BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Adrian Sârbu: Intrăm în Schengen tot perdanţi, cu controlori de graniţă austrieci în aeroporturi

    Nemo: Schengen venim şi suntem pregătiţi să-ţi facem faţă. Ăsta e mesajul cu care vine Compania Naţională pentru Aeroporturi din Bucureşti. Pregătirile au fost făcute din timp, iar aeroporturile Otopeni şi Băneasa nu o să fie blocate pentru că o să avem culoare separate pentru cei care vin din afara spaţiului Schengen.

    Hofi: Abia aşteptam să ajung la momentele astea în care vedem ofiţerii austrieci pe aeroportul din Otopeni. Asta înseamnă să intri într-un Schengen care în realitate nu mai există.

    Nemo: Există, doar că nu avem noi acces la el.

    Hofi: Asta da, dar nu am avut niciodată acces la Schengen. Schengen e sau nu e. Îţi mai spun o dată. Nu există femeie pe jumătate însărcinată. Ori este, ori nu este însărcinată o femeie.

    Adrian Sârbu: Tu azi eşti european, formal. Ai paşaport pe care scrie…

    Hofi: Ce-i aia european? Scrie România pe paşaport.

    Adrian Sârbu: Pe paşaportul tău scrie Uniunea Europeană, te rog să te uiţi. Nu scrie România, scrie Uniunea Europeană. Eşti parte dintr-o Europă, dar nu parte din core-ul Europei, pentru că nişte cetăţeni în Austria nu au vrut să fii. Hai să ne întoarcem la identitatea culturală română. Dl.Ciolacu zice: „domne, prioritatea mea e să schimb mentalitatea românilor din looseri în winneri deoarece eu am reuşit să declar că am intrat în Schengen”. S-a purtat ca un winner. Nici domnia sa nu şi-a dat seama că e winner, atât de adânc e looser înăuntrul lui şi argatul e înăuntrul lui încât nu a vrut să spună: „domne, prioritatea României este să maximizăm, să capitalizăm câştigul de autoîncredere pe care am reuşit să-l obţinem, şi poate eu am fost driverul acestui câştig, şi de acum încolo prioritatea mea economică este să fim câştigători, să nu mai pierdem şi prin urmare economia va câştiga”. Nu, domnia sa nu spune. Fiţi atenţi. Un lider al României, preşedintele României, vede că un alt lider, prim-ministrul, a reuşit să facă o breşă în zidul ăsta austriac. Şi zice: „Nu, domne. Fiţi serioşi, nu intrăm în Schengen”. Asta ne spune: „Hai să trăim cu spiritul de looseri. Cine? Domnul Iohannis, care nu e român. Dl. Iohannis este neamţ.

    Hofi: Care nu are spirit de looser.

    Adrian Sârbu: Pentru el, dl Iohannis este 100% winner, dl. Iohannis nu citeşte Mioriţa. Domnul Iohannis citeşte Siegfried. Noi citim Mioriţa şi Meşterul Manole, unde angajaţii Meşterului Manole i-au dărâmat ce a construit pentru că nu ştiu de ce s-o fi certat cu el şi după aia au îngropat-o pe nevastă-sa acolo. Pe cine era să îngroape?

    Hofi: Angajaţii Meşterului Manole erau ca mecanicii auto…

    Adrian Sârbu: Deci, noi trăim şi facem apologia eşecului care este dărâmarea Mănăstirii Argeşului. De ce să nu ne trezim în fiecare dimineaţă să ne spunem “sunt câştigătorul acestei zile, cum am fost câştigătorul zilei de ieri. Alaltăieri nu mi-a ieşit, dar nu am ratat. A fost o situaţie, dar azi câştig, mâine câştig” şi aşa mai departe.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

     

     

  • Adrian Sârbu: Intrăm în Schengen tot perdanţi, cu controlori de graniţă austrieci în aeroporturi

    Nemo: Schengen venim şi suntem pregătiţi să-ţi facem faţă. Ăsta e mesajul cu care vine Compania Naţională pentru Aeroporturi din Bucureşti. Pregătirile au fost făcute din timp, iar aeroporturile Otopeni şi Băneasa nu o să fie blocate pentru că o să avem culoare separate pentru cei care vin din afara spaţiului Schengen.

    Hofi: Abia aşteptam să ajung la momentele astea în care vedem ofiţerii austrieci pe aeroportul din Otopeni. Asta înseamnă să intri într-un Schengen care în realitate nu mai există.

    Nemo: Există, doar că nu avem noi acces la el.

