BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Liderul chinez a discutat cu Putin: toate părţile trebuie să lucreze pentru a rezolva criza

    Preşedintele Chinei a discutat la telefon cu preşedintele Rusiei, iar concluzia discuţiei a fost că toate părţile trebuie să se implice pentru a rezolva criza din Ucraina, anunţă Sky News.

    Preşedintele chinez Xi Jinping şi preşedintele rus Vladimir Putin au vorbit la telefon miercuri despre conflictul din Ucraina. Concluzia discuţiei dintre liderii Chinei şi Rusiei este că toate părţile ar trebui să lucreze pentru a rezolva criza din Ucraina, a relatat televiziunea de stat chineză CCTV.

    China a refuzat să condamne acţiunile Rusiei în Ucraina sau să le califice drept invazie, dar a îndemnat în mod repetat la o soluţie negociată.

    În convorbirea lor, Xi a reiterat disponibilitatea Chinei de a ajuta la rezolvarea situaţiei.

    „Cei doi şefi de stat au făcut un schimb de opinii cu privire la problema Ucrainei. Xi Jinping a subliniat că China a pornit întotdeauna de la latitudinea istorică (…) a făcut judecăţi în mod independent, a promovat în mod activ pacea mondială şi a promovat stabilitatea ordinii economice globale. Toate părţile ar trebui să facă presiuni pentru o soluţionare adecvată a crizei ucrainene într-o manieră responsabilă. China este dispusă să continue să joace rolul care i se cuvine în această privinţă”, scrie într-un document tradus de CCTV.

  • Pentru europeni, războiul începe să fie o banalitate în vreme ce armata lui Vladimir Putin se reorientează spre Kiev. Din ce în ce mai multe rachete cad asupra capitalei Ucrainei

    ♦ Fără un sprijin puternic din afară, Ucraina va retrăi un coşmar pe care l-a încercat în vremea lui Stalin ♦ Chiar dacă pare puternică, armata Ucrainei nu are cum să reziste fără sprijin extern: bugetul apărării Ucrainei este de 4 miliarde de dolari, iar cel al Rusiei de  65 de miliarde de dolari ♦ Spre comparaţie, bugetele apărării luate înpreună ale UE şi SUA sunt de 1.000 de miliarde de dolari ♦ Occidentul poate apăra, aşadar, Ucraina furninzându-i arme, dar, treptat, războiul, deja lung, devine o banalitate ♦ Oboseala Occidentului ar fi cel mai grav pericol pentru Ucraina, dar şi pentru România, Polonia sau ţările baltice.

    La finalul săptămânii trecute, Rusia a atacat Kievul pentru prima dată în mai bine de o lună. Rachetele au căzut duminică asupra capitalei Ucrainei, în timp ce trupele ruse şi cele ucrainene continuau să lupte pentru controlul unui oraş cheie din estul Ucrainei, Severodoneţk.

    „Kremlinul recurge la noi atacuri viclene. Rachetele de astăzi de la Kiev au un singur scop – să omoare cât mai mulţi posibil“, afirmă consilierul prezidenţial ucrainean Mihail Podolyak, citat de Reuters.

    Rusia a ţintit duminică proviziile militare trimise de Occident Ucrainei şi pretinde că atacurile aeriene asupra Kievului au distrus tancuri donate din străinătate. Rachetele care au lovit Kievul au distrus tancuri T-72 furnizate de ţările est-europene şi alte vehicule blindate, a declarat Ministerul Apărării din Rusia în aplicaţia Telegram.

    Atacul de duminică a fost primul de mare amploare asupra Kievului de la sfârşitul lunii aprilie, când o rachetă a ucis un jurnalist. În ultimele săptămâni, Rusia şi-a concentrat puterea militară în principal pe linia frontului din estul şi sudul Ucrainei, deşi Moscova atacă ocazional şi alte ţinte, în ceea ce numeşte o campanie de degradare a infrastructurii militare a Ucrainei şi de blocare a transporturilor de arme occidentale.

    În aceeaşi zi cu atacurile din Kiev, duminică, preşedintele rus Vladimir Putin a spus că Moscova va ataca noi ţinte dacă Occidentul va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune.

    „Vom lovi acele ţinte pe care încă nu le-am lovit“, a declarat Putin pentru televiziunea de stat Rossiya, fără a preciza care sunt acele ţinte, scrie The Guardian.  Comentariile lui Putin au venit ca răspuns la un angajament din partea SUA din care a rezultat livrarea de rachete Himars.

