BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Creştere economică, dar până când?

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Care sunt însă previziunile pentru 2017 şi care sunt factorii care pot influenţa evoluţia ţărilor din Uniunea Europeană? Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul Unicredit Bank, este de părere că economia nu se supraîncălzeşte, chiar dacă am ajuns în vârful pantei de creştere economică.

    Într-o discuţie cu presa, Dan Bucşă punctează deopotrivă aspectele pozitive şi negative care influenţează aşteptările instituţiei financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbeşte este Brexitul. „Colegii mei care acoperă zona euro sunt mai pesimişti în privinţa anului viitor decât a evoluţiei din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu ştim dacă se va produce. Nu ştim dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, până la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May”. Dar impactul estimat de economiştii de la UniCredit se plasează în jurul a 6% din PIB, în principal prin intermediul aşteptărilor firmelor. Iar Dan Bucşă povesteşte că deja sunt firme germane care reconsideră nivelul investiţiilor pentru anul viitor, pentru că Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali şi ai Germaniei şi ai zonei euro (în primii patru ca mărime) şi orice barieră comercială s-ar putea reflecta în investiţii mai mici în Europa. „Deja Theresa May s-a hotărât să acorde unei firme auto nişte concesii, iar economistul nostru şef crede că probabil a deschis o cutie a Pandorei cu această decizie şi vor urma şi alte firme din acelaşi sector, după care şi firme din alte sectoare şi în cele din urmă va fi foarte greu pentru Marea Britanie să îşi închidă graniţele, să impună bariere comerciale, în condiţiile în care va oferi foarte multe facilităţi pentru multe firme.” Mai sunt şi alţi factori care ar putea să ducă la o creştere mai mică anul viitor şi cei mai importanţi sunt euro-dolarul şi preţul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, în creştere, „ceea ce este enorm, pentru că zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru că ne aşteptăm ca anul viitor euro-dolarul să o ia uşor în sus, credem că impactul va fi negativ”.

    Al doilea impact a fost din partea petrolului, iar preţul mai redus a adăugat în jur de 0,4% la creşterea economică a zonei euro anul trecut, în jur de 0,3% anul acesta şi în 2017 impactul estimat este negativ, „poate şi pentru că noi credem că preţul barilului s-ar putea duce în 60-65 de dolari”, argumentează Bucşă. Al treilea impact negativ ar putea veni din comerţul global, iar reprezentanţii instituţiei financiare se aşteptă la o reluare a ritmului de creştere în comerţul global.

    Politica monetară adaugă la creşterea din zona euro în jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dobânzilor pe care în acest moment le plătesc firmele mici şi mijlocii mai ales în periferia zonei euro. „Impactul final este cel al poziţiei fiscale. Austeritatea s-a terminat în Europa în 2014, în 2015 deja politica fiscală a adăugat mai mult de 0,1% la creşterea econoică, iar impactul va fi similar anul acesta şi anul viitor. FMI, OECD şi multe alte organizaţii internaţionale au sugerat că impactul politicii fiscale ar trebui să fie mai mare decât cel al politicii monetare, adică ţări care au bani mai mulţi – cum e Germania – ar trebui să aibă deficite mai mari pentru a stimula creşterea economică. Iar aceste deficite mai mari ar trebui făcute prin cheltuieli de investiţii”, arată Dan Bucşă. Iar contribuţia consumului, completează tot el, este particularitatea acestei perioade de creştere în Europa, fiind mai mare decât în orice altă perioadă anterioară, coroborată cu contribuţia foarte mică a exporturilor.

    „Cum stă zona noatră în concursul de frumuseţe cu celelalte ţări emergente? Pentru anul acesta şi anul viitor, prognoza noastră de creştere este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni în regiune”, afirmă reprezentantul instituţiei financiare, arătând că previziunea este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor, şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri.