    Hofi: Asta da, dar nu am avut niciodată acces la Schengen. Schengen e sau nu e. Îţi mai spun o dată. Nu există femeie pe jumătate însărcinată. Ori este, ori nu este însărcinată o femeie.

    Adrian Sârbu: Tu azi eşti european, formal. Ai paşaport pe care scrie…

    Hofi: Ce-i aia european? Scrie România pe paşaport.

    Adrian Sârbu: Pe paşaportul tău scrie Uniunea Europeană, te rog să te uiţi. Nu scrie România, scrie Uniunea Europeană. Eşti parte dintr-o Europă, dar nu parte din core-ul Europei, pentru că nişte cetăţeni în Austria nu au vrut să fii. Hai să ne întoarcem la identitatea culturală română. Dl.Ciolacu zice: „domne, prioritatea mea e să schimb mentalitatea românilor din looseri în winneri deoarece eu am reuşit să declar că am intrat în Schengen”. S-a purtat ca un winner. Nici domnia sa nu şi-a dat seama că e winner, atât de adânc e looser înăuntrul lui şi argatul e înăuntrul lui încât nu a vrut să spună: „domne, prioritatea României este să maximizăm, să capitalizăm câştigul de autoîncredere pe care am reuşit să-l obţinem, şi poate eu am fost driverul acestui câştig, şi de acum încolo prioritatea mea economică este să fim câştigători, să nu mai pierdem şi prin urmare economia va câştiga”. Nu, domnia sa nu spune. Fiţi atenţi. Un lider al României, preşedintele României, vede că un alt lider, prim-ministrul, a reuşit să facă o breşă în zidul ăsta austriac. Şi zice: „Nu, domne. Fiţi serioşi, nu intrăm în Schengen”. Asta ne spune: „Hai să trăim cu spiritul de looseri. Cine? Domnul Iohannis, care nu e român. Dl. Iohannis este neamţ.

    Hofi: Care nu are spirit de looser.

    Adrian Sârbu: Pentru el, dl Iohannis este 100% winner, dl. Iohannis nu citeşte Mioriţa. Domnul Iohannis citeşte Siegfried. Noi citim Mioriţa şi Meşterul Manole, unde angajaţii Meşterului Manole i-au dărâmat ce a construit pentru că nu ştiu de ce s-o fi certat cu el şi după aia au îngropat-o pe nevastă-sa acolo. Pe cine era să îngroape?

    Hofi: Angajaţii Meşterului Manole erau ca mecanicii auto…

    Adrian Sârbu: Deci, noi trăim şi facem apologia eşecului care este dărâmarea Mănăstirii Argeşului. De ce să nu ne trezim în fiecare dimineaţă să ne spunem “sunt câştigătorul acestei zile, cum am fost câştigătorul zilei de ieri. Alaltăieri nu mi-a ieşit, dar nu am ratat. A fost o situaţie, dar azi câştig, mâine câştig” şi aşa mai departe.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

     

     

  • 3500 de cititori decid prioritatea nr. 2 a României în 2024

    Hofi: După îndelungi discuţii în coaliţie PSD recunoaşte. Ar fi de acord cu comasarea alegerilor dar numai daca propunerea PNL ar fi sustinuta si de alte partide. Asta spune vicepreşedintele PSD, Gabriel Zetea care nu exclude modificarea a Statutului PSD, astfel încât nici candidatul la Preşedinţie să nu fie neapărat preşedintelui partidului. Să fie unul comun al coaliţiei, dar să fie de stânga.

    Nemo: Şi am ajuns la preocuparea nr. 2 a românilor când vine vorba de priorităţi, democratică.