    Preşedintele american Joe Biden anunţase cu câteva zile de atacul din Kiev un nou pachet de arme în valoare de 700 de milioane de dolari pentru Ucraina, care va include sisteme de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată care pot lovi cu precizie ţinte de până la 80 km.

    Costin Lianu, specialist în politici de export, este de părere că această acţiune spre Kiev a fost mai mult pentru a încerca să stopeze elanul ucrainenilor şi chiar să ducă la un eşec al conducerii ucrainene în a desfăşura războiul. Cu toate acestea, el crede că principala ţintă a Rusiei rămâne zona de este a Ucrainei.

    „M-am uitat în istoria doctrinelor ideologice ale Rusiei şi am văzut că o ţintă importantă a lor este legată de refacerea unor teritorii pe care ei consideră ajunse la Ucraina dintr-un joc al combinaţiilor geopolitice anterioare, de pe vremea URSS – ului şi chiar dinainte. Înţelegând care este logica lor în conflict, cred că această acţiune spre Kiev a fost mai mult pentru a încerca să stopeze elanul ucrainenilor şi chiar să ducă la un eşec al conducerii ucrainene în a desfăşura războiul. Dar ţinta lor a fost şi va fi în special zona estică a Ucrainei şi zona intens rusofonă“, a declarat Costin Lianu în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Rusia şi-a concentrat forţele în ultimele săptămâni asupra micului oraş industrial Severodoneţk din estul Ucrainei, ducând una dintre cele mai mari bătălii terestre ale războiului în încercarea de a captura una dintre cele două provincii din est – Lugansk şi Doneţk. Ruşii au ajuns să controleze circa 70% din Severodoneţk, însă forţele ucrainene au contraatacat şi au recuperat controlul în jumătate din oraş, după cum au spus oficialii ucraineni.

  • Putin e dornic să semneze un acord de pace cu Ucraina pentru a pune capăt „războiului civil”, spune cea mai puternică femeie din Rusia, Valentina Matviyenko

    Apropiata lui Vladimir Putin, Valentina Matviyenko (care este la şefia Consiliului până în septembrie 2024), spune că Rusia îşi doreşte pacea, dar se teme de „planurile” Ucrainei, susţinute cu armament de către Occident.
     
    „Suntem deschişi la negocieri. Sunt de acord că e nevoie de o soluţie diplomatică, paşnică. Dar e nevoie ca asta să fie de ambele părţi. Repet, suntem deschişi la negocieri şi semnare de acorduri care să pună capăt războiului civil în Ucraina şi să aducă pacea, dar nu vedem nicio reacţie din partea Kievului”, a spus şefa Consiliului, citată de către agenţia de ştiri rusă TASS.
     
    Valentina Matviyenko continuă pe acelaşi fir narativ „ţesut” de ceilalţi oficiali ruşi şi spune că Ucraina vrea să devină o putere nucleară iar în acest sens a „complotat” cu Occidentul pentru a ataca regiunile Doneţk şi Lugansk, înarmându-se serios cu „arme, inclusiv arme grele”.
     
    Prin urmare, „Rusia nu a avut nicio altă cale de ieşire, nicio altă soluţie pentru asigurarea securităţii” sale şi a regiunilor pro-ruse din Ucraina.
     

  • Kadîrov vrea să „cucerească” Europa: „Acceptaţi ce vrea Putin sau pierdeţi toate statele”

    Liderul cecen Ramzan Kadîrov a transmis un nou mesaj delirant, după ce ameninţase în trecut cu invadarea Poloniei.
    Kadîrov a transmis ”Vestului” să îi acepte lui Putin toate dorinţele, altfel va „pierde toate statele”, referire la modul în care Rusia ar putea cuceri uşor toată Europa.
    Ramzan Kadîrov este un obişnuit al propagandei din Rusia, „războinicul” în bocanci Prada adorând să ameninţe pe toată lumea. Cu toate acestea, ucrainenii îl consideră un bufon şi puţină lume ia în considerare replicile „conducătorului” de la Groznîi.
    Liderul cecen Ramzan Kadîrov a transmis un nou mesaj delirant, după ce ameninţase în trecut cu invadarea Poloniei.

