Guvernul ungar intenţionează să introducă o taxă specială pe producătorii farma în funcţie de cifra de afaceri a acestora, scrie Daily News Hungary.
Noua taxă va aduce venituri suplimentare semnificative la bugetul public în 2023.
Producătorii farma vor fi obligaţi să evalueze, declare şi să plătească taxa specială pe 2022 şi 2023 în funcţie de cifra de afaceri.
Pe pieţele imobiliare mari sau mature ale lumii se reaşează plăcile tectonice, adică este cutremur. În unele locuri valul seismic este mai puternic, în altele este mai slab. În China s-au produs câteva falimente de renume. În SUA, de unde un colaps al pieţei imobiliare a produs criza financiară globală, preţurile scad, „în sfârşit“, spun unii, şi scăderi mai ample sunt aşteptate pentru anul viitor.
Şi în Suedia, una dintre cele mai încinse şi scumpe pieţe imobiliare ale lumii, preţurile scad cu cea mai mare viteză de după 2013. Marea Britanie nu este nici ea ocolită de unda seismică. A rămas falia Europei de Est inactivă? Nu, şi vor fi trepidaţii şi aici, cred câţiva analişti.
În Ungaria, după o creştere de peste un an şi jumătate, chiriile au stagnat în septembrie, faţă de august. În Budapesta chiar au scăzut. Dinamica reflectă scumpirile generalizate şi schimbarea regulilor privind utilităţile, scrie Hungary Today.
În capitală, stagnează şi preţurile apartamentelor vechi, motivul fiind scăderea interesului cumpărătorilor. Preţuri nominale în stagnare şi inflaţie uriaşă înseamnă că preţurile reale scad. Dezbaterile dacă tendinţa va deveni naţională sunt multe. Iar multe depind de venirea unei crize a veniturilor. Ungaria se confruntă deja cu una dintre cele mai acute crize ale costului vieţii din UE.
Veştile alarmiste (pentru unii) nu lipsesc. Spre exemplu, Daily News Hungary scrie că din ianuarie pe piaţa imobiliară maghiară îşi va face apariţia panica. Adică tot mai mulţi oameni vor încerca să-şi vândă locuinţele pentru că nu mai pot face faţă cheltuielilor tot mai mari. O analiză a site-ul de specialitate Ingatlan.com a găsit că tot mai mulţi oameni încercă deja „să scape“ de locuinţele lor.
Însă adevăratul tăvălug va veni după cea de-a doua sau a treia serie de facturi la utilităţi uriaşe. Cei care nu vor putea suporta povara se vor grăbi să-şi vândă casele, scrie szmo.hu. Dar vânzătorilor nu le va fi uşor. Până la urmă, cine ar vrea să cumpere ceva vândut tocmai pentru că este prea împovărător? După creşterea dramatică a preţurilor locuinţelor în ultimii ani vine un val de scumpiri ale întreţinerii şi utilităţilor.
În acest context, este de aşteptat ca piaţa imobiliară să o ia în două direcţii: locuinţe eficiente la orice fel de consum, care nu necesită modificări, care sunt scumpe dar îşi menţin valoarea în timp, şi locuinţe neizolate, fără tâmplărie termopan, care se vor ieftini. Pot redeveni populare şi casele de dimensiuni mici, unde consumul de electricitate sau de agent termic este mic. Saltul spectaculos în tendinţă va putea fi observat după ce proprietarii primesc a doua sau a treia factură cu preţurile noi la utilităţi, adică în jurul Crăciunului.
Prin urmare, este de aşteptat ca în primele luni ale anului viitor oferta de locuinţe să crească simţitor. În Polonia, piaţa imobiliară se confruntă cu un deficit uriaş, de 1,5-2 milioane de apartamente, scrie Puls Biznesu. Problema s-a acutizat după ce Rusia a invadat Ucraina, forţând sute de mii de ucraineni să se refugieze la vecinii polonezi.
