BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Satele-fantomă ale României: avem peste 700 de aşezări cu mai puţin 100 de locuitori

    Potrivit Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, 758 de localităţi din România au în structura lor sate cu mai puţin de 100 locuitori.

    În judeţul Hunedoara, spre exemplu, se înregistrează numărul cel mai mare de oraşe sau comune aflate în această situaţie – nu mai puţin de 44.

    Guvernul a prezentat o serie de indicatori pe care aceste aşezări trebuie să le respecte pentru a-şi păstra statutul administrativ; în caz contrar, începând cu 1 ianuarie 2026, satele în cauză vor fi alipite altor unităţi teritorial-administrative.

    Un alt fenomen extrem de alarmant este scăderea drastică a numărului locuitorilor din mai multe oraşe şi comune din România. Astfel, pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşov, cu peste 76.000 de locuitori. Următoarele localităţi de pe listă sunt Reşiţa (pierdere de 29.000 de locuitori), Mediaş (23.000) şi Hunedoara (21.000).

    În total, peste 40 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012.

  • Un puşti de clasa a VI-a vinde parole care nu pot fi ghicite cu doar 2 dolari

    Pentru a creea asemenea parole, puştiul foloseşte Diceware, sistem dezvoltat de Arnold G. Reinhold, iar prin această metodă se creează parole care sunt greu de spart de către hackeri.

    Cum funcţionează Diceware?

    Simplu. Tot ce trebuie să faci este să arunci cu zarul de cinci ori şi notezi fiecare număr, apoi cauţi numărul de cinci cifre în dicţionarul Diceware, care conţine o listă de cuvinte. Creatorul recomandă formarea unei parole din cel puţin 5-6 cuvinte. Aceste parole sunt foarte greu de spart, fiind nevoie de resurse foarte mari (multe calculatoare, bugete foarte mari), iar parolele formate din 7 sau 8 cuvinte sunt foarte greu de spart cu tehnologia disponibilă în prezent. Oricine poate utiliza Diceware, însă nu toată lumea are timp şi răbdare să facă asta.

    “Să cumperi parole pare o nebunie. Însă ştii că parolele tale pot fi mai puternice, mai lungi, mai greu de spart”, spune tânărul pe site-ul său.
    “Folosind o metodologie dovedită, eu îţi construiesc o parolă puternică, memorabilă, folosind o serie de cuvinte din dicţionar, cuvinte selectate cu ajutorul unui zar”, scrie el.

    Parolele de şase cuvinte costă 2 dolari. Poţi ţine minte parolele, le poţi nota într-un carneţel sau pot fi salvate într-un program de tipul password manager.

    Cei care apelează la serviciul tânărului vor primii parolele prin poştă, într-un plic sigilat. 

  • NASA oferă 1 milion de dolari inginerilor care dezvoltă roboţi umanoizi pentru călătoria pe Marte

    Oamenii vor ajunge pe Marte în anii 2030 acompaniaţi de de roboţi dacă planurile ambiţioase ale NASA devin realitate, informează Wired.

    Agenţia spaţială a lansat un concurs provocându-i pe ingineri să dezvolte capabilităţile roboţilor umanoizi, astfel încât să-i ajute pe astronauţi în lunga călătorie către Marte. NASA pune la bătaie un premiu de 1 milion de dolari.

    Echipele vor trebui să programeze un robot virtual să realizeze o serie de sarcini virtuale care ar putea salva viaţa echipajului uman, precum repararea fisurilor. Robotul în cauză, dezvoltat de NASA, este numit Valkyrie, are aproape 1,80 cm, în jur de 130 de kg şi poate funcţiona în medii ostile. Poate “vedea”datorită senzorilor şi camerei amplasate pe cap, poate merge şi prinde obiecte cu mâinile, care au patru degete.

    Marea provocare pentru ingineri este să-i dezvolte dexteritatea robotului pentru a putea face lucruri care necesită fineţe. Astfel de roboţi există pe pământ, dar aceştia nu pot fi folosiţi din cauza temperaturilor extrem de scăzute care pot atinge şi -176 de grade celsius.

    Pentru a câştiga competiţia, echipele de ingineri trebuie să rezolve următorul scenariu virtual: o furtună de nisip extrem de puternică a stricat habitatul de pe Marte. Aceştia trebuie să îndeplinească trei obiective: alinierea unei antene de comunicaţii, repararea unui tablou solar şi repararea unei fisuri în habitat.

    echipele se pot înscrie de azi şi vor trece printr-o rundă de calificare în septembrie-noiembrie, iar finaliştii vor fi anunţaţi în decembrie. Apoi finaliştii se vor putea antrena din ianuarie până în iunie 2017, iar finala va avea în iunie.