    Dacă politicienii europeni nu vor să găsească un limbaj comun cu Vladimir Putin, Occidentul va pierde nu numai Ucraina, ci şi toate celelalte state, a spus Ramzan Kadîrov.

    Şeful Republicii Cecene a publicat un mesaj video către liderii ţărilor occidentale.

    „Trebuie să găsiţi un limbaj comun cu Putin şi să-l puneţi la masă pe Zelenski, să semnaţi toate propunerile noastre. Altfel, s-ar putea să pierdeţi toate statele”, a avertizat Kadîrov.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Cine este preşedintele european care este considerat micul Putin. El este obsedat de controlul economiei şi societăţii şi pune piedici deciziilor Bruxelles-ului

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, este considerat ultimul prieten pe care Vladimir Putin îl mai are printre liderii din Uniunea Europeană. Deşi a păşit pe scena politică şi a impresionat, ca tânăr reformist anti-comunist, despre el se spune acum că este într-o derivă iliberală, autoritară, că este însetat de putere şi că acest lucru l-a izolat complet în UE.

    Viktor Orban pune piedici deciziilor Bruxelles-ului în cele mai dificile momente, iar Comisia Europeană încearcă să-l potolească lovindu-l acolo unde se pare că îl doare cel mai tare, adică la portofel. Ameninţă că îi va bloca accesul la banii europeni. Iar dacă aşa nu merge, îi oferă bani cu ţinte anume în speranţa că se va ocupa de el când vremurile o vor permite.

    Într-un fel, Orban, un lider politic mărunt, dar abil, este un Putin în miniatură al Europei. Este obsedat de control în societate şi în economie. Statul deţine controlul doar în sectoare care pot aduce câştiguri electorale, cum ar fi serviciile pentru populaţie. Ungaria este prea mică şi lipsită de resurse pentru a produce oligarhi, aşa cum are Rusia lui Putin. Însă o mare parte dintre jucătorii economici şi sociali importanţi aparţin oamenilor de afaceri apropiaţi partidului de guvernare, Fidesz sau chiar prietenilor de-o viaţă ai premierului. Companii întregi, din industrie sau din sectorul financiar, au ajuns în mâinile cui trebuie cu ajutorul guvernului lui Orban şi au crescut mari hrănindu-se cu contracte oferite de stat. Presă independentă aproape că nu mai există şi de aceea, aşa cum se întâmplă de obicei în astfel de cazuri, media este puternic polarizată. Iar o mare parte din presă, cea mai puternică, aparţine oamenilor partidului. Aceştia şi-au extins  afacerile jurnalistice şi în ţările vecine Ungariei, cu comunităţi mari de maghiari. Şi aceştia contează la alegeri în Ungaria. Orban şi partidul său au câştigat recentele alegeri fără niciun drept de apel din partea opoziţiei. Deşi mai unită ca oricând, aceasta a fost zdrobită. Un rezultat este mai mult curaj pentru Orban – de exemplu, încăpăţânarea cu care s-a opus embargoului impus de UE şi SUA petrolului rusesc în timp ce Ucraina era bombardată zi şi noapte de armata rusă. La un moment dat, un important politician apropiat premierului a pus şi un preţ pentru care Ungaria s-ar alătura blocadei – 15-18 miliarde de euro, bani cu care ar fi modernizat sistemul energetic ungar. Politicianul maghiar nu ar fi putut ajunge atât de puternic fără ajutorul Germaniei şi al banilor acesteia, după cum remarcă revista Der Spiegel. Un alt exemplu celebru în acest sens este chiar Putin.

    Premierul Ungariei a ales o ocazie istorică pentru a-şi exprima neîncrederea faţă de aliaţii săi occidentali când războiul din Ucraina punea pe jar o jumătate de continent. Nici Statele Unite şi nici Uniunea Europeană „nu gândesc cu cap maghiar şi nu simt cu o inimă maghiară”, a spus Orban. Rusia, a continuat el, are grijă de interesele sale, iar Ucraina face la fel. Ungaria trebuie să facă acelaşi lucru – pentru că, a explicat politicianul, „nu are nimic de câştigat” din acest război.  Pentru Orban, războiul înseamnă doar atât şi nimic mai mult, apreciază Der Spiegel. Interese şi câştig.