Cu toate acestea, ritmul de construcţie încetineşte brutal, iar analiştii spun că acesta este rezultatul fricii dezvoltatorilor că cererea va continua să scadă şi că preţurile de pe piaţa imobiliară se vor prăbuşi. Datele băncii centrale arată că în cele mai mari şase oraşe numărul de apartamente vândute a scăzut în trimestrul II cu 53% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Scăderea reflectă dobânzile ipotecare mai mari şi condiţiile de creditare mai scumpe. Însă în pofida interesului mai redus pentru achiziţionarea de locuinţe, preţurile au continuat să urce. O explicaţie ar fi, portivit Warsaw Voice, dorinţa dezvoltatorilor de a menţine marjele, adică profitul. Statul polonez are un program vast de construire de locuinţe, dar acesta nu a funcţionat aşa cum s-a dorit. Creşterea dobânzilor şi scumpirea creditului sunt asociate cu inflaţia, care continuă să accelereze. De aceea, cel mai probabil creditul se va scumpi şi mai mult pe măsură ce banca centrală va fi forţată să majoreze dobânzile.
Acest lucru înseamnă condiţii şi mai dificile de finanţare a achiziţiilor imobiliare. În Polonia se vorbeşte de ceva timp ce un colaps al vânzărilor.
Comisia Europeană a anunţat joi că va reţine toate cele 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE pentru Ungaria până când guvernul acesteia va îndeplini condiţiile legate de independenţa sistemului judiciar, libertăţile academice, drepturile LGBTQI şi sistemul de azil, scrie Reuters.
Instituţiile UE deciseseră deja, la 12 decembrie, să îngheţe 6,3 miliarde de euro din aceste fonduri până când guvernul lui Viktor Orban va îndeplini un set de 17 condiţii legate, de asemenea, de sistemul judiciar şi de abordarea corupţiei la nivel înalt.
Cele 22 de miliarde de euro reprezintă suma fondurilor de coeziune ale UE pe care Ungaria urmează să o primească din bugetul pe termen lung al UE între 2021 şi 2027. Acestea sunt transferuri de la UE menite să egalizeze standardele de viaţă între cei mai bogaţi şi cei mai săraci membri ai UE, plătite în principal ca rambursări pentru banii cheltuiţi de guvernele individuale pentru obiectivele convenite.
Cele 22 de miliarde de euro destinate Ungariei sunt alocate pentru programe precum educaţia pentru copiii defavorizaţi, modernizarea transportului feroviar, accesul la internet în bandă largă şi ajutoare pentru regiunile afectate de închiderea unor mine de cărbune.
Decizia de a reţine întreaga sumă destinată Ungariei a fost luată deoarece joi Comisia şi Budapesta au semnat un aşa-numit acord de parteneriat, care detaliază modul în care vor fi cheltuiţi banii din bugetul UE, precum şi 11 programe operaţionale din cadrul politicii de coeziune.
Ungaria va putea obţine, fără nicio acţiune prealabilă, 1,5% din fonduri sub formă de prefinanţare, precum şi o parte din bani sub formă de asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor.
Ungaria şi UE sunt de mult timp în dezacord în ceea ce priveşte statul de drept, corupţia, tratamentul minorităţilor sexuale, educaţia şi politicile de migraţie.
Pe lângă fondurile de coeziune, UE reţine şi subvenţiile de 5,8 miliarde de euro acordate Ungariei din fondul de redresare al UE, până când guvernul va rezolva problemele legate de independenţa instanţelor.
Măsurile populiste lansate de Viktor Orban, care în teorie trebuia să-i ţină la adăpost pe maghiari faţă de inflaţia galopantă din Ungaria, s-a întors împotriva consumatorilor, retailerii fiind forţaţi să raţionalizeze alimentele de bază, exact ca pe vremea comunismului, scrie Bloomberg.
Viktor Orban a decis plafonarea preţurilor pentru alimentele de bază, ceea ce a forţat retailerii să recurgă la raţionalizări. Discounterul german Aldi dă acum voie clienţilor să achiziţioneze maxim 1kg de cartofi şi un singur litru de lapte per vizită din magazin, din cauza cererii mult prea crescute. Jucători precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare.
„Am ajuns repede la magazin pentru că vecina mea mi-a spus că acum au lapte. Deobicei nu este şi nu am mai văzut nici ouă de ceva vreme. Nu ştiu ce vom face de Crăciun”, a declarat o clientă a Aldi.
Încercările lui Orban de a plafona preţurile alimentelor fac parte dintr-un efort mai mare de limitare a preţurilor în general, pentru a îi ajuta pe maghiari să facă faţă crizei costului vieţii din Europa. Cu toate acestea, banca centrală a Ungariei a avertizat în mai multe rânduri că aceste măsuri vor costa scump pentru că vor duce la penurie de produse şi la creşterea şi mai puternică a preţurilor într-una dintre cele mai deschise economii din lume.
