BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Premierul Marcel Ciolacu: Este prima reformă reală a sistemului bugetar. E timpul ca cei care muncesc să primească salarizarea corespunzătoare, iar cei care merg la serviciu să se joace Solitaire să caute în altă parte acest mod de a munci. Sunt peste 50 de sporuri

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că pachetul fiscal propus de Guvern include peste 50 de măsuri şi este prima reformă reală a sistemului bugetar din România.

    ”Este prima dată când un Guvern îşi asumă o astfel de abordare. S-a pornit in 2019 cu o datorie publică de 37% şi un deficit bugetar de 2,7-2,9% si am avut, după 2 guvernări nefericite, la un deficit de 9,2%, fiind singurul stat din UE care are un acord priivnd deficitul excesiv. Mi-aş fi dorit ca aceste măsuri să fi fost luate din timp, când era clar că nu ne vom încadra în ţinta de deficit”.

    Marcel Ciolacu a mai spus că, prin aceste măsuri, vom reuşi să evităm blocarea fondurilor europene, vom avea o negociere corectă cu Comisia Europeană, pe cheltuieli, dar şi pe venituri, şi vom avea un plan pentru perioada următoare.

    ”Toate măsurile propuse de Ministerul de Finanţe sunt corecte. E timpul ca cei care muncesc să primească salarizarea corespunzătoare, sporuri, iar cei care merg la serviciu să se joace Solitaire să caute în altă parte acest mod de a munci. Sunt peste 50 de sporuri. Este incredibil unde a ajuns acest fenomen.”.

    Premierul a adăugat că săptămâna viitoare urmează să se discute şi despre rectificarea bugetară din luna septembrie.

    ”Nu putem avea venituri mai mari decât preşedintele României, dar să cerem şi tichete de vacanţă. Nu putem impozita la fel pe cei cu venituri mici, avem cea mai mare impozitare europeană pentru cei cu venituri mici. Este o diferenţă majoră între impozitarea muncii şi a capitalului. E nevoie de echitate socială”

     


     

     

  • ANIS zugrăveşte în termeni dramatici impactul taxării veniturilor programatorilor, care se va aplica pentru circa 80.000 de oameni din cei 104.000 care beneficiau de scutire: „scoate România de pe harta competitivităţii, o eroare de politică economică, periclitează dezvoltarea pe termen lung, o frână fără precedent”

    ANIS, puternica Asociaţie Patronală a Industriei de Software şi Servicii, critică în termeni duri decizia Guvernului de a impozita veniturile programatorilor începând din luna septembrie, zugrăvind un tablou dramatic al impactului pe care îl va avea această decizie atât pentru industria de IT cât şi în general pentru economie şi societate.

    „Coaliţia de guvernare alege să pericliteze viitorul industriei IT şi atuul României în acest sector la nivel regional şi global prin măsuri fiscale discutate fără consultarea reprezentanţilor industriei, cu aplicabilitate imediată, fără respectarea niciunui principiu din Codul Fiscal”, acuză ANIS.

    „ANIS atrage atenţia că prin continuare intenţiilor actuale decidenţii riscă să scoată România de pe harta competitivităţii la nivel regional, cu ţări precum Bulgaria şi mai ales Polonia care vor profita la maximum pe termen mediu şi lung de această decizie inopinată”, au mai spus reprezentanţii asociaţiei.

    În declaraţia sa Mihai Matei, preşedintele ANIS acuză o „frânare” a unui proces prin care România ar fi urmat să devină un „hub regional de inovare şi transformare digitală” – termen utilizat intens în ultimii ani de gigantul american Microsoft în comunicările oficiale referitoare la piaţa din România.

    „Noile măsuri propuse de actualul Guvern pun o frână fără precedent procesului de transformare a României într-un hub regional de inovare şi transformare digitală, cu repercusiuni pe termen lung şi foarte lung, mai ales în lipsa altor măsuri de susţinere a dezvoltării acestei industrii strategice şi constituie o eroare de politică economică şi un mare pas înapoi în dezvoltarea economică a României”, afirmă Mihai Matei, Preşedintele ANIS.

    ANIS critică critică în termeni duri decizia Guvernului mergând până la a susţine că taxarea veniturilor de peste 10.000 de lei ar fi „aproape echivalentă cu eliminarea facilităţilor”, chiar dacă în realitate veniturile taxate sunt doar cele care trec de pragul de 10.000 de lei, conform propunerilor Guvernului vehiculate în acest moment.

