul anului cu 76%, insa capitalizarea companiei nu depaseste
22 de milioane de lei.
Rezultate asemanatoare a publicat si Avicola Brasov (AVLE),
companie controlata de omul de afaceri Ioan Popa, proprietarul
grupului Transavia, cu sediul in Alba Iulia. Brandul Transavia a
fost intens promovat, fiind destul de vizibil in hipermarketuri.
Afacerile Avicola Brasov au crescut in aceste conditii cu 41%, la
75 de milioane de lei, iar profitul net al companiei s-a majorat cu
350%, la 4,7 milioane de lei. Capitalizarea companiei este in
prezent de 21,6 milioane de lei, in conditiile in care actiunile
s-au dublat de la inceputul anului. Printre vedetele din sectorul
agricol de la Bursa se numara si Nutricom Oltenita (NUTE), companie
care produce furaje pentru animale, dar detine si o ferma de porci
si una de pasari la Calarasi. Afacerile Nutricom au crescut cu 24%
in primele noua luni, la 113 milioane de lei, iar profitul a urcat
de la 140.000 de lei, la 6,5 milioane de lei. Compania are o
capitalizare de circa 60 de milioane de lei, dar actiunile sunt
putin tranzactionate si inregistreaza oscilatii ridicate.