Guvernul de la Budapesta estimează că inflaţia de 22,5% este cea mai puternică din Europa şi că până la finalul anului ea va ajunge la pragul de 25%. În noiembrie, preţurile alimentelor au crescut cu 49% faţă de 2021, ceea ce reprezintă o creştere mai mult decât dublul mediei în raport cu restul Uniunii Europene.
Aceste transformări vor forţa cel mai probabil banca centrală a Ungariei să-şi majoreze semnificativ prognozele privind inflaţia şi să păstreze rata dobânzii la pragul de 13%.
Guvernul a fost deja forţat să dea înapoi din cauza măsurilor populiste anterioare. Mai exact Viktor Orban a impus recent o plafonare a preţurilor la carburanţi ceea ce a declanşat rapid penurie şi în final eliminarea plafonării. În privinţa alimentelor, în ciuda problemelor care deja au început să apară, Orban a prelungit plafonarea preţurilor până în aprilie pentru produse precum zahărul, făina sau uleiul de floarea-soarelui, dar şi pentru unele produse din carne.
Creşterile galopante înregistrate după plafonare în cazul alimentelor a stârnit îngrijorare printre oficialii băncii centrale. Gyorgy Matolcsy, guvernatorul băncii, a pledat pentru eliminarea plafoanelor de preţ „imediat” pentru a ţine sub control inflaţia.
„Dacă aceasta politică economică continuă, atunci vom pierde din punct de vedere economic un deceniu şi ne vom confrunta cu stagnare şi stagflaţie. Încă putem preveni aceest lucru acum, însă dacă nu vom lua măsuri, în 2023 va fi deja imposibil să mai rezolvăm această problemă” a spus guvernatorul
Mercedes-Benz s-a instalat în Kecskemet şi îşi retehnologizează uzina de acolo pentru a asambla maşini electrice. Audi are de mult timp o megafabrică la Gyor, unde produce, printre altele, motoare electrice. BMW este nou venit şi încheie seria supercompaniilor germane care fac din Ungaria un satelit al industriei auto germane. BMW a pus anul acesta piatra de temelie pentru o fabrică de maşini electrice la Debreţin. Investiţiile nemţilor sunt de ordinul miliardelor de euro, iar numărul locurilor de muncă create sunt de ordinul zecilor de mii. Coloşii auto germani au atras prin prezenţa lor constelaţii întregi de furnizori.
În contextul revoluţiei electromobilităţii, cei mai importanţi sunt acum producătorii de baterii electrice, iar dintre aceştia prin investiţii şi producţie se remarcă cei din China şi Coreea de Sud. Constructorii auto germani nu s-au rezumat doar la Ungaria, fiind doriţi peste tot în Europa de Est.
Spre exemplu, Mercedes tocmai a anunţat o investiţie de peste un miliard de euro într-o fabrică în oraşul polonez Jawor, unde va asambla camionete electrice – Polonia îi este la îndemână pentru că acolo grupul coreean LG Chem are cea mai mare fabrică de baterii din Europa, care însă va fi întrecută de cea pe care chinezii de la CATL şi-o construiesc în Ungaria, în apropiere de uzina BMW. Skoda, subsidiară a VW, îşi are casa în Cehia. VW are fabrică la Bratislava, în Slovacia.
Dar dintre toate, pentru că este cu două sau trei capete mai sus, se remarcă Ungaria, a cărei industrie a ajuns să depindă de sectorul auto. Producţia anuală echivalează cu 25% din PIB. Industria auto maghiară are 180.000 de angajaţi, dintre care 15.000 sunt ingineri, spune guvernul. Un puternic grup de lobby pentru companiile din sector apreciază că acestea sunt motivele pentru care Budapesta are atât de multă grijă de sectorul auto – dominat de marii constructori de maşini germani şi de campionii asiatici ai producţiei de baterii.
Producătorii de baterii au recunoscut că posibilitatea de a-şi construi fabrici în vecinătatea uzinelor de maşini electrice i-a atras în Ungaria.
Ungaria are cu siguranţă un viitor în contextul revoluţiei electromobilităţii. Dar are şi un preţ de plătit pentru acesta? Reuters scrie că Ungaria este locul unde se căsătoresc companiile auto ale Germaniei cu producătorii de baterii asiatici în contextul în care prudenţa Occidentului faţă de China creşte.
