BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Companii chineze, interesate să investească la Cluj în energia solară, maşini agricole şi textile

     Directorul general adjunct al Departamentului de Comerţ din cadrul provinciei Shandong, Yan Zhaowan, care conduce o delegaţie chineză aflată la Cluj, a declarat, luni, la o întâlnire la Prefectură, că în judeţ este un foarte bun mediu de afaceri şi există parcurile industriale, unde se pot discuta cooperări economice.

    “Suntem foarte bucuroşi să discutăm afaceri la Cluj. Misiunea noastră este să găsim oportunităţi de afaceri, ţinând cont de relaţiile de înfrăţire dintre Shandong şi Cluj. Aveţi la Cluj un foarte bun mediu de afaceri, aveţi parcurile industriale unde putem discuta despre cooperări economice. Companii chineze din Shandong sunt interesate în investiţii din domeniul energiei solare, maşini agricole, procesarea alimentelor şi textile. În provincia Shandong, multe companii ştiu foarte multe despre judeţul Cluj”, a spus Zhaowan.

    La rândul său, prefectul judeţului Cluj, Ioan Gheorghe Vuşcan, a declarat că vizita delegaţiei chineze este una de răspuns la vizita oficialităţilor judeţene din Cluj, făcută în octombrie 2012 în Shandong.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afaceri mai mari cu 19% pentru Rio Bucovina în 2012

    În timp ce anul 2012 a însemnat o consolidare a poziţiei în topul primelor trei companii îmbuteliatoare de apă din România, care a adus o creştere a cifrei de afaceri de 19% faţă de anul precedent, 2013 se anunţă cel mai important an din istoria companiei Rio Bucovina. Managementul a demarat în forţă, cu obiective de lansare a mai multor branduri proprii de lichide, food şi non food.

    De la preluarea mandatului de director general al companiei Rio Bucovina, Răzvan Iancău a început un amplu proces de reorganizare strategică, definirea viziunii, misiunii şi valorilor companiei. Realizarea unui audit intern şi extern, atât financiar cât şi de brand, a avut în vedere eficientizarea resurselor active, a structurii companiei şi a distribuţiei directe şi indirecte, precum şi extinderea portofoliului de produse.

    Tot în direcţia creşterii şi eficientizării resurselor, având ca obiectiv consolidarea poziţiei pe piaţă, se înscriu şi investiţiile în capacităţile de îmbuteliere care vor genera o serie de lansări de noi mărci, în segmentul băuturilor. Investiţiile totale din anul 2013 se vor ridica la valoarea de 5 milioane de euro în facilităţile de producţie şi îmbuteliere, acestea generând o creştere a locurilor de muncă şi a nivelului de trai în plan local.

    În 2013, compania Rio Bucovina va deţine trei mari fabrici: Vatra Dornei, Timişoara şi o nouă fabrică lângă Bucureşti. În Vatra Dornei sunt programate investiţii de circa 3,6 milioane de euro, care vor genera o creştere a capacităţii de îmbuteliere până la 180 – 200 milioane de litri anual. Fabrica Rio Bucovina din Timişoara cu circa 80 de milioane de litri anual împreună cu achiziţia, în perioada următoare, a unei fabrici de îmbuteliere de lângă Bucureşti, care înseamnă încă 100 de milioane de litri, vor livra obiectivul de creştere la nivel regional, compania putând deveni unul din principalii jucători din punct de vedere al capacităţii de îmbuteliere pentru apa minerală naturală, apa de masă şi apa de izvor. Extinderea ariei de acţiune a Rio Bucovina în zona de distribuţie susţine ritmul de creştere previzionat pentru 2013.

  • A doua fabrică DeLonghi la Jucu

    Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a declarat corespondentului Mediafax că DeLonghi a depus la CJ documente pentru autorizare-avizare pentru construirea celei de-a doua fabrici din Parcul Industrial Tetarom III din comuna Jucu, în care vor să fabrice componente pentru expresoarele de cafea produse în prima fabrică.

    “Cea de-a doua fabrică ar trebui să fie finalizată până în toamna acestui an. Decizia de construire a celei de-a doua unităţi de producţie a fost luată pentru a nu se mai importa componentele pentru expresoare, ci a le produce la Jucu. Noua fabrică va însemna şi noi locuri de muncă, ceea ce înseamnă că investiţia DeLonghi din Jucu se dezvoltă”, a spus Uioreanu.