    „Impozitarea veniturilor salariale din IT peste pragul de 10.000 de lei brut este aproape echivalentă cu eliminarea facilităţilor per ansamblu, măsura fiind aplicabilă la aproximativ 80% din numărul celor 104.000 de specialişti IT care beneficiau de scutire, însă va aduce un beneficiu marginal la buget de maximum 0,4 miliarde de lei anual”, conform comunicatului ANIS.

    ANIS susţine că schimbările nu vor putea fi „absorbite rapid” în strategia companiilor într-un interval atât de scurt. „În contrapartidă, aceste măsuri fiscale, cu aplicabilitate într-un termen extrem de scurt – septembrie 2023, nu vor putea fi absorbite atât de repede în strategiile companiilor IT active în România şi vor avea impact puternic negativ în special asupra organizaţiilor locale din centre urbane precum Cluj Napoca, Timişoara, Iaşi, alături de Bucureşti. Industria de IT din România a crescut de 3 ori mai repede decât media naţională în ultimii 10 ani, acest lucru datorându-se atât investiţiilor pe care mediul privat le-a făcut în educaţia specialiştilor, cât şi facilităţilor fiscale şi a stabilităţii pe termen lung oferită companiilor de această măsură.”

    Scutirea de impozitul pe venit a programatorilor a fost introdusă la începutul anilor 2000 de cabinetul condus de Adrian Năstase (PSD).
     

  • Patronatele şi antreprenorii, mesaj dur către guvern: este inacceptabil să introduceţi noi taxe şi să nu faceţi nimic pentru reducerea risipei bugetare

    ♦ Înainte de creşterea de taxe, guvernul trebuie să se uite serios la propriile cheltuieli, a fost mesajul cheie transmis de patronate, antreprenori şi investitorii străini în schimbul public de idei pe tema reechilibrării bugetului de stat ♦ Liderii coaliţiei ar fi ajuns luni la un acord pentru reducerea cheltuielilor la buget cu 6 mld. lei şi creşterea veniturilor cu alte 6 mld. lei.

    „Înţelegem că datoria publică şi deficitul bugetului de stat sunt în creştere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public“, a transmis Dan Şucu, pre­şedintele confederaţiei patronale Concordia, organizaţie care reuneşte com­panii care fac 25% din PIB-ul României.

    Discuţiile vin după ce guvernul a anunţat un derapaj bugetar, cu cheltuieli mai mari decât bugetarea iniţială şi încasări mai slabe decât programarea. Cu toate acestea, guvernul nu a comunicat nici care este suma de acoperit şi nici care sunt măsurile pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat.

    „Am vrea să vedem o echitabilitate, o bună guvernare, care nu înseamnă doar creşteri de taxe, ci şi o bună gestionare a cheltuielilor. Ne-am uitat pe ponderea salariilor în bugetul statului şi am descoperit că România are cea mai mare pondere din UE, adică 33,8% din veniturile încasate la buget în 2021 (ultimele date) erau cheltuieli salariale, în timp ce media EU este de 22,4%“, a transmis Marius Ştefan, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), la ZF Live.

    Liderii coaliţiei ar fi ajuns luni la un acord pentru reducerea cheltuielilor la buget cu 6 mld. lei şi creşterea veniturilor cu alte

    6 mld. lei, au transmis, concomitent, Marcel Ciolacu, liderul PSD şi Nicolae Ciucă, liderul PNL. Cu toate acestea, nu au spus clar care sunt modificările fiscale pentru creşterea veniturilor, în afară de creşterea redevenţelor sau eliminarea excepţiilor fiscale.

    Pe partea de reducere a cheltuielilor, printre măsurile anunţate se numără reducerea secretarilor de stat, a numărului de funcţii de conducere, reducerea membrilor din consiliile de administraţie ale companiilor de stat etc.

    „Reducem numărul de funcţii de conducere în sistemul public  şi plafonăm îndemnizaţiile de conducere la societăţile de stat. În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanţă pentru autorităţile de stat. Vom forţa procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadru legal pentru consorţii sau parteneriate de achiziţii centralizate“, a transmis Ciolacu.