  • Eurostat: În noiembrie se atinge cel mai mare nivel al inflaţiei din zona euro din ultimii doi ani

    Conform datelor Băncii Centrale Europene, este cel mai ridicat nivel al inflaţiei înregistrat de zona euro după luna aprilie 2014. În luna februarie 2016, rata inflaţiei în zona euro era de -0,2%.

    Potrivit Eurostat, în luna noiembrie cele mai importante majorări de preţuri se estimează că vor fi înregistrate în sectorul serviciilor (o creştere anualizată de 1,1%), urmate de produsele alimentare, alcool şi ţigări (o creştere de 0,7% faţă de 0,4% în octombrie), produsele industriale non-energetice (0,3%) şi de tarifele pentru energie (-1,1% în luna noiembrie, faţă de un declin de 0,9% în luna octombrie).

    Conform previziunilor de toamnă, Comisia Europeană a anunţat – la începutul lunii noiembrie – că se estimează o accelerare a inflaţiei în zona euro până la 1,4% în 2017 de la 0,3% în 2016.

  • Cea mai bună ştire din Europa. Anunţul Băncii Centrale care le aduce tuturor românilor o veste foarte bună

    Această decizie sugerează faptul că Banca Centrală are nevoie de mai mult timp pentru a evalua impactul deciziei Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană asupra economiei din zona euro.

    Investitorii şi economiştii vor asculta îndrumări cu privire la posibilele acţiuni pe care ar putea să le ia Banca la următoarea reuniune în septembrie, când vor avea loc prognoze trimestriale şi vor vedea cât de mult va cântări Brexitul asupra economiei din zona euro.

    Cea mai bună ştire din Europa. Anunţul Băncii Centrale care le aduce tuturor românilor o veste foarte bună

  • 18 economişti pentru rezolvarea crizei europene

    Volum cu 18 semnatari, coordonat de Daniel Dăianu, Giorgio Basevi, Carlo D’Adda şi Rajeesh Kumar, toţi autorii şi coordonatorii fiind specialişti în economie, „Criza zonei euro şi viitorul Europei“ îşi propune să identifice căile prin care Europa poate ieşi din criză şi din stagnare.

    Cartea, apărută iniţial în 2014 la editura Palgrave Macmillan, nu invocă doar risipa bugetară, ci identifică şi problemele de organizare instituţională şi aranjamentele de politici care au favorizat dezechilibrele tot mai mari dintre statele membre. Extrem de dens şi de documentat, volumul explică în prima parte dinamica dezechilibrelor economice care au stat la baza decalanşării crizei; Radu Vrânceanu, decan pentru cercetare şi profesor de economie la ESSEC Business School din Paris, crede că a luat sfârşit epoca creşterii bazată pe datorii şi că nicio ţară cu raport datorie – PIB mare nu poate fi ferită de riscul lipsei de lichidităţi.

    Partea a doua a cărţii analizează managementul crizei în zona euro şi relaţia dintre politică şi economie; este plină de opinii interesante, precum aceea că moneda euro este în primul rând o creaţie a diplomaţiei, iar criza a scos la iveală neajunsurile sale structurale. Jonathan Story, profesor emerit de economie politică internaţională şi Shell fellow în transformare economică, emerit, la INSEAD din Franţa, identifică chiar o „problemă germană“ în zona politicilor uniunii, dar şi care sunt relaţiile dintre politică şi economie în spaţiul european.

    A treia parte priveşte spre viitor, capitolul semnat de profesorii Francesco Nicoli şi Fabian Zuleeg prezentând trei scenarii de ieşire din criză şi implicaţiile acestora pentru politicieni şi societate. Ei vorbesc de un „impas permanent“, de o „tranziţie îndelungată“ sau de o „abordare comprehensivă“ – numele sunt grăitoare. Daniel Dăianu vine cu ideea redefinirii în întregime a aranjamentelor politice şi instituţionale din zona euro în vederea eliminării neajunsurilor, a remedierii rupturilor tot mai mari care se manifestă în uniune, dar şi îmblânzirea pieţelor financiare, în condiţiile în care autorul consideră că valurile de dereglementare din ultimele decenii sunt principala cauză a crizei. O carte care ar trebui citită de oricine face afaceri în Europa.