    Adrian Sârbu: Mă aştept ca românii să fie mai inerţi la acest blat istoric. Practic, România e clar împărţită. E România partidelor şi a votanţilor lor, cu interesele lor care, iarăşi sunt foarte clare. Banii din buget, inclusiv ce vine de la UE, sunt pentru ei. Noi, restul, trebuie să producă taxele care generează o parte din banii ăştia, că restul, pe baza a ce producem noi şi a PIB-ului nostru se iau bani de la UE. Bine. Românilor nu li sa oferit oportunitatea de a vota pentru democratică. Sunt convins că ar fi votat majoritar împotrivă. A fost un blat şi o manevră înăuntrul comunităţii politice pentru că s-au gândit şi că românii sunt inerţi şi oricum nu au cum să reacţioneze. Ce să faci, revoluţie? Deci, aceştia 3500 de români prim-miniştri spun, cu aproape 20% din voturi, că eo prioritate să revim la ceea ce România a început să simtă că fiind stătea ei naturală. O democraţie liberală, într-o economie de piaţă, care îşi doreşte să evolueze. România eo democraţie eşuată. De ce? Pentru că: 1. Românul nu mai votează, că spune că e dezamăgit. Greşit. E o insultă pe care şi-o aduce sieşi. Nu, românul trebuie să voteze, să se lupte pentru că orice non vot eo ratare. E o ratare a unei şanse ca un alt tip de ideologie, de mentalitate să devină măcar prezentă, dacă nu majoritară în lumea acestor aşa-zişi lideri. Sigur, ne apucăm acum să dăm sfaturi dlui Ciolacu. E, aici e situaţia reală şi foarte gravă a României. Toţi aceste cetăţeni îşi au interesele lor în această ţară. Şi ei, astăzi, din păcate, prevalează. De ce au obosit ei? Pentru că au de făcut 5 campanii electorale. Acum zice: „domne, ştiţi ceva… Incredibil… Ştiţi ceva, avem candidat comun. Nu mai facem alegeri de 4 ori. Ne permitem să facem numai de trei ori, dar de fapt de două ori, dar numai o dată. Şi după aia niciodată că v-am spus candidatul şi am hotărât noi. Şi avem şi doi preşedinţi”. Constituţia spune că primul lucru într-un stat şi să votăm. Şi dacă nu vor să coste 3,5 miliarde de lei, luăm frumos telefonul mobil, nu-i mai dăm banii STS-lui, că nu ştim cine-s ăia, votăm cu mobilul. Luăm o platformă consacrată globală şi votăm în fiecare zi.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privati ​​şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democraţie şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentală din pierzătorii românilor în câştigători, capabili să promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

  • Adrian Sârbu: Zelenski şi-a amintit de noi. Sunt buni şi banii mărunţi ai României

    Nemo: Volodimir Zelenski este în turneu în ţările baltice. Preşedintele ucrainean se îndreaptă către ţările apropiate pentru a obţine ajutor. El a discutat şi cu preşedintele polonez Duda şi cu Iohannis al nostru. Zelenski a mulţumit României pentru cooperare, în special în ceea ce priveşte exporturile de cereale şi pregătirea piloţilor pentru avioanele F16.

    Adrian Sârbu: România a deschis graniţele, România a lăsat grâul ucrainean să treacă pe aici, nu a creat o problemă şi nu i-a ascultat pe agricultorii români, cum au făcut polonezii cu ai lor. Eu aş fi vrut ca dl. Zelenski, că tot l-ai pomenit acum… dar frumoasă observaţie că şi-a amintit şi de noi.

    Hofi: Da, dar după ce s-a terminat filmul.

    Adrian Sârbu: Acum, dacă a ajuns la bani mărunţi, sunt buni şi ăia, nu? Eu cred că ar fi fost o mulţumire mult mai bine primită de români să ne spună că în Bucovina se vorbeşte, se învaţă româneşte la şcolile de români de acolo. Că nu se mai învaţă limba ucraineană.

    Hofi: Nu se poate, e război.

    Adrian Sârbu: Nu, dar el s-a angajat că va respecta condiţiile UE pentru aderare. Ce mă îngrijorează e că dl. Zelenski vorbeşte mai mult de Moldova decât vorbim noi. Nu pentru că sunt la pachet pentru aderarea la UE, dar când s-a pus problema securităţii Moldovei, Ucraina s-a repezit să spună: „îi asigurăm noi securitatea”.

    Nemo: Ba chiar mai mult. Pe la începutul conflictului a spus: „Ce, aveţi probleme în Transnistria? Intrăm noi şi rezolvăm rapid”.

    Hof:i Păi au mai multe arme, echipamente.

    Adrian Sârbu: Şi Modova e ucraineană, ca şi Bucovina, cât a rămas de la Stalin? Eu aş zice că nu. Nu?

     

     

  • Investiţia de 13 mld. de dolari a gigantului Microsoft în OpenAI riscă să fie anchetată de autorităţile UE

    Comisia Europeană examinează în prezent dacă implicarea Microsoft în start-up-ul OpenAI ar trebui să fie supusă verificării în conformitate cu regulile de fuziuni din cadrul Uniunii Europene (UE), deschizând astfel calea pentru o anchetă formală şi chiar pentru o posibilă anulare dacă se constată că tranzacţia afectează concurenţa corectă, scrie Bloomberg.

    „Lumea virtuală şi inteligenţa artificială generativă se dezvoltă rapid. Este fundamental ca aceste pieţe noi să rămână competitive şi să nu existe nimic care să împiedice întreprinderile să crească şi să le ofere consumatorilor cele mai bune şi inovatoare produse“, a declarat Margrethe Vestager, comisarul UE pentru concurenţă.