    În discursul său susţinut pe 15 martie, aniversarea Revoluţiei maghiare din 1848, care a fost înăbuşită cu ajutor rus, Orban i-a făcut efectiv un cadou preşedintelui Rusiei Vladimir Putin. Ungaria, a cărei securitate şi bunăstare economică sunt garantate de NATO şi UE, îşi urmăreşte doar propriile interese, chiar dacă Ucraina vecină este invadată brutal. „Dumnezeu mai presus de noi toţi”, au fost cuvintele de încheiere ale lui Orban. Şi Ungaria mai presus de orice!

    Ungaria, a cărei securitate şi bunăstare economică sunt garantate de NATO şi UE, îşi urmăreşte doar propriile interese, chiar dacă Ucraina vecină este invadată brutal. „Dumnezeu mai presus de noi toţi”, au fost cuvintele de încheiere ale lui Orban. Şi Ungaria mai presus de orice!

    Cu aceste cuvinte, Orban s-a înstrăinat de ultimii aliaţi din Europa. Germania şi UE, între timp, se confruntă cu efectele toxice pentru comunitatea europeană ale politicilor lor faţă de Ungaria. Ele au stat în mare parte nepăsătoare când Orban îşi construia o autocraţie în sânul Europei. De asemenea, puterea economică şi politică a premierului maghiar izvorăşte şi din miliardele de euro investite de marile companii germane în industria Ungariei, în special în cea auto. Au fost atrase acolo de cadourile oferite de Budapesta, precum subvenţii pentru salarii, terenuri şi alte facilităţi. Investiţiile se încadrează în politica lui Orban de a crea cât mai multe locuri de muncă cu orice preţ, câştigând astfel voturi.  Industria auto germană a ajuns într-un fel de relaţie de interdependenţă cu industria ungară, aşa cum economia germană a ajuns dependentă de gazele şi petrolul, acum toxice, din Rusia. La nivel european, Partidul Popular European, care includea Fidesz-ul lui Orban, alături de conservatorul german Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi partidul soră bavarez Uniunea Socială Creştină (CSU), a ezitat ani de zile să excludă partidul maghiar din blocul pe care-l reprezintă în Parlamentul European. Liderul maghiar şi-a retras formaţiunea pe cont propriu în martie anul trecut. CSU chiar l-a curtat pe autoproclamatul democrat iliberal de la Budapesta, în timp ce cancelarul cu experienţă, Angela Merkel, a încercat să-l potolească pe Orban făcându-i pe plac. Totul s-a dovedit a fi un eşec spectaculos. Rusia a invadat Ucraina, UE se confruntă cu o criză energetică – şi, în acelaşi timp, s-a împiedicat de autocratul imprevizibil din propriile sale rânduri.

    În această primăvară,  Comisia Europeană a activat pentru prima dată noul său mecanism de retragere a finanţării. Într-o scrisoare de 43 de pagini, văzută de Der Spiegel, executivul UE a acuzat Ungaria de „nereguli sistematice”, în special în domeniul achiziţiilor publice. Acolo se arată că Ungaria deraiază constant în lupta împotriva corupţiei. Abuzurile continuă de mulţi ani, în ciuda atenţionărilor repetate, spune Comisia, care nu a mai avut altă opţiune decât să declanşeze mecanismul de restricţionare a fluxului de bani europeni pentru a preveni abuzurile ulterioare.

    Ungaria a ajuns astfel ameninţată cu pierderea de miliarde de euro de la Bruxelles, subvenţii care reprezintă unele dintre cele mai importante mijloace pe care le are Orban pentru a-şi unge sistemul. Câţi bani ar pierde Ungaria în acest caz este încă o întrebare deschisă, deoarece retragerea fondurilor trebuie să se bazeze pe prejudiciul cauzat bugetului UE. Iar tăierile de fonduri trebuie să treacă prin filtrul liderilor europeni.

    Spre deosebire de guvernul polonez, o altă oaie neagră a Europei, împotriva căreia UE a implementat  proceduri de sancţionare pentru protejarea statului de drept, Orban nu poate soluţiona în timp scurt disputa cu Bruxelles-ul prin reformă judiciară sau prin câteva modificări legislative. Corupţia şi nepotismul sunt prea răspândite în Ungaria. Administraţiile locale, până şi cele ale celor mai mici sate, tribunalele, universităţile, teatrele, spitalele şi multe companii sunt aliniate partidului de susţinători ai lui Orban. „Pentru a scăpa de sistemul Orban, Orban ar trebui să se elimine singur”, spune unul dintre puţinii jurnalişti independenţi din Budapesta.