    Compania italiană DeLonghi a început producţia la fabrica din comuna Jucu, judeţul Cluj, în luna martie, fiind asamblate expresoare de cafea de uz casnic. Investiţia companiei DeLonghi din Parcul Industrial Tetarom III de la Jucu se ridică la circa 30 de milioane de euro. DeLonghi a cumpărat în 2012 fabrica din Jucu de la producătorul de telefoane mobile Nokia.

  • Samaras: China să considere Grecia o poartă către Europa. Investitorii vor fi trataţi cu covorul roşu

     Samaras, aflat la Beijing într-o vizită de cinci zile în China, a declarat că Grecia “este ancorată în zona euro” şi s-a arătat încrezător “într-o nouă eră a cooperării”, transmite Bloomberg.

    Jian Yaoping, secretar de stat în Ministerul Comerţului de la Beijing, a afirmat la rândul său că China va extinde investiţiile în portul Pireu. Totodată, oficialul a afirmat că investitorii chinezi sunt interesaţi de proiecte de infrastructură în UE.

    “Grecia este hotărâtă să transforme criza într-o oportunitate pentru un nou început. Combinând avantajele oferite de Grecia şi forţa de penetrare a Chinei în comerţul global, precum şi costurile competitive de producţie, putem construi un parteneriat puternic”, a spus Samaras.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samaras:China să considere Grecia o poartă către Europa, investitorii vor fi trataţi cu covorul roşu

    Samaras, aflat la Beijing într-o vizită de cinci zile în China, a declarat că Grecia “este ancorată în zona euro” şi s-a arătat încrezător “într-o nouă eră a cooperării”.

    Jian Yaoping, secretar de stat în Ministerul Comerţului de la Beijing, a afirmat la rândul său că China va extinde investiţiile în portul Pireu. Totodată, oficialul a afirmat că investitorii chinezi sunt interesaţi de proiecte de infrastructură în UE.

    “Grecia este hotărâtă să transforme criza într-o oportunitate pentru un nou început. Combinând avantajele oferite de Grecia şi forţa de penetrare a Chinei în comerţul global, precum şi costurile competitive de producţie, putem construi un parteneriat puternic”, a spus Samaras.

    Premierul elen conduce o delgaţie de peste 60 de oameni de afaceri greci, inclusiv reprezentanţi ai Alpha Bank. Statul elen vrea să revină la finanţarea de pe pieţe şi caută investitori.

    Fitch a îmbunătăţit marţi ratingul Greciei de la “CCC” la “B-“, cu perspectivă stabilă, datorită progresului înregistrat în privinţa reducerii dezechilibrelor din economie şi scăderii deficitelor.

    Toate stirile sunt pe mediafax.ro

  • Cargus va investi 4 milioane euro în acest an, din care 3,2 milioane euro în flota auto

    “Din punct de vedere vizual, noul logo Cargus exprimă procesul rapid de evoluţie prin care compania a trecut în ultimele luni. Am ales să păstrăm «alergătorul» pentru că a reprezentat valorile Cargus din 2004, însă o actualizare era necesară, pentru a simboliza evoluţia noastră”, a declarat directorul comercial al Cargus, Nadia Homoc, într-un comunicat.

    Directorul general al companiei, Gian Sharp, spune că schimbările efectuate de companie sunt necesare pentru o creştere susţinută, peste cea a pieţei de curierat intern.

    “Suntem martorii unei creşteri impresionante a pieţei de curierat, în special mulţumită evoluţiei comerţului electronic, şi vrem să ne asigurăm că profităm de acest moment”, a spus Sharp.

    Pe lângă cele 3,2 milioane de euro investite în flota de vehicule a companiei, alte 500.000 de euro au fost utilizate pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi a aplicaţiilor software de comunicare.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • IMM-urile vor primi până la 200.000 euro pentru investiţii dacă angajează 7 persoane

     Ajutoarele de minimis, totalizând 400 milioane lei (100 milioane euro), se vor acorda IMM-urilor pe o perioadă de trei ani fiscali consecutivi, ca fonduri nerambursabile, în cuantum de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate pentru finanţare. Ajutoarele trebuie să se încadreze într-un plafon maxim de 200.000 euro, echivalent în lei, respectiv 100.000 euro în cazul firmelor care au activitate în domeniul transportului rutier, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern.