Adică este vorba de încă o sfidare la adresa Europei din partea premierului Viktor Orban, o tendinţă care duce la izolarea politicianului în UE. Aşa pare să fie, doar că producătorii chinezi de baterii au fabrici şi în Germania. Numai SVOLT şi-a anunţat-o recent pe a treia. Neajunsurile dependenţei economice de industria auto şi mai ales de germani s-au văzut în urmă cu câţiva ani, când sectorul a intrat într-o minicriză, iar producţia din Ungaria s-a prăbuşit.
O parte din presă şi politicieni au acuzat o răzbunare din partea cancelarului german de atunci Angela Merkel pentru sfidările lui Orban. Dar producţia şi-a revenit şi investiţiile germane au continuat. Însă au continuat să urce şi datoriile statului.
Unii acuză guvernul Orban că acordă un tratament preferenţial constructorilor auto în dauna altor companii industriale. Spre exemplu, cea mai mare oţelărie din Ungaria, Dunaferr, pare că se îndreaptă spre faliment din cauza costurilor mari şi a pasivităţii guvernului. Tungsram, cândva unul dintre cei mai mari producători de sisteme de iluminat din Europa, este în lichidare şi a acuzat aceleaşi probleme.
Lichidarea – cu disponibilizări masive – a început după ce banca de stat Eximbank i-a refuzat a doua cerere de punere sub protecţie prin legea falimentului. Însă statul pare deosebit de atent cu străinii din industria auto.
Era în 2018 când opoziţia critica decizia guvernului de a acorda finanţare de stat generoasă pentru construirea fabricii BMW de la Debreţin în loc să ajute IMM-urile. Executivul este de obicei secretos când vine vorba de astfel de detalii şi de aceea nu se poate decât specula în privinţa sumelor şi facilităţilor acordate.
GKI estima atunci, pe baza unor proiecte asemănătoare, că BMW va beneficia de subvenţii echivalente cu 94 de milioane de euro pentru o uzină cu 1.000 de angajaţi. Această cifră înseamnă că statul va plăti salariile angajaţilor timp de patru sau cinci ani. Unii analişti remarcau în 2018 un efect pozitiv al investiţiilor – creşterea semnificativă a preţurilor pe piaţa imobiliară din Debreţin – un motor al valului de inflaţie actual.
Reuters scrie că companiile germane, chineze şi coreene din sectorul auto maghiar au atras 29 din cele 31 de pachete de subvenţii în cash acordate de Ungaria pentru investiţii majore în sectorul auto şi al bateriilor în ultimul deceniu. Nivelul median al subvenţiei este de 15% din investiţie.
Potrivit Direkt36, Audi a primit 100 de milioane de euro ca ajutor de la guvern, iar Opel 15,3 milioane de euro doar în 2011. Uzina BMW va primi 34,4 milioane de euro în sprijin direct şi, incluzând toată dezvoltarea de infrastructură planificată în regiune, sprijinul guvernamental real va fi de aproximativ 361 de milioane de euro. Ungaria le-a returnat producătorilor auto germani ca subvenţii directe 122 de milioane de euro dintr-un total de 840 de milioane de euro încasate ca impozit pe profit anul trecut. Audi primeşte de patru ori mai mult sprijin financiar per loc de muncă în Ungaria decât în Germania. În schimb, Ungaria a primit investiţii străine directe de 14 miliarde euro doar în sectorul bateriilor în ultimii şase ani. Producătorii de baterii au recunoscut că posibilitatea de a-şi construi fabrici în vecinătatea uzinelor de maşini electrice i-a atras în Ungaria. Au fost atraşi, probabil, ca şi nemţii, de cel mai scăzut impozit pe profit din Europa, de 9% – unul din motivele pentru care Orban nu se aliniază la un plan internaţional pentru un impozit pe profit uniform. Unii observatori menţionează şi sistemul energetic stabil al Ungariei, bazat pe energie nucleară. Dar aici trebuie spus că noile reactoare nucleare ale Ungariei sunt construite cu tehnologie şi bani din Rusia, iar Ungaria încă importă masiv gaze ruseşti, deşi nu la preţuri mici. De menţionat este că toate oraşele unde germanii, chinezii şi coreeni au sau îşi construiesc fabrici au acces facil şi direct la marile autostrăzi ale Ungariei care leagă ţara de vecini.