    Orban a fost reales la începutul lunii aprilie, iar partidul său, Fidesz, are o majoritate de două treimi în parlament, ceea ce îi permite să facă amendamente constituţionale.

    Dar este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple. Orban a fost reales la începutul lunii aprilie, iar partidul său, Fidesz are o majoritate de două treimi în parlament, ceea ce îi permite să facă amendamente constituţionale.

    „Copilul a căzut în sfârşit în fântână”, spune Moritz Körner, un membru al Parlamentului European prin Partidul Liber Democrat (FDP), pro-business. Acum, Orban îşi va consolida şi mai mult puterea. „Va fi aproape imposibil de înlăturat democratic”.

    Dar la nivelul UE, Orban rămâne singur. În Republica Cehă, populistul Andrej Babis a fost demis din funcţie. Prietenul apropiat şi de încredere al lui Orban, Janez Jansa din Slovenia, a fost de asemenea exclus de la putere. Liderul corupt al Bulgariei, Boiko Borisov, şi partidul de guvernământ nu mai puţin corupt din Bulgaria au fost, de asemenea, deposedaţi de puterea lor.

    În Polonia, partidul naţionalist-conservator PiS este încă  la conducere. Dar Orban şi-a înstrăinat ceea ce fusese până de curând aliatul său cel mai apropiat cu politica sa pro-Rusia şi anti-Ucraina. Pentru Polonia, Rusia este un pericol mortal, iar Ucraina este pământul făgăduinţei.

     „Dacă cineva astăzi se face că nu observă crimele din Ucraina, nu le numeşte aşa cum sunt, atunci face o greşeală gigantică”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la începutul lunii aprilie. O întâlnire recentă a Grupului Visegrad, care include Slovacia, Polonia, Republica Cehă şi Ungaria, a fost anulată din cauza poziţiei calde a Budapestei faţă de Moscova. „Alianţa de la Visegrad este efectiv ruptă”, spune Michael Roth, care prezidează Comisia pentru Afaceri Externe din parlamentul german. El spune că polonezii, în special, nu-l vor „ierta pe Orban pentru modul în care se poartă în criza ucraineană”.

    În această primăvară,  Comisia Europeană a activat pentru prima dată noul său mecanism de retragere a finanţării. Într-o scrisoare de 43 de pagini, văzută de Der Spiegel, executivul UE a acuzat Ungaria de „nereguli sistematice”, în special în domeniul achiziţiilor publice. Acolo se arată că Ungaria deraiază constant în lupta împotriva corupţiei.

    Apropierea lui Orban de Vladimir Putin provoacă suspiciuni tot mai mari în UE. La sfârşitul lunii martie, au apărut rapoarte conform cărora hackerii ruşi s-au infiltrat în întregul Minister de Externe al Ungariei – împreună cu acuzaţii că oamenii lui Orban ştiau despre asta de mult timp, dar au ales să nu facă nimic şi au ascuns pericolul de aliaţii lor.

    Acest lucru a stârnit îngrijorare în NATO. Surse de la sediul Alianţei din Bruxelles spun că există păreri că rapoartele despre spargerea rusă sunt autentice. Există rapoarte din alte capitale că serviciile de informaţii sunt din ce în ce mai sceptice cu privire la cooperarea cu Ungaria de teamă că informaţiile sensibile ar putea circula direct către Moscova prin Budapesta.

    Pentru Orban, scandalul vine într-un moment nepotrivit pentru că se mulează pe imaginea sa de prieten cu Putin. Maghiarul a susţinut pachetele de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, dar nicio altă ţară din UE nu s-a opus boicotului aprovizionării cu petrol şi gaze ruseşti la fel de feroce ca Ungaria, iar Orban a interzis livrarea de arme către Ucraina cu tranzitarea teritoriului maghiar. De asemenea, este puţin probabil ca modul în care Orban se ocupă de problema refugiaţilor din Ucraina să-i liniştească pe foştii săi prieteni. În martie, el a cerut mai mulţi bani preşedintei Comisiei, Von der Leyen, argumentând că Ungaria a primit peste 450.000 de refugiaţi. Puţin mai târziu, într-un interviu radio, Orban a vorbit despre 500.000 de refugiaţi. El a susţinut că în raport cu populaţia sa, Ungaria a purtat „cea mai mare povară”, chiar mai mare decât Polonia.