  • Atacurile financiare au crescut cu 16% în T2 2016. Viruşii troieni bancari rămân cele mai periculoase ameninţări online

    Potrivit raportului Kaspersky Lab privind evoluţia ameninţărilor IT în al doilea trimestru al anului, programele de malware financiar se dezvoltă, pe fondul colaborării dintre creatorii de malware. În acest trimestru, produsele Kaspersky Lab au blocat 1.132.031 de atacuri ale programelor de malware financiar asupra utilizatorilor, ceea ce reprezintă o creştere de 15,6%, în comparaţie cu trimestrul trecut.

    Unul din motivele acestei creşteri este colaborarea instituită între cei care au creat doi dintre cei mai periculoşi viruşi troieni bancari, Gozi şi Nymaim, colaborare ce i-a propulsat pe amândoi în topul primelor 10 programe malware bancare.

    Viruşii troieni bancari rămân cele mai periculoase ameninţări online. Aceste programe malware sunt transmise, adesea, prin site-uri compromise sau false şi e-mail-uri tip spam. Ele infectează utilizatorul imitând o pagină de banking reală, pentru a-i fura acestuia informaţiile personale – detaliile contului bancar, parolele sau detaliile cardului de plată.

    Conform statisticilor, Turcia a devenit ţara cea mai afectată de acest tip de malware: 3,45% dintre utilizatorii de produse Kaspersky Lab din această ţară s-au confruntat cu o asemenea ameninţare online în T2. Rusia este pe locul al doilea, fiind ţinta a 2,9% din ameninţările online, urmată de Brazila cu 2,6%. Este foarte posibil, însă, ca Jocurile Olimpice să propulseze Brazilia în topul ţintelor vizate de atacuri în T3.

    Principalii vinovaţi ai creşterii numărului de atacuri financiare au fost troienii bancari Gozi şi Nymaim, ai căror autori şi-au unit forţele.  Virusul Nymain a fost iniţial dezvoltat sub formă de ransomware, blocând accesul utilizatorilor la informaţiile proprii şi cerând apoi o răscumpărare pentru a le debloca. Cu toate acestea, ultima versiune a virusului include elemente de troian bancar din codul sursă al virusului Gozi, care le furnizează atacatorilor acces de la distanţă la computerele victimelor.

    Distribuţia acestui malware a beneficiat de eforturi suplimentare şi, se pare, comune, iar această colaborare a propagat virusul în topul 10 al celor mai periculoase programe de malware financiar. Gozi ocupă locul al doilea, afectând 3,8% dintre utilizatorii ale căror soluţii de securitate au detectat un malware financiar, în timp Nymaim este pe locul şase, cu 1,9%. Lista programelor de malware financiar este, în continuare, condusă de Zbot. 15,17% dintre utilizatorii afectaţi de malware financiar au fost atacaţi de acest troian.

    “Programele de malware financiar sunt în continuare active şi se dezvoltă cu rapiditate. Noii troieni bancari şi-au extins în mod semnificativ funcţionalitatea prin adăugarea de noi module, cum ar fi ransomware-ul. Dacă infractorii nu au succes în a fura datele personale ale utilizatorilor, le vor cripta şi vor cere o recompensă. Un alt exemplu îl reprezintă familia de troieni Neurevt. Acest malware a fost utilizat nu doar pentru a fura date în sisteme bancare online, dar şi pentru a distribui mesaje spam,” menţionează Denis Makrushin, Security expert la Kaspersky Lab.

  • Wizz air se extinde în România cu o nouă bază. Compania low-cost a anunţat patru rute noi

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat deschiderea celei de-a 7-a baze din România, la Sibiu şi introducerea a patru noi rute din Sibiu spre Nuremberg, Madrid, Milano Bergamo şi Munchen Memmingen, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Wizz Air începe noile zboruri de la Sibiu la Nuremberg pe 19 august, cu trei zboruri săptămânale, spre Milano Bergamo şi Madrid pe 20 august, iar spre Munchen Memmingen pe 21 august, cu 2 zboruri/săptămână fiecare. Pe 19 august, Wizz Air va începe să opereze şi a doua rută de la cel de-al nouălea aeroport din România, Suceava, spre Londra Luton, cu 4 curse/săptămână.