BDPST Group a încheiat un acord de achiziţie şi modernizare a cunoscutului hotel Gellert din Budapesta, potrivit Daily News Hungary.
Hotelul va renaşte ca unul de cinci stele.
Proprietarul majoritar al companiei nu este nimeni altul decât Istvan Tiborcz, ginerele premierului ungar Viktor Orban.
Viktor Orban a blocat din nou prin drept de veto un pachet financiar pentru Ucraina în valoare de 18 miliarde de euro. Liderul de la Budapesta caută prin presiunile pe care le face să obţină astfel deblocarea fondurilor europene destinate ţării sale, la care Ungaria şi-a pierdut accesul la bani după ce Comisia Europeană a stabilit că în ţară a avut loc un puternic declin al democraţiei şi o agravare a fenomenului corupţiei, scrie CNBC.
Ungaria este singura dintre cele 27 de ţări membre UE care s-a opus prin veto pachetului de ajutor destinat ucrainenilor.
Viktor Orban este văzut deja ca o problemă pentru politica UE, din cauza atitudinii sale şi a ceea ce face împotriva Comunităţii. Mai mult, nici faptul că el şi dictatorul de la Kremlin au o relaţie de prietenie nu îl pune pe premierul ungar într-o lumină bună.
Oficialii europeni sunt de părere că blocarea ajutorului financiar este o încercare a Budapestei de a forţa deblocarea banilor europeni peentru Ungaria.
„Ştirile de astăzi au fost doar despre votul Ungariei. Este doar un fake-news. Ungaria ste gata să acorde aistenţă financiară Ucrainei, bazată pe reciprocitate. Fără veto, fără şantaj”, scria liderul maghiar pe Twitter.
Pe lângă episodul cu banii pentru Ucraina, Ungaria a mai blocat şi aprobarea unor noi norme fiscale care ar urma să se aplice întreaga Uniune Europeană. Acest vot vine de asemenea în contextul în care 7,5 miliarde de euro destinaţi Ungariei sunt blocaţi, la care se mai adaugă alte 5,8, pe care Comisia i-a suspendat până când ţara îşi va rezolva probleele legate de independenţa sistemului său judiciar. În cazul în care Ungaria nu înregistrează progrese semnificative în privinţa problemei democraţiei, a corupţiei şi a justiţiei, ţara ar putea pierde definitiv accesul la fondurile suspendate.
Celelate 26 de state-memebre UE caută să ocolească opoziţia Ungariei şi să trimită oricum bani Ucrainei.
„Facem tot posibilul pentru a ne asigura că banii pot ajunge la începutul lunii ianuarie” a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul ceh de finanţe.
Problema votului şi a blocării fondurilor evidenţiază relaţia tensionată dintre UE şi Ungaria. De-a lungul anilor, Ungaria a avut o relaţie cel puţin controversată cu Rusia, iar această istorie nu-i oferă credibilitate şi nu emană încredere din partea lui Orban.
Cu toate acestea, Viktor Orban a ales să nu se împotrivească valurilor de sancţiuni europene pe care Comunitatea le-a lansat după invazie.
Guvernul ungar a blocat marţi acordul privind un pachet de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, obligând Comisia Europeană şi celelalte ţări UE să caute o soluţie alternativă pentru a se asigura că Kievul va primi fondurile atât de necesare în ianuarie.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a ales să joace dur, folosindu-se de dreptul ţării sale de veto ca o pârghie pentru a cere deblocarea fondurile UE pentru ţara sa. UE a anunţat că va bloca o parte din fondurile destinate Budapestei din cauza încălcărilor statului de drept, relatează Politico.
Veto-ul maghiar de marţi a însemnat că au fost amânate deciziile privind toate celelalte teme de pe agenda miniştrilor de finanţe, inclusiv o rată minimă a impozitului pe profit.
“Nu am reuşit să adoptăm pachetul în ansamblul său, dar nu ne vom descuraja. Ambiţia noastră rămâne aceea de a începe plăţile către Ucraina în ianuarie”, a declarat ministrul ceh de finanţe, Zbyněk Stanjura, în funcţia sa de preşedinte al reuniunii miniştrilor de finanţe.