  • Rezultatele Microsoft au depăşit aşteptările, în ciuda unei noi încetiniri a creşterii platformei de cloud Azure. Gigantul american a raportat venituri de 56,2 miliarde de dolari şi un profit în creştere cu 21% în T2

    Rezultatele Microsoft au depăşit aşteptările Wall Street în ultimul trimestru, în ciuda unei noi încetiniri a creşterii platformei de cloud Azure, în condiţiile în care clienţii caută să îşi eficientizeze cheltuielile pentru cloud, scrie FT. Microsoft a raportat venituri de 56,2 miliarde de dolari, în creştere cu 8% faţă de anul precedent, în timp ce profitul pe acţiune a crescut cu 21%, la 2,69 dolari. Wall Street se aştepta la venituri de 55,4 miliarde de dolari şi la un profit de 2,55 dolari pe acţiune.

    Acţiunile Microsoft au crescut cu aproape 50% de la începutul anului, în speranţa că avansul său în domeniul inteligenţei artificiale generative va creşte veniturile în trimestrele următoare. În primul semn că AI ar putea începe să ridice vânzările, Microsoft a declarat în urmă cu trei luni că veniturile din AI generativă ar putea adăuga 1 punct procentual la veniturile sale din Azure în cel mai recent trimestru.

    Creşterea Azure a încetinit până la 27% în ultima perioadă, fiind în scădere de la 31% în primele trei luni din 2023 şi 46% în urmă cu un an. Microsoft a atribuit încetinirea încetinirii eforturilor clienţilor de a-şi “optimiza” cheltuielile în faţa incertitudinii economice.

    Cele mai recente rezultate au fost stimulate de creşterea cu 17% a veniturilor din Office 365, cu un punct peste previziunile Microsoft, reflectând trecerea clienţilor la versiunea E5 a softului, mai scumpă şi mai costisitoare. De asemenea, compania a declarat că a beneficiat de mişcările neaşteptat de timpurii ale producătorilor de PC-uri de a construi maşini în vederea pregătirii pentru toamnă, lăsând vânzările de Windows către OEM (producători de echipamente originale) să scadă cu doar 12% faţă de anul trecut, comparativ cu declinul de 28% înregistrat în cele trei luni precedente.

     

  • Iulian Anghel, ZF: Fetele cu părul roşu. Sau „the grass is always greener on the other side”

    În urma cu câteva zile, în Irlanda, a avut loc festivalul roşcaţilor. Nu ştiu exact tipicul acestei sărbători începute în oraşul Breda din Olanda, în 2005, şi „importată” de Irlanda în urmă cu 7-8 ani.

    Şi, cum reţelele de socializare de azi fac comunicarea extrem de rapidă, am văzut fotografii de la acest festival din Crosshaven, din comitatul Cork din Irlanda, şi am zis: „ce frumos!”

    Nu e chiar aşa, îmi spune o prietenă care lucrează de 25 de ani în Marea Britanie: „Da, frumos, dar la ei, şi la scoţieni a avea părul roşu este de parcă ai avea râie sau păduchi, detestabil… Ca la suedezi, fetele cu părul castaniu şi ochii căprui sunt etalon de frumuseţe, în timp ce blondele cu ochii albaştri sunt banale.”

    „Ce proşti!”, i-am răspuns.

    „Da, dar vezi că şi la noi fetele cu păr castaniu sunt banale. Ce proşti, ar zice suedezii sau irlandezii. Aceeaşi idee, doar privită din unghiuri diferite. The grass is always greener on the other side.”

    Într-adevăr, iarba altuia este mereu mai verde.

    Este valabil peste tot, în orice. Românii care merg la Roma în vacanţă se îngrămădesc să viziteze Vaticanul şi se minunează de frumuseţea catedralelor de acolo. Dar mulţi, ajunşi acasă, încep să spună din nou că, iată, în loc să construim spitale, noi construim o catedrală. Nimeni nu se întreabă: dar cu ce bani au construit ăştia minunile pe care le-am văzut? Ce frumoasă e Roma! Păi e, dar ce vedeţi e construit vreme de 2.000 de ani. Aveţi răbdare încă 1.000 de ani şi Bucureştiul va fi şi el frumos.

    Banca Mondială spune că România este „o ţară cu venituri mari”, adică are venituri pe cap de locuitor de peste 13.800 de dolari (15.900 de dolari în 2022). Este un clasament intern al băncii în funcţie de care instituţia stabileşte dobânzile la împrumuturi pentru fiecare ţară în parte. Sunt 83 de ţări incluse aici. Dar din clasament lipseşte Rusia (ea îndeplineşte criteriul, dar BM nu o trece în lista ţărilor cu venituri mari), lipseşte China, lipseşte India, lipseşte Africa de Sud, lipseşte Brazilia – adică toate ţările BRICS care cred că ele vor fi, pe viitor, principalul motor economic al lumii.