  • 18 economişti pentru rezolvarea crizei europene

    Volum cu 18 semnatari, coordonat de Daniel Dăianu, Giorgio Basevi, Carlo D’Adda şi Rajeesh Kumar, toţi autorii şi coordonatorii fiind specialişti în economie, „Criza zonei euro şi viitorul Europei“ îşi propune să identifice căile prin care Europa poate ieşi din criză şi din stagnare.

    Cartea, apărută iniţial în 2014 la editura Palgrave Macmillan, nu invocă doar risipa bugetară, ci identifică şi problemele de organizare instituţională şi aranjamentele de politici care au favorizat dezechilibrele tot mai mari dintre statele membre. Extrem de dens şi de documentat, volumul explică în prima parte dinamica dezechilibrelor economice care au stat la baza decalanşării crizei; Radu Vrânceanu, decan pentru cercetare şi profesor de economie la ESSEC Business School din Paris, crede că a luat sfârşit epoca creşterii bazată pe datorii şi că nicio ţară cu raport datorie – PIB mare nu poate fi ferită de riscul lipsei de lichidităţi.

    Partea a doua a cărţii analizează managementul crizei în zona euro şi relaţia dintre politică şi economie; este plină de opinii interesante, precum aceea că moneda euro este în primul rând o creaţie a diplomaţiei, iar criza a scos la iveală neajunsurile sale structurale. Jonathan Story, profesor emerit de economie politică internaţională şi Shell fellow în transformare economică, emerit, la INSEAD din Franţa, identifică chiar o „problemă germană“ în zona politicilor uniunii, dar şi care sunt relaţiile dintre politică şi economie în spaţiul european.

    A treia parte priveşte spre viitor, capitolul semnat de profesorii Francesco Nicoli şi Fabian Zuleeg prezentând trei scenarii de ieşire din criză şi implicaţiile acestora pentru politicieni şi societate. Ei vorbesc de un „impas permanent“, de o „tranziţie îndelungată“ sau de o „abordare comprehensivă“ – numele sunt grăitoare. Daniel Dăianu vine cu ideea redefinirii în întregime a aranjamentelor politice şi instituţionale din zona euro în vederea eliminării neajunsurilor, a remedierii rupturilor tot mai mari care se manifestă în uniune, dar şi îmblânzirea pieţelor financiare, în condiţiile în care autorul consideră că valurile de dereglementare din ultimele decenii sunt principala cauză a crizei. O carte care ar trebui citită de oricine face afaceri în Europa.

  • Criza zonei euro şi salariile din România favorizează migraţia spre Marea Britanie. Mulţi imigranţi, români

     Potrivit raportului elaborat de Observatorul pentru Migraţie, în ultimii cinci ani, numărul cetăţenilor europeni care s-au mutat în Marea Britanie a crescut cu 700.000, atingând nivelul de 3,3 milioane.

    Conform documentului, 49% dintre cei 700.000 de imigranţi suplimentari sunt polonezi şi români, iar alţi 24% provin din Spania, Italia şi Portugalia.

    În anul 2011, în Marea Britanie erau înregistraţi circa 80.000 de români, iar acum numărul acestora a depăşit cifra de 220.000, precizează documentul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria intră în războiul valutar. Ratele negative din zona euro, cel mai mare partener comercial al Budapestei

    Banca centrală a ţării est-europene, care susţine că nu are o ţintă legată de cursul de schimb, a prins obiceiul de a anunţa stimulente pentru a restrânge aprecierea forintului de fiecare dată când moneda locală se apropie de 310 forinţI pentru un euro.
     