    Numărul total de rute operate de pe aeroportul din Sibiu va ajunge astfel la şase. Compania alocă o aeronavă Airbus A320 deservirii aeroportului din Sibiu, o investiţie de 98 de milioane de euro.

    Primul zbor Wizz a decolat din Bucureşti în ianuarie 2007, iar de atunci compania şi-a dezvoltat constant reţeaua de rute cu tarife reduse pentru pasagerii din România. Operatorul aerian oferă în prezent 119 rute spre 18 ţări de la 9 aeroporturi româneşti.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Wizz Air va creşte flota din România la 20 de aeronave până la finalul anului 2016, incluzând patru aeronave Airbus A321 noi, cu 230 de locuri.

  • Atacurile financiare au crescut cu 16% în T2 2016. Viruşii troieni bancari rămân cele mai periculoase ameninţări online

    Potrivit raportului Kaspersky Lab privind evoluţia ameninţărilor IT în al doilea trimestru al anului, programele de malware financiar se dezvoltă, pe fondul colaborării dintre creatorii de malware. În acest trimestru, produsele Kaspersky Lab au blocat 1.132.031 de atacuri ale programelor de malware financiar asupra utilizatorilor, ceea ce reprezintă o creştere de 15,6%, în comparaţie cu trimestrul trecut.

    Unul din motivele acestei creşteri este colaborarea instituită între cei care au creat doi dintre cei mai periculoşi viruşi troieni bancari, Gozi şi Nymaim, colaborare ce i-a propulsat pe amândoi în topul primelor 10 programe malware bancare.

    Viruşii troieni bancari rămân cele mai periculoase ameninţări online. Aceste programe malware sunt transmise, adesea, prin site-uri compromise sau false şi e-mail-uri tip spam. Ele infectează utilizatorul imitând o pagină de banking reală, pentru a-i fura acestuia informaţiile personale – detaliile contului bancar, parolele sau detaliile cardului de plată.

    Conform statisticilor, Turcia a devenit ţara cea mai afectată de acest tip de malware: 3,45% dintre utilizatorii de produse Kaspersky Lab din această ţară s-au confruntat cu o asemenea ameninţare online în T2. Rusia este pe locul al doilea, fiind ţinta a 2,9% din ameninţările online, urmată de Brazila cu 2,6%. Este foarte posibil, însă, ca Jocurile Olimpice să propulseze Brazilia în topul ţintelor vizate de atacuri în T3.

    Principalii vinovaţi ai creşterii numărului de atacuri financiare au fost troienii bancari Gozi şi Nymaim, ai căror autori şi-au unit forţele.  Virusul Nymain a fost iniţial dezvoltat sub formă de ransomware, blocând accesul utilizatorilor la informaţiile proprii şi cerând apoi o răscumpărare pentru a le debloca. Cu toate acestea, ultima versiune a virusului include elemente de troian bancar din codul sursă al virusului Gozi, care le furnizează atacatorilor acces de la distanţă la computerele victimelor.

    Distribuţia acestui malware a beneficiat de eforturi suplimentare şi, se pare, comune, iar această colaborare a propagat virusul în topul 10 al celor mai periculoase programe de malware financiar. Gozi ocupă locul al doilea, afectând 3,8% dintre utilizatorii ale căror soluţii de securitate au detectat un malware financiar, în timp Nymaim este pe locul şase, cu 1,9%. Lista programelor de malware financiar este, în continuare, condusă de Zbot. 15,17% dintre utilizatorii afectaţi de malware financiar au fost atacaţi de acest troian.

    “Programele de malware financiar sunt în continuare active şi se dezvoltă cu rapiditate. Noii troieni bancari şi-au extins în mod semnificativ funcţionalitatea prin adăugarea de noi module, cum ar fi ransomware-ul. Dacă infractorii nu au succes în a fura datele personale ale utilizatorilor, le vor cripta şi vor cere o recompensă. Un alt exemplu îl reprezintă familia de troieni Neurevt. Acest malware a fost utilizat nu doar pentru a fura date în sisteme bancare online, dar şi pentru a distribui mesaje spam,” menţionează Denis Makrushin, Security expert la Kaspersky Lab.