    Ceea ce nu a menţionat el a fost faptul că majoritatea refugiaţilor se pare că  părăsiseră ţara cu mult timp în urmă. Între începutul invaziei pe 24 februarie şi 22 aprilie, biroul maghiar de imigrare a înregistrat un total de 17.690 de cereri de azil. În Polonia, în schimb, aproximativ 846.000 de persoane au depus cereri de protecţie temporară începând cu 13 aprilie.

    În vremurile de boom economic, ameninţarea cu întreruperea fondurilor europene nu părea să-l sperie pe Orban. Prin interpuşi sugera chiar că nu ar un dezastru nici ieşirea Ungariei din UE. Dar vremurile s-au schimbat. A venit o nouă criză, inflaţia a explodat, iar partidul a ars banii statului în campania electorală, Sistemul de putere al lui Orban simte cât de dependent este subvenţiile de la bugetul UE. Se va cuminţi premierul maghiar? Va recurge la şantaj? Situaţia este „extrem de periculoasă” pentru UE, avertizează politicianul FDP Körner. El observă că UE este angajată în „bătălia geopolitică a democraţiilor împotriva autocraţiilor”, trebuie să-l înfrunte pe Putin, pe şeful statului chinez, Xi Jinping, şi ar putea eventual să se confrunte cu o altă preşedinţie a lui Donald Trump în SUA. „Orban”, spune Körner, „este calul troian al lui Putin, Xi şi Trump”.

  • Turcia cere noi negocieri între Rusia şi Ucraina / Putin vrea facilitarea exporturilor de cereale

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a propus omologului său rus, Vladimir Putin, găzduirea, sub egida ONU, a negocierilor între Rusia şi Ucraina, iar liderul de la Kremlin a semnalat că vrea, în anumite condiţii, facilitarea transporturilor de cereale, inclusiv prin porturile ucrainene.

    Recep Tayyip Erdogan i-a cerut lui Vladimir Putin să ia măsuri “pentru a minimiza efectele războiului” şi pentru a restabili pacea cu Ucraina “cât mai rapid”, conform Preşedinţiei Turciei, citată de CNN.

    “Preşedintele Erdogan a exprimat disponibilitatea de a organiza o reuniune a Rusiei, Ucrainei şi Naţiunilor Unite, la Istanbul, pentru a juca un rol într-un posibil mecanism de monitorizare” a unui eventual armistiţiu, “dacă ambele părţi sunt de acord în principiu”, a precizat Preşedinţia de la Ankara.

    Delegaţiile Rusiei şi Ucrainei au avut ultima întâlnire la Istanbul pe 29 martie. De atunci, negocierile pentru un armistiţiu general în Ucraina stagnează.

    La rândul său, Vladimir Putin i-a spus lui Recep Erdogan că Rusia este pregătită să faciliteze exporturile de cereale din porturile ucrainene, în coordonare cu Turcia. Liderul de la Kremlin a reiterat că Rusia este pregătită să exporte cantităţi mai mari de fertilizatori şi alimente dacă sunt anulate sancţiunile împotriva Moscovei. “În cursul discuţiei despre situaţia din Ucraina, s-a pus accent pe asigurarea navigaţiei sigure în Marea Neagră şi în Marea Azov şi pe eliminarea riscurilor minelor în aceste zone. Vladimir Putin a afirmat disponibilitatea părţii ruse de a facilita tranzitul maritim liber al mărfurilor, în coordonare cu partenerii turci. Acest lucru se aplică şi exporturilor de grâu din porturile ucrainene”, a comunicat Kremlinul, potrivit Sky News.

    Administraţia de la Moscova a reafirmat, săptămâna trecută, oferta de a permite redeschiderea porturilor ucrainene dacă naţiunile occidentale anulează o parte din sancţiunile antiruse, dar Kievul a denunţat “şantajul” Moscovei, părând să critice inclusiv abordarea Uniunii Europene, care a propus negocieri cu Moscova. Numeroase ţări din Africa şi Orientul Mijlociu sunt dependente de cerealele din Ucraina şi riscă să fie afectate grav de blocada navală impusă de Rusia.