    Românii se plâng că sunt săraci şi într-adevăr bogaţi nu sunt, dar datele BNR arată că, doar în primle cinci luni din an (când nu sunt vacanţe), românii au cheltuit pe vacanţe în străinătate 1,8 mld. euro. Anul trecut românii au cheltuit pentru călătoriile în străinătate 7,2  mld.  euro, rezultând un sold negativ pentru contul curent al balanţei de plăţi de 2,6  mld. euro.

    Potrivit datelor Băncii Mondiale, România are un venit pe cap de locuitor de 15.900 de dolari, peste Rusia, China, India, Africa de Sud sau Brazilia – ţările BRICS care se pregătesc de un summit pe care-l vor un început pentru cucerirea supremaţiei în lume.

    România emite 100.000 de permise de muncă, anual, în majoritate pentru ţările din Asia pentru că românii migrează spre vest, unde salariile sunt mai bune, dar şi chiriile pe măsură. Sunt mulţi care o duc bine şi pentru care plecarea a însemnat salvarea. Dar şi mulţi care nu rămân cu mai nimic după ce-şi plătesc chiria şi masa, chiar dacă stau înghesuiţi câte 3-4 într-o singură cameră. Sunt mulţi care lucrează la negru şi primesc mai mulţi bani, dar nu se gândesc că va veni o vreme când nu vor mai putea lucra şi va trebui să se retragă şi atunci va fi foarte greu, dacă nu şi-au pus bani deoparte.

    Economia României ar avea nevoie de ei, salariile au mai crescut, nu la nivelul celor din vest, nici nu se pune problema, dar preţul alimentelor este aici la jumătatea mediei preţurilor din UE, iar chiriile sunt încă acceptabile pentru cine are un venit mediu pe economie. Salariul unui şofer poate ajunge uşor 1.000 de euro. De ce să-ţi rupi şalele în Italia pentru 200-300 de euro în plus?

    Odată ce te-ai obişnuit însă cu „roşcatele” de acolo, nu-ţi mai plac „brunetele” de pe aici, chiar dacă ţi-ar fi mai bine să fii alături de una aici şi nu de o roşcată sau blondă acolo.


     

     

  • Derapajul de la cheltuieli din bugetul statului este dublu faţă de cel de la venituri, dar guvernul se uită mai mult spre redresarea veniturilor prin creşteri de taxe

    ♦ 17 mld. lei este ieşirea în decor la cheltuieli în primele cinci luni din an prin comparaţie cu ce şi-a bugetat guvernul la început de an  ♦ Vlad Boeriu, Deloitte România: „În practică reapar tot mai des situaţii în care, din cauza presiunii pe suplimentarea veniturilor cu orice preţ, inspectorii fiscali se îndreaptă tot către contribuabilii corecţi“.

    Guvernul trebuie să vină urgent cu măsuri care să corecteze derapajul bugetar, care, conform analizei execuţiei bugetare la cinci luni, prin comparaţie cu programarea iniţială, este de peste 23 mld. lei. Din această sumă, 17 mld. de lei provin din cheltuieli mai mari decât erau estimate, adică 75% din derapaj.

    Vlad Boeriu, partener coor­donator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România, este de părere că micşorarea deficitului bugetar, care în 2022 a fost de 5,7% din PIB, trebuie să înceapă cu elaborarea unui buget realist, înainte de a trece la măsuri corective precum tăieri drastice de cheltuieli sau majorări de taxe.

    „Înainte de a vorbi de tăieri de cheltuieli esenţiale sau de creşterea veniturilor prin măsuri extreme, cum ar fi majorări de taxe sau decizii de impunere contestabile, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să înceapă cu elaborarea unui buget realist, să continue cu eficientizarea cheltu­ielilor şi, în paralel, cu măsurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale şi pentru creşterea conformării voluntare“, spune el.