    Microsoft a beneficiat în mod semnificativ de pe urma investiţiei sale în OpenAI. Integrând tehnologia OpenAI în aproape toate produsele sale, gigantul software a devenit lider în domeniul inteligenţei artificiale la nivel global, în timp ce rivalul său Alphabet Inc., Google, s-a străduit să recupereze decalajul şi să îl prindă din urmă.

    Un purtător de cuvânt al Microsoft a declarat că începând din 2019 a „încheiat o parteneriat cu OpenAI care a stimulat inovaţia şi concurenţa în domeniul inteligenţei artificiale, păstrând în acelaşi timp independenţa ambelor companii.“

    Recenta demitere, şi ulterior reangajarea lui Sam Altman în calitate de şef al OpenAI, a expus cât de strâns legate au devenit cele două companii. Acţiunile Microsoft au scăzut imediat după ce consiliul OpenAI l-a demis pe Altman. Directorul executiv al Microsoft, Satya Nadella, a negociat personal şi a pledat pentru revenirea sa în companie, exprimându-şi la un moment dat intenţia de a-l angaja pe Altman însuşi, împreună cu alţi angajaţi de la OpenAI care doreau să plece.

    Consiliul OpenAI a fost în cele din urmă de acord ca Altman să revină în comapnie, iar apoi OpenAI a numit apoi un consiliu interimar format din trei persoane şi a adăugat Microsoft ca observator fără drept de vot.

    În decembrie, autoritatea britanică de concurenţă a anunţat că această poveste a determinat-o să verifice dacă investiţiile Microsoft ar trebui să fie examinate mai detaliat. Autoritatea de reglementare a concurenţei din Marea Britanie (Competition and Markets Authority – CMA) a spus că va examina dacă echilibrul de putere dintre cele două companii s-a schimbat fundamental pentru a da unei părţi mai mult control sau influenţă asupra celeilalte. Bloomberg a raportat anterior că şi Comisia Federală de Comerţ din SUA a făcut investigaţii cu privire la legăturile dintre cele două companii.

    Acţiunile de examinare a investiţiei Microsoft în OpenAI pun din nou gigantul tech american sub lupa antitrust în Europa. Achiziţia sa a gigantului de jocuri video Activision Blizzard a fost iniţial blocată de CMA din Marea Britanie înainte ca autoritatea britanică să revină asupra deciziei şi să o aprobe în octombrie. UE a aprobat deja tranzacţia în mai.

    La baza parteneriatului dintre Microsoft şi OpenAI stă cantitatea masivă de putere de calcul necesară pentru a menţine boom-ul mondial în inteligenţa artificială generativă. Rularea sistemelor din spatele uneltelor precum ChatGPT şi Google’s Bard a dus la o creştere a cererii pentru servicii de cloud şi capacitate de procesare. OpenAI, de exemplu, a devenit un client important al afacerii de cloud a Microsoft.

    La rândul său, toţi cei trei mari furnizori de servicii de cloud computing din lume — Microsoft, Amazon.com Inc. şi Google — au devenit investitori activi în start-up-urile de inteligenţă artificială.

    Autorităţile antitrust ale UE au anunţat şi o solicitare de feedback cu privire la problemele de concurenţă care pot apărea în domeniul inteligenţei artificiale generative şi al lumilor virtuale.

    „Invităm întreprinderile şi experţii să ne informeze cu privire la orice probleme de concurenţă pe care le pot percepe în aceste industrii, urmărind îndeaproape şi parteneriatele de inteligenţă artificială pentru a ne asigura că nu distorsionează în mod nejustificat dinamica pieţei“, a spus Vestager.

    Comisia cu sediul în Bruxelles a adăugat că investiţia de capital de risc în domeniul inteligenţei artificiale în UE este estimată la peste 7,2 miliarde de euro în 2023, iar dimensiunea pieţei lumilor virtuale în Europa este estimată să fi depăşit 11 miliarde de euro. Creşterea exponenţială este probabil să aibă un impact major asupra modului în care întreprinderile concurează, a declarat autoritatea.

     

  • Mario Draghi, fostul preşedinte al BCE şi prim-ministru al Italiei ar putea ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului European după retragerea lui Charles Michel

    Planul lui Charles Michel de a demisiona anticipat din funcţia de preşedinte al Consiliului European a dat startul negocierilor pentru posturile de conducere din UE, fostul prim-ministru italian Mario Draghi fiind considerat de unii drept principalul candidat, scrie Financial Times.