  • DPD România a investit 1,5 milioane de euro într-un centru logistic în Bucureşti

    Compania locală de curierat DPD România îşi extinde capacitatea logistică, inaugurând un nou centru logistic în România. Depozitul are o suprafaţă de 4.800 mp şi este amplasat în Mogoşoaia, în cadrul proiectului logistic LOG.IQ Bucureşti.

    Investiţia pentru dezvoltarea şi dotarea noului depozit din Bucureşti se ridică la 1,5 milioane de euro şi a fost destinată exclusiv amenajării şi dotării cu tehnologie şi echipamente de ultimă generaţie, specifice industriei de curierat. Capacitatea noului depozit permite manipularea si sortarea a 70.000 colete pe zi, respectiv 2.000 de paleţi pe zi, şi acomodarea a 160 de curieri.

    ”Această investiţie are un rol cheie în dezvoltarea business-ului DPD România şi face parte din strategia de extindere a capacităţii logistice la nivel naţional, pe care am demarat-o încă de anul trecut. Locaţia a fost aleasă strategic, în special datorită poziţionării proiectului, aproape de Capitală şi de principalele căi de transport rutier. Depozitul din Mogoşoaia are cele mai moderne soluţii logistice la nivel naţional, fiind dotat cu o nouă linie de sortare şi manipulare. Acest sistem facilitează sortarea rapidă a unor volume mari de colete şi creşte fereastra operaţională de livrare şi colectare în România”, declară Lucian Aldescu, CEO DPD România.

    Potrivit CEO-ului DPD România, dezvoltarea capacităţii logistice la nivel local este o măsură esenţială, odată cu mărirea portofoliului şi creşterea volumelor de transport ale clienţilor existenţi. Astfel, compania îşi va extinde capacitatea logistică şi în Sibiu, unde este localizat şi hub-ul central DPD România.

    Centrul logistic din Sibiu va fi utilizat la capacitate maximă de către DPD începând din toamna acestui an şi va permite manipularea a 50.000 colete pe zi, respectiv 4.000 de paleţi pe zi.

  • Florinel Chiş este noul director executiv al Asociaţiei Române a Magazinelor Online

    În 2006, a pornit primul start-up, companie de dezvoltare software şi design care a dezvoltat numeroase proiecte pentru branduri precum Autodesk, eMAG, Romstal Group, PC Garage, Marketonline, Altex, Dedeman, Flanco. În 2012, Florinel Chiş s-a stabilit în Marea Britanie, lucrând pentru retaileri online şi Warner Music Group, unde a dezvoltat platforma globală de ecommerce a grupului. În 2013 a co-fondat Elastera, start-up britanic, platformă de hosting pentru magazine online, companie care a obţinut VC funding în Q1 2014. Totodată, Florinel Chiş a fost consultant la OSF Global pentru clienţi din Fortune 500.

    ARMO susţine dezvoltarea comerţului online în România, ca fiind metoda cea mai modernă şi mai eficientă de retail, ce oferă avantaje şi beneficii clare consumatorilor în comparaţie cu metodele de comerţ tradiţional.

    „Comerţul online este într-o etapă de dezvoltare puternică şi sunt convins că va deveni rapid o destinaţie uzuală pentru majoritatea clienţilor români. ARMO este un pilon important pentru magazinele online din România care vor să demonstreze că ecommerce-ul este cel mai eficient şi sigur mod de a face comerţ modern, în beneficiul consumatorilor. Obiectivul meu pentru anul acesta este să pun în aplicare principiile asociaţiei în beneficiul membrilor săi şi a celor potenţiali, pentru a creşte comerţul online din România”, spune Florinel Chiş, director executiv ARMO.

    Acţiunile ARMO se vor concentra pe 3 direcţii: susţinerea magazinelor online şi recunoaşterea serviciilor de calitate oferite de acestea, radiografierea constantă a tendinţelor din comerţul online şi analiza comportamentului de consum al clienţilor români.

    În activitatea sa Florinel Chiş este susţinut de noul Consiliu Director al Asociaţiei format din Mihai Pătraşcu (CEO evoMAG), Marian Alecsiu (co-fondator F64), Gabriel Vasile (site manager SevenSins.ro), Tudor Manea (‎general manager eMAG România). Marius Ghenea va rămâne preşedintele ARMO.

    Lansată în 2010, Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) reprezintă magazinele online din România şi susţine interesele membrilor săi. ARMO a elaborat Codul de Bune Practici ale Magazinelor Online şi un program de atestare a magazinelor online din România, în conformitate cu acest Cod de Bune Practici.