    Veniturile bugetului statului erau programate să crească cu 14% în 2023. La cinci luni din an, însă, creşterea este de numai 10%. În aceeaşi vreme, cheltuielile ar fi trebuit să crească cu numai 10% pe tot anul 2023, dar, în perioada amintită, au crescut cu 17%, în condiţiile în care cele mai multe cheltuieli se lasă pe final de an. În consecinţă, deficitul bugetar la cinci luni din an deja a ajuns la 2,3% din PIB la cinci luni din an, în condiţiile în care ţinta de deficit este de 4,4% din PIB pe tot anul şi, aşa cum a arătat experienţa din anii trecuţi, cea mai mare parte a deficitului bugetar se face în ultimele 2-3 luni din an.

    Având în vedere situaţia actuală, sunt necesari, aşa cum se vorbeşte în ultimele patru luni, de când au apărut primele informaţii despre problemele din buget, revizuirea cheltuielilor şi impulsionarea veniturilor.

    Guvernul se uită spre creşteri de taxe, dar şi spre scăderea cheltuielilor bugetare precum eliminarea voucherelor de vacanţă pentru bugetarii care câştigă peste 7.000 de lei sau îngheţarea angajărilor la stat până în 2024.

    „În privinţa cheltuielilor, este evident că, în actualul context infla­ţionist, o reducere a salariilor şi pen­siilor este de nedorit, dar în materie de eficientizare a alocărilor buge­tare pentru anumite proiecte, de res­truct­u­rare a unor instituţii cu per­sonal excedentar şi direcţionarea aces­tuia în zone deficitare, este mult loc de îmbunătăţire“, mai spune Vlad Boeriu.

    De asemenea, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), conform informaţiilor de la consul­tanţii fiscali, încearcă să colecteze mai mult prin inspecţiile fiscale, aşa cum s-a mai întâmplat în alţi ani în care situaţia bugetară a fost grea.

    „În practică reapar tot mai des situaţii în care, din cauza presiunii pe suplimentarea veniturilor cu orice preţ, inspectorii fiscali se îndreaptă tot către contribuabilii corecţi, derulează controale insuficient documentate, emit decizii de impunere fără o bază legală solidă şi aduc la buget sume considerabile, fără să fie preocupaţi de faptul că acestea, cel mai probabil, vor fi rambursate peste câţiva ani contribuabililor respectivi“.

    Astfel, mai adaugă consultantul fiscal, statul practic se împrumută la un cost foarte mare, pentru că deciziile de impunere sunt anulate de instanţe, iar ANAF plăteşte contribuabililor sumele blocate, plus dobânzi şi penalităţi.

    “Aceste sume care, iniţial, sunt raportate ca venituri suplimentare la buget, constituie împrumuturi extrem de scumpe pe care statul trebuie să le restituie contribuabililor, mai devreme sau mai târziu, cu tot cu costurile aferente”, mai spune Vlad Boeriu.

     

  • Finanţele ţării la cinci luni arată groaznic: cheltuielile accelerează la 234 mld. lei. Veniturile cresc uşor, la 198 mld. lei. Deficitul la cinci luni din an a sărit în aer la 37 mld. lei, adică 2,3% din PIB

    Cheltuielile bugetului de stat au accelerat la 234 mld. lei în primele cinci luni din an, adică o creştere de peste 17% faţă de cheltuielile din aceeaşi perioadă din 2022. Veniturile au crescut cu 10%, la 234 mld. lei. În aceste condiţii, deficitul bugetar a crescut la 37 mld. lei, de la 21 mld. lei, cât era în primele cinci luni din 2022.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 17,63 mld lei, consemnând o creştere de 23,8% (an/an), influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (105,2%)  şi impozitul pe veniturile din pensii (38,6% ), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 13,2%.

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 64,79 mld lei, în creştere cu 12,5% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii.

    Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,32 mld lei, consemnând o creştere de 3,9% (an/an), susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (10,2%).

    Încasările nete din TVA  au înregistrat 40,57 mld lei, în creştere cu 6,3% (an/an). Evoluţia mai temperată a acestei categorii de venituri este explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 22,9%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (11,9 mld. lei în ian-mai 2023, comparativ cu 9,7 mld lei în ian-mai 2022), motivează cei de la Finanţe.

    Veniturile din accize au însumat 15,22 mld lei, consemnând o creştere de 8,6% (an/an), explicată de avansul accizelor pentru produsele din tutun (22,0%).

    Veniturile nefiscale au însumat 14,99 mld lei, consemnând o scădere de 3,6% (an/an).