    Draghi, în vârstă de 76 de ani, a ocupat în trecut poziţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene, fiind în prezent o potenţială opţiune pentru a-i succeda lui Michel, au declarat pentru Financial Times oficiali şi diplomaţi ai UE.

    Există posibilitatea ca în perioada următoare să fie ilustraţi şi alţi candidaţi pentru rolul de preşedinte al Consiliului European, care presupune prezidarea şi stabilirea agendei pentru summiturile liderilor UE.

    Este dificil de prezis succesiunea ofertelor pentru ocuparea posturilor de conducere din UE, care depind şi de rezultatul alegerilor la nivelul Uniunii, au precizat persoanele respective. O sursă apropiată lui Draghi a declarat că acesta nu doreşte să ocupe niciunul dintre rolurile de conducere ale blocului comunitar. 

    Dar speculaţiile privind perspectivele lui Draghi, bazate pe palmaresul, experienţa şi statura sa ca una dintre cele mai proeminente figuri ale Uniunii Europene, subliniază dorinţa multor capitale de a finaliza alegerea unui succesor cu mult înainte de plecarea probabilă a lui Michel la jumătatea lunii iulie.

    „Draghi este genul de figură pe care oamenii o vor refuza foarte greu dacă va beneficia de o susţinere oficială solidă”, a declarat Nathalie Tocci, director al Istituto Affari Internazionali, un think-tank cu sediul la Roma.

    „Este puţin probabil ca el să refuze postul dacă i se va cere acest lucru în mod serios, deşi considerăm că nu va face nicio presiune în această direcţie”, a spus Tocci.

    Urgenţa de a găsi un succesor pentru Michel – care va candida ca europarlamentar – a fost parţial determinată de normele UE care ar permite liderului eurosceptic proeminent al Ungariei, Viktor Orban, să preia postul dacă nu se va ajunge la un acord asupra unui candidat până la momentul în care preşedintele Consiliului European se va retrage.

    Începând cu 1 iulie, Ungaria va deţine preşedinţia rotativă semestrială a UE. Membrii proaspăt aleşi ai Parlamentului European trebuie să îşi preia mandatul până la jumătatea lunii iulie, aceasta fiind ultima dată la care Michel ar putea rămâne preşedinte. 

    Însă liderii UE au, de asemenea, opţiunea de a instala un candidat interimar care să îl excludă pe Orban. Cu toate acestea, este puţin probabil ca Draghi să accepte acest rol cu titlu interimar, a declarat un oficial.

    Draghi s-a retras din viaţa publică în 2022, după ce perioada în care a fost prim-ministru al Italiei a fost scurtată de alegeri anticipate. Cu toate acestea, politicianul italian a preluat un rol de consilier al UE anul trecut, când preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut să redacteze un raport privind competitivitatea şubredă a blocului.

  • Dragos Damian, Terapia Cluj: Marcel Ciolacu, lasă-i să ţipe, Bugetul 2024 este în regulă. Cu bani din PNRR, cu ordonanţă-trenuleţ, cu e-factură, cu Directiva UE 2523, etc., o să ţină.

    Aşadar, discuţii aprinse despre Bugetul 2024, responsabile, serioase, aplicate, politicianiste, ridicole, resemnate, amendamente, etc. Şi, din când în când, după cum îşi doresc sponsorii politici, mai apare cate o “modificare” la ordonanţă-trenuleţ, care e la baza multor calcule de încasare la bugetul 2024. 

    Bugetul pe 2024 enervează pe mulţi, dar va rezista, din motivele enunţate în titlu la care, dacă se mai adaugă şi limitarea cashului, eram premianţi. Nu va fi nici o catastrofă în 2025 şi după, pentru că va intra în vigoare Directiva UE 2523. Aşadar Romania va incasa şi mai mulţi bani.

    Marcel Ciolacu, mediul de afaceri s-a aprins pentru că 2024 este despre predictibilitatea continuării îmbogăţirii prin şmecherii ca în 2022-23 şi nu despre predictibilitatea continuării afacerilor.

    Patru observaţii pentru 2024, poate ţine seama cineva de ele.

    Salariu minim brut de 3.300-3.700 lei
    Nimeni nu poate trăi din netul unui salariu minim de 3.300 lei, sau de 3.700, propunerile de pe masă. Ţinem captivi 1,5 milioane de angajaţi şi polarizăm ţară într-o manieră greu de stăpânit. De înţeles că oamenii de afaceri se plâng prietenilor din partide că nu pot susţine un brut de 4.000-5.000 lei fară scutiri la care să adauge şi sponsorizările politice, dar să tii angajaţii pe un net de 2.000 de lei, în ziua de astăzi, este să-i condamni la sărăcie. Şi nu, Romania nu are cea mai mare fiscalitate în muncii din UE, mint cei care spun asta, păcat că mulţi dintre ei sunt consultanţi economici serioşi.