    Schema pentru emiterea de acorduri pentru finanţare va fi derulată din acest an până la 30 iunie 2014, cu posibilitatea prelungirii, iar plata ajutorului de minimis se efectuează în perioada 2014-2016, în limita bugetului anual alocat schemei. Autorităţile estimează că vor beneficia de aceste fonduri aproximativ 1.000 de IMM-uri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Terenurile cumpărate scump obligă dezvoltatorii să construiască

    CEI CARE AU ANUNŢAT PROIECTE POT FI NUMĂRAŢI PE DEGETELE DE LA O MÂNĂ, Adama, Tagor, Red Sea Group şi Shikun & Binui RED, dar companiile deţin împreună sute de mii de metri pătraţi de teren pentru dezvoltări rezidenţiale, cumpărate cu câţiva ani în urmă.
    „Momentul actual este unul bun pentru înce-perea unui proiect rezidenţial, iar acest fapt este datorat unui cumul de factori, unii negativi, alţii pozitivi. Cel mai important factor negativ, care se întâlneşte în cazul companiilor care au cumpărat terenuri pe vârf de preţ, este legat de valoarea terenului şi eventual de creditul acordat pentru achiziţia respectivului teren„, spune Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Un astfel de teren nu produce nimic din punct de vedere al veniturilor, dar are costuri de finanţare, dobânzi şi, eventual, se bucură şi de atenţia băncii finanţatoare, care începe să pună presiune pe dezvoltator.

    Cei care au achiziţionat terenuri în perioada de dinaintea crizei economice iau deja în calcul o eventuală pierdere a terenului şi îşi calculează un nou randament. Unii dezvoltatori pot considera chiar că valoarea terenului este zero şi să înceapă să facă ceea ce ştiu ei mai bine, adică să dezvolte.

    „Dacă ai un teren de 40.000 de metri pătraţi cu un credit pentru el, terenul respectiv nu aduce decât costuri. Ţinând cont de condiţiile actuale din piaţă, unii aleg să ia o parcelă mai mică din acest teren, 2.000 de metri pătraţi spre exemplu, şi să facă un bloc. Dacă îşi face calculele bine, poate vinde, există piaţă. Şi din întreaga parcelă a fost ruptă o mică parte care produce ceva„, explică Ilie.
    Astfel, per total, pierderea sau profitul înregistrat se vor calcula la final, dar până atunci este evident că dezvoltarea ar trebui să înceapă. În opinia lui Ilie, contează foarte mult preţul plătit pe teren, existând cazuri în care dezvoltarea poate fi o opţiune şi cazuri în care preţul plătit a fost pur şi simplu nerealist.

    „Poate fi un moment bun să dezvolţi ţinând cont şi de factorii pozitivi existenţi: chiar dacă tendinţa este în continuare de scădere, involuţia preţurilor este evident mult mai redusă decât în perioada 2008-2010, iar pe anumite segmente se pot observa chiar şi semne de stabilizare. Oricum, o scădere de aproximativ 3%-5% pe an, să spunem, poate fi obţinută în cele mai multe cazuri pe loc, prin negociere, fără să aştepţi un an – iar unii cumpărători au sesizat acest aspect, rezultând şi un număr tot mai ridicat de tranzacţii„, a arătat reprezentantul Coldwell Banker.

    PLANURILE DE MII DE LOCUINŢE S-AU TRANSFORMAT ÎN „PROIECTE DE BUZUNAR„. Adama a deschis seria anunţurilor privind începerea de noi proiecte. Compania, unul dintre cei mari mari proprietari de locuinţe din România, aflat sub umbrela grupului austriac Immofinanz, a început, în toamna anului trecut, construcţia celei de-a doua faze din proiectele Edenia şi Optima, ambele în cartierul Titan.

    „În ceea ce priveşte sectorul rezidenţial, e clar că există cerere. Trebuie însă să atacăm piaţa cu produsele potrivite ca preţ şi calitate, iar oferta de astfel de locuinţe este limitată. Noi reuşim să venim cu preţuri bune pe piaţă, pentru că avem costuri de construcţie mai reduse. Din acest motiv, cred că în următoarele 12 luni este cel mai bun moment pentru a cumpăra o locuinţă, pentru cei care au bani„, a declarat recent Adreas Holler, membru al consiliului executiv al Adama.