    Cheltuielile de personal au însumat 52,82 mld lei, în creştere cu 9,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost 30,23 mld lei, în creştere cu 15,4% comparativ  cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 17,5% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 14,41 mld lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,49 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 5 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 5 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 57,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

    Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 82,3 mld lei în creştere cu 11,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%.

    Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 8,08 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,51 mld lei) care reprezintă 31,04% din total subvenţii.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 25,51 mld lei, în creştere cu 55,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 16,45 mld lei.

     

     

  • Radiografia Hidroelectrica înainte de listare: producţie, marje, rezultate. Profitul a crescut de trei ori, iar veniturile de 2,5 ori în trei ani

    Cu venituri de 9,5 mld. lei în 2022, din care 8,2 mld. lei din producţia de energie electrică şi 2,1 mld. lei din furnizarea de energie electrică şi cu un profit net de 4,5 mld. lei, Hidroelectrica – a cărei ofertă de listare este aşteptată să înceapă în această săptămână – vine în faţa investitorilor cu o marjă de profit de 47% şi cu pro­mi­siunea unei politici generoase de dividende. Pe segmen­tul producerii de energie electrică, din 2020 şi până în 2022, veniturile au urcat de la 3,7 mld. lei la 8,2 mld. lei, însă cel mai ridicat ritm de creştere este pe segmentul de furnizare, de la 222.000 de lei la 2,1 mld. lei. Pe primul segment marja este de 60%, iar pe furnizare de 23,6%.

    Compania furnizează energie atât clienţilor industriali, cât şi celor casnici, iar cea produsă este vândută în principal furnizorilor de energie, potrivit unui raport de analiză al Goldring.

     

  • ANA Hotels şi-a majorat veniturile cu 83%, ajungând la afaceri de 160 milioane lei în 2022, nivel similar cu cel prepandemic

    ♦ Compania va pune în funcţiune în această lună panouri fotovoltaice care vor asigura parţial necesarul de consum pentru hotelul Crowne Plaza şi pentru sediul companiei ♦ Investiţia se ridică la 300.000 euro.

    ANA Hotels, una dintre cele mai mari companii hoteliere de pe plan local, a încheiat anul 2022 cu venituri de 160 milioane lei, în creştere cu 83% faţă de 2021, potrivit informaţiilor furnizate de către companie. Nivelul atins în 2022 se apropie de rezultatele raportate în 2019, când cifra de afaceri a fost de 166 milioane lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Hotelul Athenee Palace, aflat în por­to­foliul ANA Hotels, a fost parţial în­chis pentru renovare atât în 2021, cât şi în 2022, iar rezultatele companiei au atins acest nivel chiar şi cu hotelul închis parţial.

    Totodată, profitul net al compa­niei a fost de 20 milioane lei anul trecut.

    Pentru anul acesta, reprezentanţii companiei estimează venituri care vor depăşi pragul de 207 milioane lei, ceea ce ar fi un record pentru companie.

    „Cele mai mari provocări pentru acest an sunt modificările legislative, ca­re determină o predictibilitate scă­zută pentru mediul de afaceri, creşte­rea valorilor preţurilor la materialele de construcţii, creşterea dobânzilor la credite bancare, coroborate şi cu în­târ­zieri în eliberarea autorizaţiilor de con­strucţie, duc la amânarea investiţii­lor. O altă provocare va ţine de dificul­tăţile în găsirea de personal calificat sau lipsa de stabilitate a acestuia, ce generează costuri suplimentare de training şi au impact asupra calităţii serviciilor livrate către clienţi“, spun reprezentanţii companiei.

    Compania continuă procesul de renovare a hotelului Athenee Palace, urmând ca anul acesta să existe lucrări în zona de restaurant şi terasă, la English Bar, Cafe Athenee şi la spa.

    Mai mult, compania a investit în montarea panourilor fotovoltaice.

    „Vom dezvolta şi vom pune în funcţiune în luna iunie a panourile fo­tovoltaice instalate la Hotelul Crowne Plaza Bucharest şi sediul central ANA Hotels din Bucureşti, o investiţie de aproximativ 300.000 euro, care va asigura parţial necesarul de consum pentru hotel şi pentru sediu“.

    La sfârşitul anului trecut, Athenee Palace a încheiat colaborarea cu gru­pul hotelier internaţional Hilton, iar hotelul a trecut de la 1 ianuarie 2023 sub brandul InterContinental, revenit pe piaţa locală după o pauză de un an. InterContinental a avut sigla pe ho­te­lul din Piaţa Univer­sităţii până la sfârşitul anului 2021.