    Impozit 1% pe cifra de afaceri
    O măsură care nu este neapărat lipsită de justiţie poetică dacă ne uitam la săracele companii care au creşteri de venituri de două cifre şi, magie şi suspans, înregistrează de ani de zile pierderi. Introducerea măsurii ar demonstra însă că statul roman nu este capabil să ţină sub control maximum 500 de companii mari, care au cifra de afaceri peste un anumit prag, darămite sute de mii de alti agenţi economici. Şi ştiţi ce se discuta acum în laboratoarele consultanţilor, analiştilor, lobistilor? Cum să sprijinim companiile cu marje mari de profit ca să şi le aducă la pragul de maximum 6%.

    Schemele de ajutor de stat
    Ne-strategizate – mâncare, chimie, energie, apărare – schemele de ajutor de stat fie trimit bani la clienţii politici, fie la cei care s-ar descurca şi fară ele, fie la cei care investesc în sectoare care nu aduc valoare adăugată pentru Romania. Simpla condiţionalitate a păstrării locurilor de muncă create din care se returnează ajutorul de stat este insuficienta. Este necesară o strategizare sectoriala. Aruncăm bani pe fereastră şi nu cerem nimic la schimb.

    Suplimentele alimentare.
    Sunt nişte băieţi pe undeva care au ceva cu NC2106, văd surse de câştiguri bugetare, deşi aici sunt încadrate produse utilizate de obicei de persoanele cu probleme de sănătate. În 2022 produsele încadrate la NC2106 nu au fost scutite de efectul legii 81, creând haos pentru producători şi retailul farmaceutic, unde se vând marea lor majoritate. Acum, în 2023, în ordonanţă-trenuleţ apar fară noimă şi cu o dedicaţie – manoza, haha! – o serie de prevederi referitoare la cota de TVA corelată cu conţinutul de zahar şi la regimul accizelor nearmonizate, din nou, fară a fi scutite produsele din NC2106 – nimeni nu ia, de exemplu, vitamina C sau calciu sau sirop de tuse din plante, ca să-şi astâmpere pofta de sete sau de dulce. Aşadar, paradoxal, produse care sprijină sănătatea cad victime colaterale ale introducerii de taxe şi accize pe produse care dăunează sănătăţii. A comentat vreun partid politic la asta? Sau aşteaptă scandalul de după 1 ianuarie când se vor scumpi vitamina C şi calciu şi siropul de tuse din plante?

    Mai sunt încă vreo 2 săptămâni până la 1 ianuarie 2024 şi vreo 3 săptămâni până se întoarce lumea din concedii şi se vă lovi de concretul Bugetului 2024 şi mai ales al ordonanţei-trenuleţ. Între timp, bieţii de noi, sărăciţi de Marcel Ciolacu, suntem cu toţii la cumpărături, făcând cu greu faţă tornadei roşii, înghesuielii şi cozilor de peste tot şi sold-out-urilor de pe toate liniile aeriene, staţiunile, hotelurile şi restaurantele.

  • Cine este preşedintele european ce este pe cale să devină dictator. Aliatul lui Orban şi Putin îşi cimentează controlul asupra ţării lui

    Partidul preşedintelui sârb Aleksandar Vucic a obţinut o victorie puternică în alegerile anticipate organizate în Serbia în weekendul trecut, întărind controlul de un deceniu al liderului din Balcani asupra ţării, scrie Bloomberg.

    Amploarea victoriei obţinute de Vucic înseamnă că acesta va rămâne principala figură în atenţia diplomaţiei americane şi europene în zona Balcanilor de Vest, scrie Politico.

    Partidul preşedintelui sârb Aleksandar Vucic a obţinut o victorie puternică în alegerile anticipate organizate în Serbia în weekendul trecut, întărind controlul de un deceniu al liderului din Balcani asupra ţării, scrie Bloomberg.

    Partidul de guvernământ Progresist Sârb (SNS) al lui Vucic şi-a declarat victoria deşi oficialii de-abia începuseră procesul de numărare a voturilor în cadrul a ceea ce a fost perceput drept un test crucial al puterii lui Vucic în faţa unei opoziţii unite dintr-o coaliţie pro-occidentală, notează rferl.org.