  • Nu găseşti loc de parcare? Doi români au dezvoltat o aplicaţie care-ţi arată unde sunt locuri libere

    Cum digitalizarea şi tehnologizarea apar în aproape toate aspectele vieţii omeneşti şi cum maşinile aproape au devenit computere pe patru roţi, era inevitabil ca cineva să nu se gândească la o aplicaţie care ajută la găsirea unui loc de parcare. Şi care spune şi unde ai lăsat autoturismul. Astfel, aventurile prin parcările subterane ar putea lua sfârşit datorită unei aplicaţii precum cea a clujenilor de la Parking+Plus.

    Cristian Ureche şi Bogdan Herea au pornit proiectul în 2014, motivul fiind numărul de locuri de parcare insuficient raportat la creşterea numărului de maşini din zonele urbane supraaglomerate. „Oraşele se confruntă cu probleme de gestiune a resurselor, dar există iniţiative de timp smart city pentru care încep să se aloce bugete. Avansul tehnologic permite gestiunea eficientă a locurilor de parcare incluse în mod tradiţional în circuitul de utilizare publică (hărţi interactive cu disponibilitatea locurilor de parcare în timp real, plăţi fără numerar direct din aplicaţie)“, spune Cristian Ureche, fondator al Parking+Plus.

    Pentru Cristian Ureche aceasta este prima iniţiativă antreprenorială, el activând anterior în industria serviciilor software în calitate de consultant pentru multinaţionale (operatori telecom, agenţii de publicitate). A oferit apoi consultanţă pentru start-up-uri din Europa, iar în prezent se ocupă de activităţile curente ale Parking+Plus. Celălalt fondator, Bogdan Herea, se ocupă de zona de dezvoltare a businessului şi crearea a parteneriatelor în cadrul start-up-ului. Herea are un business în industria serviciilor software, lucru care i-a permis să finanţeze activitatea de la Parking+Plus complementar cu fondurile atrase prin clusterul Cluj IT.

    Cum funcţionează aplicaţia?

    Sistemul clujenilor constă într-o aplicaţie de mobil şi dintr-un aşa‑zis box, dispozitiv ce este montat în parcare şi care contorizează locurile libere şi controlează accesul. Practic, prin intermediul aplicaţiei un şofer este informat câte locuri de parcare sunt libere într-o anumită zonă şi poate rezerva locul respectiv, apoi poate face plata direct din aplicaţie. Iar aici vorbim în special de parcări private, ce aparţin anumitor instituţii. „Am lansat în fază de testare în România în urmă cu câteva luni şi în acest moment operăm parcări care ne permit să testăm mai multe scenarii de utilizare: centru comercial, hotel, campus universitar, clădire de birouri“, spune Ureche.

    Am testat şi noi aplicaţia. Sistemul funcţionează în momentul de faţă doar în Cluj. Atunci când porneşti aplicaţia, stabileşti destinaţia şi verifici dacă sunt locuri libere în parcare. Din ce am putut observa, mai tot timpul locurile de parcare din Cluj par a fi ocupate. „Vorbim despre un sistem modular, flexibil şi universal, pe care ne propunem să îl scalăm rapid la nivel internaţional. Aplicaţiile mobile iOS şi Android sub brand propriu funcţionează ca şi «enableri», demonstratori ai platformei. Am gândit aplicaţia ca o soluţie cu arhitectură deschisă (…) platforma are funcţionalităţi precum: înregistrarea locurilor de parcare pe hartă, rezervare, plată, gestiune locuri de parcare în timp real, acces de pe mobil în parcări cu barieră“, continuă Ureche.

    Conceptul presupune gestiunea flexibilă de lungă şi scurtă durată a accesului în parcările securizate, atât pentru segmentul corporate (gestiune acces angajaţi, colaboratori, vizitatori, participanţi evenimente), cât şi pentru cel rezidenţial.

    Un lucru interesant este închirierea spaţiului de parcare personal. Dacă tot trăim într-o epocă a „sharing economy“ şi „car sharing“, de ce nu am împărţi şi locurile de parcare? „Locurile de parcare disponibile în zone rezidenţiale sau aferente clădirilor de business rămân neutilizate o importantă perioadă de timp, pentru că au acces securizat. Folosind tehnologiile noastre, platformele «event parking» sau marketplace-urile pentru locuri de parcare devin realitate în doar câteva zile“, spune antreprenorul.