    În ultimii doi ani, Athénée Palace Bucharest a trecut printr-un proces de rebranding şi restaurare, care depă­şeşte 40 mil. euro.

    Procesul de modernizare a hotelului a avut loc în două etape. Dacă prima fază a vizat schimbări axate pe renovarea celor 132 de camere din aripa nou construită a hotelului, în a doua etapă eforturile au fost îndreptate spre renovarea faţadei, a zonelor comune şi a celor 151 de camere din clădirea istorică a hotelului, construită în 1914.

    Hotelul Athénée Palace este parte a grupului hotelier ANA Hotels, controlat de omul de afaceri George Copos. Din acelaşi grup fac parte şi hotelul din Bucureşti Crowne Plaza şi trei unităţi hoteliere din Poiana Braşov – Sportul, Bradul şi Poiana şi Hotelul Europa, împreună cu centrul SPA ANA Aslan Health Spa din Eforie Nord.

     

  • Povara datoriei: Statul plăteşte în 2023 dobânzi la credite de aproape 8 mld. euro, în vreme ce datoria publică a ajuns la 150 miliarde de euro

    ♦ Datele privind execuţia bugetară arată că Trezoreria statului a plătit, pe primele patru luni din an dobânzi la creditele publice de 12,7 mld. lei (2,5 mld. euro) ♦ Dacă lucrurile vor continua aşa, atunci totalul de plată pentru 2023 va fi de 38 mld. lei (7,6 mld. euro).

    România va depăşi în acest an un PIB de 300 de miliarde de euro (318 mld. euro este estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză), la o creştere economică estimată, pe medie, de 3%. Ar fi o creştere bună dacă privim în jur – de plidă Banca Centrală Europeană (BCE) estimează o încetinire a economiilor Europei, Germania este deja în recesiune tehnică (una mică, este drept).

    Guvernul României spune că, faţă de alţii, Italia, Grecia, Franţa, are o datorie mică – 50% din PIB. Doar că ceea ce uimeşte este viteza cu care creşte această datorie. Practic, datoria publică s-a dublat în doar câţiva ani: de la 330 de miliarde de lei în 2018 la 660 de miliarde de lei în 2022. În primele două luni din 2023 (ultimele date privind datoria publică), datoria a mai făcut un salt de 46 de miliarde de lei, până la 706 miliarde de lei.

    La fel s-a întâmplat şi cu dobânzile plătite la credite. Ele au crescut de la 12,9 miliarde de lei în 2019, anul de dinaintea pande­miei, la  29 de miliarde de lei în 2022 şi, dacă lucrurile continuă aşa, vor ajunge la 38 de miliarde de lei în 2023. Din 2018 până în 2022, doar dobânda la creditele statului a fost de 74,4 mld. lei (15 mld. euro). Or, presupunând că deficitul bugetar va fi anul acesta de 4,4% din PIB, cum speră guvernul, înseamnă că, la un PIB estimat la 300 mld. euro, doar necesarul estimat pentru acoperirea deficitului este de 13 mld. euro, nemaivorbind de banii pentru rostogolirea datoriei, bani caree vor fi împrumutaţi la dobânzi de 6-7%.

    „Efectul real al creşterii dobânzilor care cresc încă nu se vede în execuţia bugetară. Pentru că noi plătim acum dobânzi pentru împrumurile ieftine din trecut. Dar împrumuturile trebuie înlocuite, iar rata de dobândă de azi este mult mai mare. Aşa că nu există nicio şansă, pe termen scurt, ca dobânzile plătite de stat pentru credite să scadă, în termeni nominali”, spune Adrian Corîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România.

    Banca Centrală Europeană se pregăteşte să majoreze din nou dobânzile, iar Codirlaşu crede că acestea vor ajunge la toamnă la 4,25% de la 3,75% în acest moment.

    Aşa că, automat, toate celelalte dobânzi vor creşte, prin urmare Ministerul de Finanţe român se va împrumuta mai scump, în euro. Acum plăteşte dobânzi la creditele contractate, în trecut, şi cu un cupon de 2-3%. Pe viitor, nu va mai vedea astfel de situaţii excepţionale. La rândul ei, Fed-ul american a majorat şi, probabil, va continua să majoreze rata de dobândă, deşi inflaţia a coborât substanţial în SUA. Dolarul devine, astfel, atractiv, pentru că dobânda devine real pozitivă şi atunci fondurile se duc spre dolar. Şi, când iese pe pieţele externe, Ministerul de Finanţe român va avea probleme pentru că nu doar euro, ci şi dolarul este mai scump.