  • Ponta: Vreau să inaugurăm în 2013 conexiunea de gaze cu Republica Moldova

     Ponta a spus că urmează trei momente extrem de importante în ceea ce priveşte domeniul energetic: finalizarea proiectului Nabucco, investiţiile în explorările off shore şi investiţiile în transportul energiei, el arătând că doreşte ca în 2013 să se inaugureze conexiunea de gaze cu Republica Moldova, urmând să fie îmbunătăţită conexiunea de energie de înaltă tensiune.

    “România are şansa uriaşă în acest moment, în acest an, în aceşti ani de a fi într-adevăr importantă pe harta energetică a regiunii. Şi urmează câteva momente extrem de importante: finalizarea proiectului Nabucco, investiţiile în explorările off shore – am fost nu întâmplător în vinerea mare să văd cu ochii mei ceea ce înseamnă într-u fel viitorul României din punct de vedere energetic – investiţiile în transportul enegiei – anul acesta vreau inaugurăm, şi ca un mesaj special pentru Republica Moldova – conexiunea de gaze, după aceea urmând să îmbunătăţim conexiunea de energie de înaltă tensiune”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Damian: 2013 – anul redresării?

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    Cursul are importanta pentru cei din economia reala si pentru consumator, si este vazut ca un semn bun. Dar de fapt nici nu a inceput bine anul si sunt mai multe semne bune.

    Sezonul de turism tocmai a fost deschis pe litoral de Directorul de Marketing  / Primarul Radu Mazare (pe cand si ceilalti primari vor face “micile lor nebunii” in asa fel incat sa se vorbeasca despre orasele din Romania, care inca nu aduc cati turisti ar putea?). Un sezon de vara de 7-8 luni va face minuni si chiar ca turismul nostru o merita.

    Ne place nu ne place, buna sau rea sau cum o fi, agricultura, contempland acelasi posibil sezon lung, va avea si ea un galop de sanatate in 2013.  Si asta chiar daca prietenii din Europa care ne vor consumatori, nu producatori, au pus cateva booby-trap-uri in drum – si ramane de vazut daca teoria conspiratiei se va confirma, si anume ca Romania este simtita ca un competitor redutabil in agricultura, trebuind de aceea sa fie din cand in cand pusa la colt preventiv.

    Si se pare ca am iesit din zona dezbaterilor contraproductive si ne-am pus pe treaba si in zona energiei si a resurselor, pentru ca sunt semnale ca gazele de sist si aurul din Apuseni intra in linie dreapta. Vorbim de 1-1,5% pe an aport la PIB-ul Romaniei din 2016 incolo si zeci de mii de locuri de munca.

    Nu in ultimul rand si totodata paradoxal, dupa ce i-am zeflemit neindurator pe consumatorii de limuzine Mercedes, se cuvine sa ne dam un pas inapoi, pentru ca in felul lor au contribuit la evenimentele din Sebes care vor propulsa si mai mult varful de lance al economiei noastre, industria auto.

    Pentru restul din 2013, raman cele cateva semne de intrebare de macro sau micro-economie care sunt de domeniul dezbaterii publice – si este bine ca sunt in agora, pentru ca guvernantii vor fi mai responsabili cand vine vorba despre ele. Cum o sa progreseze absorbtia fondurilor europene si in special cele din POS-CEE, despre care se vorbeste parca mai putin, dar sunt cruciale pentru reindustrializare? Cum se vor descurca managerii privati in companiile de stat si cum vor arata in cinci ani companiile de stat care stau acum sa se privatizeze? Care va fi efectul Directivei 7/2011 privind intarzierele la plata, a forfetarului sau a reducerii TVA-ului la paine? Mai facem ceva contra evaziunii fiscale si a muncii la negru sau ne resemnam si le incadram la “miscellanea” asteptand ca prin cresterea consumului banii din subteran sa se ridice la suprafata? Cand vor incepe bancile marea creditare de masa? Vor rezista sectoarele cheie tentatiei de a creste preturile in a doua jumatate a anului? Cand vom renunta la alibiul “nu ne lasa FMI-ul sa facem” si vom lansa curajos parteneriate public-private de anvergura, chiar cu riscul producerii unor deficite sectoriale? Si un in ultimul rand, care va fi impactul inetntiilor de regionalizare asupra economiei?

    Privind cu un optimism educat si prudent la ceea ce s-a intamplat un primele 4 luni, intr-o Europa care da in clocot pe tot flancul sudic, putem afirma ca se vad niste semne bune, care, daca politicienii n-o dau in bara, pot sa se constituie in baza pentru redresare sustenabila.

    Pariem pentru 2013 pe o crestere de 3%?