    În principal Parking+Plus merge către zona de B2B, pentru companiile care doresc să implementeze soluţii de smart parking. „Poziţionarea noastră este una pur tehnologică. Putem face o comparaţie cu transportul aerian de persoane. Noi suntem echivalentul producătorului de avioane, existând companii care operează curse de pasageri (…) Ne adresăm câtorva categorii de companii: integratori de sisteme de parcare şi de securitate, start-up-uri care activează pe zona smart parking, operatori de clădiri şi parcări, multinaţionale care doresc să îşi extindă portofoliul“, afirmă Ureche.

    O parte din finanţare a venit de la clusterul Cluj IT, în urma unei competiţii interne ce a avut loc în 2013, restul banilor provenind din resurse proprii. Investiţia totală este estimată de antreprenori la 250.000 de euro. De asemenea, start-up-ul a fost acceptat în acceleratorul RICAP (Programul de Asistenţă în Comercializarea Inovării din România) unde vor beneficia de un program intens de consultanţă pe zona de dezvoltare şi atragere de investiţii, iar la finalul acestuia va fi organizat un eveniment în care vor fi invitaţi investitori. Despre RICAP Cristian Ureche spune că „mentorii ne ajută să descoperim cea mai bună cale de urmat, astfel încât efortul pe care oricum l-am fi depus în start-up să fie în direcţiile cele mai plauzibile a ne aduce rezultate pozitive.“

    Mai mult, Parking+Plus a câştigat ediţia locală a competiţiei Business Wall of Fame, organizată de grupul Deutsche Telekom în opt ţări, şi va intra în portofoliul Telekom România. „Procedurile de intrare în portofoliul Telekom România sunt pe ultima sută de metri, se lucrează la partea procedurală şi juridică. Avem un parteneriat cu Deutsche Telekom la nivel european care ne ajută să participăm la evenimente cu stand şi ne facilitează colaborarea cu celelalte companii din grup.“ Produsul clujenilor a fost desemnat ca fiind cea mai bună soluţie Internet of Things din România în acea competiţie.

    Cum îşi monetizează tinerii aplicaţia? „Promovând modelele Access as a Service (AaaS), Software Development Kit (SDK) şi Software as a Service (SaaS)“, despre care Cristian Ureche spune că este o noutate în domeniul parcărilor şi că îşi doresc să valideze acest model pentru abordarea B2B pe care o urmăresc. Modelul AaaS implică achiziţia unor pachete de chei virtuale de către companii, pe care utilizatorii aplicaţiilor mobile le pot consuma (în acest sens au dezvoltat şi un smart box care comunică cu aplicaţia mobilă şi comandă barierele şi porţile) pentru a intra în parcări. Soluţia se pretează pentru zona rezidenţială şi de business, cu acces oferit pe bază de abonament lunar.

    Modelul SDK e folosit de către vcompaniile care îşi doresc să dezvolte soluţii personalizate de tip smart parking, bazându-se pe platforma clujenilor, iar modelul SaaS implică plata unor contribuţii lunare pentru module funcţionale (rezervări, plăţi prin aplicaţie, informaţii în timp real legate de disponibilitatea locurilor de parcare).

    În ultimii doi ani numărul start‑up‑urilor de parking a crescut foarte mult: de la valeţi care caută loc de parcare într-o anumită zonă la un fel de Airbnb pentru spaţiu de parcare (locul din faţa blocului poate fi închiriat de cine are nevoie). Chiar şi producătorii de automobile se uită în această direcţie. Un exemplu este BMW: În 2011 BMW i Ventures, divizie de investiţii a producătorului german, a investit în 13 companii care oferă servicii de mobilitate şi chiar a încorporat softuri pentru parcare în noile automobile. Tehnologia iPark funcţionează utilizând date pentru a prezice dacă sunt locuri libere pe o anumită stradă.

    Pentru anul în curs Cristian Ureche şi Bogdan Herea îşi doresc extinderea în afara ţării, România fiind o zonă de test. „Ne dorim să lansăm soluţia în mai multe ţări europene, să închidem o rundă de finanţare care să ne aducă o primă evaluare continuând dezvoltarea tehnologiei pentru întărirea parteneriatelor“, susţine Ureche.

    Concret este faptul că atâta timp cât vor exista maşini vom avea nevoie să le parcăm, iar aplicaţiile precum Parking+Plus ne-ar putea face viaţa mai uşoară.