  • De pe tronul Kremlinului Putin jubliează: Unitatea Europei se destramă în timp ce maşinăria de război rusă mătură oraşele din estul Ucrainei

    Robert Habeck, Ministrul german al Economiei, a avertizat că unitatea Europei în privinţa sancţiunilor îndreptate către Rusia a început să se destrame, în timp ce armata lui Putin bombardează puternic oraşele din estul Ucrainei, scrie FT.

    „După atacul Rusiei asupra Ucrainei, am văzut ce se întâmplă când Europa rămâne unită. Cu toate acestea, se pare că unitatea a început să se erodeze din ce în ce mai profund”, a spus ministrul german.

    Avertismentului lui Habeck vine în contextul eşecului summitului de la Bruxelles, în cadrul căreia s-a încercat votarea unui nou pachet de sancţiuni. Noile măsuri includeau embargoul petrolier, pe care Ungaria îl respinge de câteva săptămâni.

    Problema embargoului petrolier pe care UE vrea să-l împună stârneşte discuţii aprinse printre oficiali şi marii diplomaţi.

    Declaraţiile oficialului german subliniază dificultatea cu care Comunitatea Europeană se confruntă, în incercarea de a găsi măsuri punitive contra Moscovei, fără a-şi sabota statele depedente de petrolul şi gazul rusesc.

    „Europa este imensă şi posedă o forţă economică incredibilă. Doar dacă stăm uniţi, putem folosi această forţă”, a mai spus Robert Habeck

    Săptămâna trecută, membrii comunităţii europene au încercat să ajungă la un acord privind impunerea unui embargo asupra livrărilor de petrol pe cale maritmă, dar să permită livrarea acestuia prin conducte. Această soluţie ar putea acoperi două treimi din importurile petroliere ale Europei, fără să afecteze fluxurile Ungariei şi Germaniei.

    Mai mult, această soluţie poate aduce linişte unor ţări precum Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă, care se opun embargoului din motive care ţin de securitatea energetică.

    „Mai multe ţări au subliniat că acest sector economic este foarte complex, fiind de datoria noastră să menţinem competitivitatea în parametrii optimi. Aspectele juridice trebuie şi ele ajustate, deci va ma dura ceva timp”, a declarat un diplomat famliarizat cu problema embargoului.

    Diplomaţii europeni se vor întâlni din nou luni, pentru a încerca să ajungă la un acord solid în privinţa sancţiunilor.

    Printre problemele care au rămas pe lista de rezolvat a Uniunii Europene se numără modificările tehnice care trebuie aduse rafinăriilor din Europa Centrală, pentru a face faţă diferitelor cantităţi de petrol livrate, precum şi construirea unor conducte de petrol alternative, pentru a face posibil un embargo petrolier total.

  • George Soros spune că Europa are mai multă putere de negociere decât crede atunci când are de-a face cu Rusia. Care este motivul

    Europa poate avea mai multă putere de negociere decât crede atunci când vine vorba de relaţiile cu Federaţia Rusă.

    Aceasta este opinia miliardarului George Soros, care a îndemnat Europa să-şi folosească poziţia de consumator major de gaz natural rusesc pentru a lua o atitudine mai dură împotriva acţiunilor Moscovei, a raportat Bloomberg.

    În 2021, economiile dezvoltate ale Europei au fost de departe cei mai mari importatori de gaze naturale ruseşti, reprezentând în mod colectiv aproape trei sferturi din exporturile totale ale ţării, potrivit Administraţiei americane de informaţii privind energia.

    „Dacă Rusia nu aprovizionează Europa, trebuie să închidă puţurile din Siberia de unde provine gazul”, a declarat Soros, potrivit publicaţiei de ştiri. „Este nevoie de timp pentru a le închide şi, odată ce sunt închise, sunt greu de redeschis din cauza vechimii echipamentelor”.

    Soros a cerut, de asemenea, Europei să perceapă taxe mari pe importurile de gaze. „Rusia nu va recâştiga niciodată vânzările pe care le-a pierdut”, a scris el, potrivit Bloomberg.

    Filantropul şi donatorul cauzelor politice liberale a declarat marţi că invadarea Ucrainei de către Rusia ar putea declanşa al treilea război mondial, episod în urma căruia civilizaţia umană ar putea să nu supravieţuiască.

    “Trebuie să ne mobilizăm toate resursele pentru a duce războiul la sfârşit. Cea mai bună şi poate singura modalitate de a ne păstra civilizaţia este să-l învingem pe Putin cât mai curând posibil”, a spus el, potrivit AFP.