    Acum, când moneda se tranzacţionează în apropiere de maximul ultimelor şase luni, strategii au abandonat angajamentul de a nu reduce dobânzile până în 2018.
     
    “Reducerea ratelor ar însemna că Banca Naţională a Ungariei se alătură unui grup destul de numerous de bănci centrale implicate în războaie valutare”, spune Piotr Matys, strateg la Rabobank International din Londra.
     
    Acesta arată că relaxarea monetară nu va fi suficientă pentru a stopa aprecierea forintului la 300 forinti pentru un euro în condiţiile în care investitorii sunt în căutare de monede cu randamente în creştere. “Banca centrală a avut o preferinţă pentru o monedă mai slabă pentru o vreme”.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Încrederea în economia zonei euro a atins cel mai ridicat nivel din peste patru ani

    Indicele privind încrederea şefilor de companii şi a populaţiei în economia zonei euro a atins în noiembrie 106,1 puncte, iar datele aferente lunii octombire au fost reviziuite la acelaşi nivel, faţă de o estimare iniţială de 105,9 puncte. Indicele se află la cel mai ridicat nivel după luna mai 2011.

    Analiştii anticipau că încrederea se va menţine la 105,9 puncte.

    Conducerea BCE discută oportunitatea adoptării unor noi măsuri de stimulare a economiei, pe fondul încetinirii creşterii pe pieţele emergente şi a inflaţiei scăzute din zona euro.

    Între opţiunile analizate se numără extinderea programului de achiziţii de obligaţiuni în valoare totală de 1.100 de miliarde de euro şi reducerea dobânziilor pentru depozitele băncilor la BCE, aflate deja în teritoriu negativ. Decizia urmează să fie luată la şedinţa de politică monetară din 3 decembrie.

    Nick Kounis, director pentru cercetări macroeconomice la ABN Amro Bank în Amsterdam, consideră că preşedintele BCE, Mario Draghi, va fi “destul de agresiv” în declaraţii, la anunţarea pachetului de măsuri de stimulare.

    Preţurile de consum din zona euro au crescut în octombrie cu un ritm anualizat de 0,1%. Inflaţia core, care exclude elementele volatile, precum preţurile energiei şi alimentelor, a accelerat la 1,1%, cel mai ridicat nivel după august 2013.

    Comisia Europeană a precizat că majoritatea sondajelor pentru măsurarea încrederii au avut loc înainte de atentatele din Paris de pe 13 noiembrie.

  • Isărescu: Francul elveţian a fost nărăvaş faţă de euro, tot o păţeam cu francul dacă eram în zona euro

    “Mi se pare că a pune problema creditelor neperformante, mai ales în franci elveţieni, pe seama ţintei euro este o uşoară exagerare. Dar există un sâmbure de adevăr, s-a creat speranţa că destul de repede se intră acolo, dispare riscul valutar. (…) Dar francul elveţian a fost atât de buclucaş, atât de zvăpăiat, încât nu s-a plimbat numai faţă de leu, el a avut un comportament nărăvaş faţă de euro. Şi atunci, că intram, că nu intram în zona euro, tot o păţeam cu francul elveţian, şi acolo şi mai rău, pentru că aveam şi restricţii, fiind în zona euro”, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    El fusese întrebat dacă este de acord cu ideea unor economişti şi chiar a Consiliului Fiscal că neperformanţa creditelor în valută poate fi legată de ţinta de aderare la zona euro, care a creat aşteptări în rândul populaţiei şi apoi nu a fost respectată.

    “Noi (BNR – n.r.), aici, în faţa dumneavoastră, am spus că noi am fost codaşi cu ţinta, noi am pus de la început 2015, ungurii au pus 2008. Au intrat, într-adevăr, în Uniunea Europeană în 2004. Polonezii, cehii tot aşa ceva, 2009 sau 2010. Tot atât de adevărat e că, în Ungaria, creditul în franci elveţieni, probabil şi pe acest fundal de încredere, că vor intra rapid în zona euro, a explodat cel mai mult, acolo am avut cea mai mare problemă a creditului în franci elveţieni”, a spus Isărescu.