    „Este o victorie absolută“, a declarat Vucic în faţa suporterilor din Belgrad după închiderea secţiilor de vot. Acesta s-a angajat să unească ţara şi să croiască calea Serbiei către Uniunea Europeană refuzând în acelaşi timp să recunoască independenţa Kosovo. Cel mai popular politician al Serbiei şi aliat vechi al lui Vladimir Putin, Vucic încearcă să conducă Serbia către statutul de membru al UE, menţinându-şi în acelaşi timp relaţiile tradiţionale cu Rusia. Ambiţiile Serbiei de a deveni membru al UE s-au lovit de tensiunile persistente cu Kosovo. „Repararea“ relaţiilor dintre cele două reprezintă o condiţie a aderării la bloc, potrivit Bloomberg.

    Premierul Ana Brnabic, vicepre­şe­dinte al SNS, a declarat că SNS va putea forma o majoritate în par­lament de unul singur şi a respins acu­zaţiile opoziţiei privitoare la nereguli în decursul procesului alegerilor.

    Grupuri de observatori au raportat nereguli în secţiile de votare. Aproximativ 5.800 de monitori internaţionali au fost prezenţi în Serbia, observaţiile acestora urmând să fie făcute publice în următoarele zile, conform rferl.org.

    Criticii lui Vucic se plâng că preşedintele şi-a întărit dominaţia prin controlul asupra presei şi guvernului. Unele sondaje au indicat că aproape jumătate din ţară nu a crezut că alegerile vor fi libere sau corecte.

    Amploarea victoriei obţinute de Vucic înseamnă că acesta va rămâne principala figură în atenţia diplomaţiei americane şi europene în zona Balcanilor de Vest, scrie Politico.

    Aleksandar Vucic a dominat scena politică sârbă în ultimul deceniu, mai întâi ca premier şi mai apoi ca preşedinte. Pentru susţinători, relatează BBC, acesta este un lider pragmatic care a trecut peste diviziunile adânci ale ţării şi a obţinut o creştere economică susţinută. Criticii în schimb se plâng că acesta şi-a consolidat puterea în propriile mâini şi a subminat normele democratice.

    Pentru Zorana Mihajlovic, fost vicepremier al Serbiei, Vucic este „un populist pe cale să devină dictator“.

    În timp, Vucic a cultivat relaţii bune cu puteri geopolitice rivale. Acesta spune că vrea ca Serbia să se alăture UE, care reprezintă peste jumătate dn comerţul Serbiei, însă în acelaşi timp a promovat relaţii bune cu Rusia şi a deschis Serbia în faţa investiţiilor chineze.

    UE este cel mai mare partener comercial al Serbiei. În 2022, investiţiile străine directe ale blocului în Serbia s-au ridicat la 1,5 miliarde de euro. China este cel mai mare investitor individual în Serbia. Până în 2022, investiţiile chineze din această ţară au atins nivelul investiţiilor totale realizate de toate cele 27 de ţări membre ale UE.

    Anul trecut, Serbia a înregistrat un boom al investiţiilor străine directe, unii analişti şi date sugerând că acesta este alimentat de cetăţenii ruşi şi ucraineni care fug din ţările respective şi de o creştere exponenţială a numărului de companii ruseşti din Serbia.

    Zorana Mihajlovic crede că Vucic nu este în mod instinctiv pro-Rusia, ci pur şi simplu pragmatic: „Cu cât este mai izolată Serbia, cu atâta creşte controlul său asupra puterii“.

     

     

  • UE se străduieşte să îl facă pe Orbán să realizeze “costurile totale” ale izolării politice după veto-ul asupra ajutorului pentru Ucraina. Oprirea finanţării Kievului a fost “punctul culminant al escaladării” tensiunilor din partea premierului maghiar antagonist

    Liderii ţărilor UE au rămas să se gândească la modalităţi de a-l împiedica pe Viktor Orbán să diminueze sprijinul Bruxelles-ului pentru Kiev, au declarat oficiali şi diplomaţi, după ce intransigenţa liderului ungar în ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina a marcat un nou minim în relaţiile sale cu blocul comunitar, scrie FT. 

    La summitul liderilor UE de joi de la Bruxelles, Orbán a cedat în mod neaşteptat în ceea ce priveşte negocierile de aderare, după ce a fost convins de cancelarul german Olaf Scholz să părăsească sala pentru o cafea, de fapt abţinându-se după ce a semnalat timp de săptămâni întregi că se va opune oricărei iniţiative de a începe discuţiile.

    Însă, câteva ore mai târziu, a distrus momentul de sărbătoare al Kievului – şi a încântat Kremlinul – prin veto-ul la pachetul de ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pe patru ani.