  • Zelenski admite că Ucraina ar putea fi nevoită să recunoască realitatea şi să negocieze cu Putin: “Ceea ce am vrea de la această întâlnire, ne-am vrea vieţile înapoi, vrem să avem din nou viaţa unui stat suveran în cadrul propriului teritoriu”

    Ucraina ar putea fi nevoită să recunoască realitatea şi să iniţieze negocieri directe cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru oprirea războiului, a admis vineri preşedintele Volodimir Zelenski, în ceea ce pare a fi o schimbare de poziţie.

    “Există lucruri de discutat cu liderul rus. Nu spun că eu şi oamenii mei suntem dornici să vorbim cu el, dar trebuie să admitem realitatea pe care o trăim”, a afirmat Volodimir Zelenski în cursul discursului prin videoconferinţă rostit la un institut politic din Indonezia.

    “Ceea ce am vrea de la această întâlnire, ne-am vrea vieţile înapoi, vrem să avem din nou viaţa unui stat suveran în cadrul propriului teritoriu”, a adăugat Volodimir Zelenski, potrivit agenţiei Reuters, afirmând însă că Rusia nu pare să fie pregătită pentru negocieri de pace serioase.

    Declaraţiile lui Volodimir Zelenski par a fi o schimbare de poziţie, în contextul în care joi a denunţat iniţiativele privind negocieri de pace care în opinia sa ar avantaja Rusia.

    Administraţia Volodimir Zelenski a acuzat Alianţa Nord-Atlantică de pasivitate în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina, lăudând în schimb mobilizarea Uniunii Europene. “Noi percepem NATO ca fiind o alianţă, ca o instituţie care stă de-o parte şi care nu face efectiv nimic”, a afirmat miercuri ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, la Forumul Economic Mondial de la Davos.

    Dmitro Kuleba a precizat că, înaintea lansării invaziei militare ruse, Ucraina considera NATO ca fiind o “putere”, iar Uniunea Europeană drept o organizaţie care “exprima preocupări”. “Dar războiul a adus căderea măştilor. Observăm decizii revoluţionare luate de Uniunea Europeană, decizii la care nu ne aşteptam”, a subliniat Dmitro Kuleba, precizând că Ucraina are ca prioritate acum aderarea la Uniunea Europeană, deşi în Constituţia ucraineană sunt menţionate aspiraţiile “euro-atlantice”.

    Negocierile dintre Moscova şi Kiev pentru un armistiţiu general sunt în impas de câteva săptămâni din cauza intensificării atacurilor armatei ruse în estul şi sudul Ucrainei.

    Administraţia Vladimir Putin a semnalat acum câteva zile că este pregătită să reia negocierile cu Ucraina, dar reprezentanţii Kievului au avertizat atunci că nu vor accepta să cedeze teritorii.

  • Un nou pas spre “rusificarea” teritorilor ucrainiene ocupate. Nou decret semnat de Putin

    Preşedintele Vladimir Putin a semnat miercuri un decret care simplifică procesul de obţinere a cetăţeniei şi a paşapoartelor ruseşti pentru locuitorii din regiunile ucrainene Kherson şi Zaporizhzhia, ocupate de Rusia.

    Decretul marchează un nou pas spre “rusificarea” celor două regiuni, unde războiul din Ucraina a permis Moscovei să stabilească o punte terestră continuă care leagă Rusia de peninsula Crimeea, pe care a ocupat-o în 2014, relatează Reuters.
    Măsura lui Putin extinde un sistem disponibil pentru locuitorii din zonele controlate de separatiştii susţinuţi de Rusia în regiunile ucrainene Doneţk şi Luhansk, unde Moscova a emis aproximativ 800.000 de paşapoarte începând din 2019.

    Rusia a revendicat la jumătatea lunii martie controlul deplin al regiunii Kherson, la nord de Crimeea, şi deţine părţi din regiunea Zaporizhzhia, la nord-est.

    În Kherson, guvernatorul ucrainean a fost destituit, iar administraţia militar-civilă a declarat la începutul acestei luni că intenţionează să-i ceară lui Putin să o includă în Rusia până la sfârşitul anului 2022. Ucraina s-a angajat să recupereze toate teritoriile ocupate de Rusia.