    „Nu este nicio posibilitate pentru buget ca nivelul ratei de dobândă să scadă. BCE duce dobânzile în sus pentru a tempera inflaţia. Iar România are nevoie de împrumuturi, din cauza deficitelor mari, şi este obligată să iasă pe pieţele externe. Se va împrumuta, aşadar, mai scump, în viitor, iar asta se va vedea balanţa de plăţi”, spune economistul Laurian Lungu.

    Profesorii sunt în stradă, medicii ameninţă şi ei cu greva, asemenea poliţiştii şi alţii. Este o situaţie complicată pentru că bani nu sunt.

    Economia a crescut cu 4,7% anul trecut, dar a fost o creştere „inflaţionistă”, spune Codirlaşu. Veniturile statului au crescut. Dar veniturile statului au însemnat tot atâta gol în buzunarele oamenilor, fie că lucrează la stat sau în economia privată.

    Veniturile bugetului României au fost anul trecut cu 80 de miliarde de lei mai mari decât în 2021, la o creştere economică de 4,7%. O bună parte din aceşti bani au venit din inflaţie – cel puţin 16 miliarde de lei, dacă vedem creşterea spectaculoasă din încasările din TVA şi accize.

    „Plătim dobânzile la credite din inflaţie. Toţi le plătim”, spune Codirlaşu.

    Guvernul mai are şi o altă problemă.

    Finanţele raportează datoria la PIB, dar: România are una din cele mai mici rate de încasări bugetare, undeva la 31-32% din PIB (32% din PIB anul trecut), faţă de o medie de 42% în UE. Aici intră şi banii UE pentru că veniturile fiscale, singure, nu înseamnă decât 27% din PIB. Aşa stând lucrurile, banii sunt puţini. Dar guvernul se laudă că rata de îndatorare este doar la 50% din PIB – adică 150 de miliarde de euro -, sub media altor ţări. Doar că o ţară precum Franţa, de pildă, are venituri bugetare de 50-55% din PIB, deci îşi permite o datorie de 60% din PIB pentru că are de unde să plătească. În plus, are rating A şi deci se împrumută la dobânzi mici, faţă de România, care, fără să fie în categoria ”gunoi” plăteşte dobânzi de câteva ori mai mari.

    Prin urmare, dacă, dacă raportăm datoria publică nu la PIB ci la venituri, putem vedea că cel puţin 8-10% din buget merg, anual, doar spre plata dobânzilor la credite. Iar aşteptările viitoare nu sunt optimiste. Cum arată economiştii, dobânzile cresc şi situaţia se com­plică.

    „Dobânzile cresc, dar mai este un factor ce nu este luat în seamă. Anume că economia lumii scade. Anul trecut lucrurile au mers binişor. Construcţiile au susţinut economia, dar constatarea BCE este că o scădere abruptă nu este de neluat în seamă. Acum, la noi, cu grevele anunţate, situaţia poate fi, cumva, rezolvată la rectificarea bugetară. Dar o rectificare bugetară nu poate vindeca o economie în scădere – industria suferă, construcţiile sunt aşa şi aşa, consumul nu scade deocamdată, dar creşterea nu mai este cea din trecut”, spune Laurian Lungu.

    Dacă vorbim de procentul pe care Finanţele îl plătesc pentru dobânzi, atunci trebuie să ne uităm în execuţia bugetară la venituri şi cheltuieli.

    „Oportunitatea este că sunt resurse importante pe partea de reduceri de cheltuieli, astfel încât deficitul bugetar să se reducă şi datoria să nu crească puternic. Sunt resurse, nu din salarii, dar sunt. Doar că guvernanţii trăiesc într-o altă lume. Consiliul Fiscal a spus, încă din decembrie 2022 că bugetul, cum este el construit, va avea «o gaură» de 20 de miliarde de lei. Nimeni nu a luat înseamă acest avertisment. Am ajuns în iunie şi suntem unde suntem. Puteau fi luate măsuri de restrângere a cheltuielilor din martie. Nu s-a făcut nimic. Şi cu cât se întârzie, cu atât totul va fi mai neplăcut”, spune Laurian Lungu.