    Chiar şi după standardele lui Orbán, a fost o performanţă care i-a înşelat pe partenerii săi. Refuzul său de a căuta un compromis într-o problemă esenţială de securitate a UE i-a consternat chiar şi pe cei care s-au certat cu el ani de zile.

    Daniel Hegedüs, senior fellow la think-tank-ul German Marshall Fund, a declarat: “A fost un punct scăzut pentru UE şi un nou punct culminant al escaladării.”

    În cea mai mare parte a celor 13 ani de când se află la putere, Orbán s-a folosit de o relaţie antagonică cu UE pentru a galvaniza alegătorii şi a obţine concesii financiare de la Bruxelles. Actuala sa dispută cu Bruxelles-ul este suspendarea finanţării de 20 de miliarde de euro din cauza unor preocupări legate de statul de drept şi de drepturile fundamentale, însă oficialii UE acţionează pentru a-i limita capacitatea de a contracara agenda blocului.

  • Premierul Marcel Ciolacu, înaintea şedinţei de guvern pentru aprobarea bugetului pe 2024: Ţintim o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din UE. Investiţiile vor fi de 7% din PIB şi sunt bani pentru creşterile de pensii şi de salarii pentru profesori. Nu vor exista creşteri de taxe în 2024

    Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, a spus, înaintea şedinţei de guvern în care se va aproba bugetul de stat pentru 2024, că guvernul ţinteşte o creştere economica de 3,4% in 2024, a doua cea mai mare din Uniunea Europeana.

    „Ţintim o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, asta înseamnă 150 mld. lei în plus la PIB-ul României în acest an. Bugetul asigurărilor sociale arată că există bani atât cât pentru creşterea pensiilor şi sunt prevăzute fonduri pentru creşterea alocaţiilor şi ajutoarelor sociale. Majorăm salariile profesorilor”, a spus Marcel Ciolacu.

    Şedinţa de guvern a început joi în jurul orei 21:00, după mai multe ore de discuţii în coaliţie. Guvernul PSD-PNL va aproba bugetul în această noapte, cu un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024 şi cu venituri în creştere cu 13%, iar cheltuieli majorate cu 10%. Analiştii financiari consultaţi de ZF, Consiliul Fiscal şi mai multe patronate sunt însă de părere că bugetul propus nu este realist şi că guvernul a supraestimat veniturile şi a subestimat cheltuielile.

    Ce a spus Marcel Ciolacu:

    Adoptăm astăzi bugetul de stat pentru 2024, unul axat pe investiţii de circa 7% din PIB. Anul viitor, investiţiile vor contribui cu jumătate la creşterea economică, iar creşterea investiţiilor va fi dublă faţă de cea a consumului. Aici este de fapt cheia dezvoltării economiei, unde, uneori, cu discuţii lungi, uneori aprinse, am lucrat cu toată echipa guvernamentală.

    Ţintim o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, asta înseamnă 150 mld. lei în plus la PIB-ul României în acest an. Bugetul asigurărilor sociale arată că există bani atât cât pentru creşterea pensiilor şi sunt prevăzute fonduri pentru creşterea alocaţiilor şi ajutoarelor sociale. Majorăm salariile profesorilor.

    Investiţiile sunt de 120 mld. lei, un record absolut după anul 1989. Avem cel mai mare buget din istorie la educaţie, cu peste 21 mld. lei mai mult decât în 2023. 6,5 mld. de lei în plus la transporturi pentru alte loturi de autostrăzi, trenuri electrice, vagoane şi modernizarea porturilor.

    Nu vor exista creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv multiplicarea economică a investiţiilor şi luptei contra evaziunii. Avem pretenţii sporite la Fisc şi Vamă în 2024 să-şi facă mai bine treaba cu instrumente digitale cum le au acum.

    Avem un buget sustenabil, cu investiţii de 7% din PIB, inflaţia va continua să scadă. Am văzut cu toţii că în noiembrie este deja la 6,7%, ţinta este ca în 2024 să scadă la sub 5%. În paralel, continuăm reducerea cheltuielilor statului. În final, vor rămâne mai puţine instituţii, reducând astfel birocraţia. În ţară respectăm ce am promis administraţiilor locale. Despre salariul minim pe economie, propunerea noastră este de 3.700 de lei de la 1 iulie, pentru a asigura predictibilitatea cerută de mediul de afaceri şi păstrăm, până atunci, cei 200 de lei neimpozabili.

    Sperăm să se voteze bugetul în Parlament înainte de Crăciun.