  • Nu găseşti loc de parcare? Doi români au dezvoltat o aplicaţie care-ţi arată unde sunt locuri libere

    Cum digitalizarea şi tehnologizarea apar în aproape toate aspectele vieţii omeneşti şi cum maşinile aproape au devenit computere pe patru roţi, era inevitabil ca cineva să nu se gândească la o aplicaţie care ajută la găsirea unui loc de parcare. Şi care spune şi unde ai lăsat autoturismul. Astfel, aventurile prin parcările subterane ar putea lua sfârşit datorită unei aplicaţii precum cea a clujenilor de la Parking+Plus.

    Cristian Ureche şi Bogdan Herea au pornit proiectul în 2014, motivul fiind numărul de locuri de parcare insuficient raportat la creşterea numărului de maşini din zonele urbane supraaglomerate. „Oraşele se confruntă cu probleme de gestiune a resurselor, dar există iniţiative de timp smart city pentru care încep să se aloce bugete. Avansul tehnologic permite gestiunea eficientă a locurilor de parcare incluse în mod tradiţional în circuitul de utilizare publică (hărţi interactive cu disponibilitatea locurilor de parcare în timp real, plăţi fără numerar direct din aplicaţie)“, spune Cristian Ureche, fondator al Parking+Plus.

    Pentru Cristian Ureche aceasta este prima iniţiativă antreprenorială, el activând anterior în industria serviciilor software în calitate de consultant pentru multinaţionale (operatori telecom, agenţii de publicitate). A oferit apoi consultanţă pentru start-up-uri din Europa, iar în prezent se ocupă de activităţile curente ale Parking+Plus. Celălalt fondator, Bogdan Herea, se ocupă de zona de dezvoltare a businessului şi crearea a parteneriatelor în cadrul start-up-ului. Herea are un business în industria serviciilor software, lucru care i-a permis să finanţeze activitatea de la Parking+Plus complementar cu fondurile atrase prin clusterul Cluj IT.

    Cum funcţionează aplicaţia?

    Sistemul clujenilor constă într-o aplicaţie de mobil şi dintr-un aşa‑zis box, dispozitiv ce este montat în parcare şi care contorizează locurile libere şi controlează accesul. Practic, prin intermediul aplicaţiei un şofer este informat câte locuri de parcare sunt libere într-o anumită zonă şi poate rezerva locul respectiv, apoi poate face plata direct din aplicaţie. Iar aici vorbim în special de parcări private, ce aparţin anumitor instituţii. „Am lansat în fază de testare în România în urmă cu câteva luni şi în acest moment operăm parcări care ne permit să testăm mai multe scenarii de utilizare: centru comercial, hotel, campus universitar, clădire de birouri“, spune Ureche.

    Am testat şi noi aplicaţia. Sistemul funcţionează în momentul de faţă doar în Cluj. Atunci când porneşti aplicaţia, stabileşti destinaţia şi verifici dacă sunt locuri libere în parcare. Din ce am putut observa, mai tot timpul locurile de parcare din Cluj par a fi ocupate. „Vorbim despre un sistem modular, flexibil şi universal, pe care ne propunem să îl scalăm rapid la nivel internaţional. Aplicaţiile mobile iOS şi Android sub brand propriu funcţionează ca şi «enableri», demonstratori ai platformei. Am gândit aplicaţia ca o soluţie cu arhitectură deschisă (…) platforma are funcţionalităţi precum: înregistrarea locurilor de parcare pe hartă, rezervare, plată, gestiune locuri de parcare în timp real, acces de pe mobil în parcări cu barieră“, continuă Ureche.

    Conceptul presupune gestiunea flexibilă de lungă şi scurtă durată a accesului în parcările securizate, atât pentru segmentul corporate (gestiune acces angajaţi, colaboratori, vizitatori, participanţi evenimente), cât şi pentru cel rezidenţial.

    Un lucru interesant este închirierea spaţiului de parcare personal. Dacă tot trăim într-o epocă a „sharing economy“ şi „car sharing“, de ce nu am împărţi şi locurile de parcare? „Locurile de parcare disponibile în zone rezidenţiale sau aferente clădirilor de business rămân neutilizate o importantă perioadă de timp, pentru că au acces securizat. Folosind tehnologiile noastre, platformele «event parking» sau marketplace-urile pentru locuri de parcare devin realitate în doar câteva zile“, spune antreprenorul.