    El a recunoscut că explozia creditului în valută a fost legată şi de stabilirea unor ţinte de aderare care nu păreau deloc ambiţioase la momentele când au fost anunţate, dar apreciază că motorul finanţărilor în valută a fost legat de faptul că dobânzile în România erau mai mari.

    “Noi am privatizat marile bănci cu bănci străine. Ele au venit cu toate lucrurile bune, respectiv capital, management, bună administarea, credibilitate, dar au venit şi cu acest produs, creditul în vaulută, despre care puţini au crezut în 2006-2007 că ar putea fi atât de nociv. Numai noi ştim ce am păţit încercând să contracarăm acest lucru. Am mărit rezervele minime obligatorii la 40%”, a punctat guvernatorul.

    Şeful BNR a arătat însă că împrumuturile în franci elveţieni erau abia la începuturi, iar banca centrală nu a reuşit să îl oprească la câteva bănci, întrucât “aspiraţia spre mai bine, aspiraţia de a fi european s-a dezvoltat şi dincolo de obiectivul de a intra în zona euro”.

    “S-a spus că am intrat în Uniunea Europeană, hai să trăim ca europenii, ceea ce s-a probat a fi o iluzie în bună măsură”, a adăugat Isărescu.

    El a precizat că băncile au fost totuşi relativ prudente, dacă numai şase dintre cele 40 din sistemul bancar românesc au acordat credite în franci elveţieni, spre deosebire de cazul Ungariei, unde “a fost o nebunie”, pentru că aceste finanţări erau ieftine şi accesibile.

    “La noi, numai şase bănci s-au aventurat în povestea aceasta şi relativ târziu. Ce vreţi mai probă de avertisment decât să le duci rezerva minima în valută la 40%? Dar aşa era lumea atunci, era optimistă”, a conchis guvernatorul.

  • Zona euro nu va aproba luni o tranşă de împrumut de 2 miliarde de euro destinată Greciei

    Oficiali din Ministerele de Finanţe ale statelor din zona euro au fost informaţi duminică după-amiază, printr-o teleconferinţă, despre progresele Greciei în adoptarea a circa 50 de măsuri de reformă considerate de referinţă, relatează Wall Street Journal.

    În timp ce au avut loc progrese în anumite domenii, precum preţurile minime pentru medicamente generice, măsuri fiscale echivalente pentru TVA de 23% pe învăţământul privat, guvernanţa băncilor şi tratamentul creditelor cu întârziere la plată, autorităţile de la Atena şi creditorii au nevoie de mai mult timp pentru un acord referitor la toate cele 50 de reforme, au spus sursele.

    Cele mai mari dezacorduri sunt în cazul regulilor finale referitoare la confiscarea locuinţelor, din cauza restanţelor ratelor împrumuturilor, şi protejarea locuinţei primare.

    Grecia are nevoie de bani pentru plata salariilor şi facturilor şi pentru achitarea unor arierate interne.

    “Nu va fi un acord pentru tranşa de 2 miliarde de euro”, a spus una dintre surse.

    În schimb, oficialii au spus că Grecia şi instituţiile creditoare, care reprezintă celelalte 18 state din zona euro şi FMI, trebuie să ajungă la un acord până miercuri.

    Reprezentanţi ai Ministerelor de Finanţe se vor întâlni vineri pentru a evalua rezultatul discuţiilor, au precizat cei doi oficiali europeni.

    Autorităţile de la Atena şi reprezentanţii zonei euro au încheiat în august un acord pentru un nou program de susţinere, în valoare de 86 de miliarde de euro, condiţionat de măsuri de reformă şi reducerea cheltuielilor.