    În principal Parking+Plus merge către zona de B2B, pentru companiile care doresc să implementeze soluţii de smart parking. „Poziţionarea noastră este una pur tehnologică. Putem face o comparaţie cu transportul aerian de persoane. Noi suntem echivalentul producătorului de avioane, existând companii care operează curse de pasageri (…) Ne adresăm câtorva categorii de companii: integratori de sisteme de parcare şi de securitate, start-up-uri care activează pe zona smart parking, operatori de clădiri şi parcări, multinaţionale care doresc să îşi extindă portofoliul“, afirmă Ureche.

    O parte din finanţare a venit de la clusterul Cluj IT, în urma unei competiţii interne ce a avut loc în 2013, restul banilor provenind din resurse proprii. Investiţia totală este estimată de antreprenori la 250.000 de euro. De asemenea, start-up-ul a fost acceptat în acceleratorul RICAP (Programul de Asistenţă în Comercializarea Inovării din România) unde vor beneficia de un program intens de consultanţă pe zona de dezvoltare şi atragere de investiţii, iar la finalul acestuia va fi organizat un eveniment în care vor fi invitaţi investitori. Despre RICAP Cristian Ureche spune că „mentorii ne ajută să descoperim cea mai bună cale de urmat, astfel încât efortul pe care oricum l-am fi depus în start-up să fie în direcţiile cele mai plauzibile a ne aduce rezultate pozitive.“

    Mai mult, Parking+Plus a câştigat ediţia locală a competiţiei Business Wall of Fame, organizată de grupul Deutsche Telekom în opt ţări, şi va intra în portofoliul Telekom România. „Procedurile de intrare în portofoliul Telekom România sunt pe ultima sută de metri, se lucrează la partea procedurală şi juridică. Avem un parteneriat cu Deutsche Telekom la nivel european care ne ajută să participăm la evenimente cu stand şi ne facilitează colaborarea cu celelalte companii din grup.“ Produsul clujenilor a fost desemnat ca fiind cea mai bună soluţie Internet of Things din România în acea competiţie.

    Cum îşi monetizează tinerii aplicaţia? „Promovând modelele Access as a Service (AaaS), Software Development Kit (SDK) şi Software as a Service (SaaS)“, despre care Cristian Ureche spune că este o noutate în domeniul parcărilor şi că îşi doresc să valideze acest model pentru abordarea B2B pe care o urmăresc. Modelul AaaS implică achiziţia unor pachete de chei virtuale de către companii, pe care utilizatorii aplicaţiilor mobile le pot consuma (în acest sens au dezvoltat şi un smart box care comunică cu aplicaţia mobilă şi comandă barierele şi porţile) pentru a intra în parcări. Soluţia se pretează pentru zona rezidenţială şi de business, cu acces oferit pe bază de abonament lunar.

    Modelul SDK e folosit de către vcompaniile care îşi doresc să dezvolte soluţii personalizate de tip smart parking, bazându-se pe platforma clujenilor, iar modelul SaaS implică plata unor contribuţii lunare pentru module funcţionale (rezervări, plăţi prin aplicaţie, informaţii în timp real legate de disponibilitatea locurilor de parcare).

    În ultimii doi ani numărul start‑up‑urilor de parking a crescut foarte mult: de la valeţi care caută loc de parcare într-o anumită zonă la un fel de Airbnb pentru spaţiu de parcare (locul din faţa blocului poate fi închiriat de cine are nevoie). Chiar şi producătorii de automobile se uită în această direcţie. Un exemplu este BMW: În 2011 BMW i Ventures, divizie de investiţii a producătorului german, a investit în 13 companii care oferă servicii de mobilitate şi chiar a încorporat softuri pentru parcare în noile automobile. Tehnologia iPark funcţionează utilizând date pentru a prezice dacă sunt locuri libere pe o anumită stradă.

    Pentru anul în curs Cristian Ureche şi Bogdan Herea îşi doresc extinderea în afara ţării, România fiind o zonă de test. „Ne dorim să lansăm soluţia în mai multe ţări europene, să închidem o rundă de finanţare care să ne aducă o primă evaluare continuând dezvoltarea tehnologiei pentru întărirea parteneriatelor“, susţine Ureche.

    Concret este faptul că atâta timp cât vor exista maşini vom avea nevoie să le parcăm, iar aplicaţiile precum Parking+Plus ne-ar putea face viaţa mai uşoară.