El a însărcinat Consiliul să lucreze la “o soluţie susţinută de 26 de state membre”, care ar putea ocoli veto-ul Ungariei.
Preşedinţia cehă trebuie să decidă acum care este calea de urmat: un posibil nou summit al miniştrilor de finanţe mai târziu în decembrie – data de 12 decembrie fiind vehiculată ca o dată posibilă – sau transferarea problemei la reuniunea liderilor UE de la jumătatea lunii decembrie.
Guvernul Ungariei a renunţat la plafonarea preţurilor la carburanţi, după ce lipsa importurilor şi panica oamenilor au dus la o penurie de carburanţi în întreaga ţară în ultimele zile, ceea ce, potrivit grupului petrolier şi de gaze MOL, a creat o “situaţie critică”, scrie Reuters.
Şeful de cabinet al premierului Viktor Orban a declarat marţi târziu, în cadrul unei şedinţe de informare, că guvernul a trebuit să elimine imediat plafonul de preţ, care a fost introdus în urmă cu un an, la recomandarea MOL. Plafonarea preţurilor urma să expire la sfârşitul lunii decembrie.
“Nu puteam să mai aşteptăm… deoarece aceasta este singura modalitate de a asigura securitatea aprovizionării”, a declarat Gergely Gulyas în cadrul unui briefing comun cu preşedintele şi directorul general al MOL, Zsolt Hernadi.
Gulyas a declarat că încetarea plafonării preţurilor va stimula inflaţia, dar nu a oferit o estimare. Inflaţia anuală a Ungariei se situează deja la peste 21%.
MOL a declarat anterior, marţi, că singura soluţie pentru a ameliora deficitul grav de carburanţi este crearea condiţiilor pentru creşterea importurilor, întrucât MOL nu mai poate importa produse, în timp ce rafinăria sa de la Dunăre se află încă în lucrări de întreţinere şi funcţionează la o capacitate de 50%.
Jucătorii străini au redus livrările de combustibil în Ungaria de când guvernul a plafonat preţul benzinei şi motorinei la 480 de forinţi (1,22 dolari) pe litru în urmă cu un an, ca parte a măsurilor lui Orban de a proteja gospodăriile în perspectiva alegerilor parlamentare din aprilie 2022, pe care partidul său le-a câştigat cu o majoritate covârşitoare.
În iulie, guvernul a fost nevoit să restrângă sfera de eligibilitate, iar de atunci plafonul de preţ al carburanţilor se aplică şoferilor de vehicule private, vehiculelor agricole şi taxiurilor.
“Aproximativ un sfert dintre benzinăriile noastre au rămas complet fără stoc”, a declarat Hernadi. El a precizat că va dura până la două luni pentru a restabili importurile şi stabilitatea pieţei. Dar eliminarea plafonului de preţ ar ajuta la atenuarea penuriei de pe piaţă în câteva zile, a spus el.
Preţul benzinei va creşte la aproximativ 640 de forinţi pe litru, în timp ce preţul motorinei va fi de 699 de forinţi.
Hernadi a declarat că MOL a început, de asemenea, să accelereze procesarea ţiţeiului la rafinăria sa de la Dunăre. El a mai spus că MOL trebuie să se pregătească pentru luna februarie, când o interdicţie impusă de UE asupra importurilor de produse petroliere ruseşti va duce la scăderea ofertei de motorină în Europa.
(1 dolar = 392,2900 forinţi)
Restaurantele din Marea Britanie falimentează într-un ritm mai alert decât în criza pandemică din cauza unui „mix toxic“ de costuri în creştere dramatică la energie, penurii de forţă de muncă şi rezervări în scădere, notează The Guardian.
Închiderile din sector s-au înmulţit cu 60%, cu 1.567 de insolvenţe în perioada 2021-222, în creştere de la 984 în 2020-2021, relevă un sondaj realizat de Mazars. Cifra include 453 în ultimele trei luni, faţă de 395 în trimestrul anterior.
Grupuri de lobby din industrie au declarat recent că peste o treime din afacerile din sectorul ospitalităţii s-ar putea prăbuşi până la începutul anului viitor.
În timp ce în vară industria s-a bucurat de o revenire după pandemie, restaurantele se confruntă acum cu o inflaţie în creştere puternică, care nu a scumpit doar energia, alimentele şi băuturile, dar îi determină pe clienţi să-şi aloce mai puţini bani de cheltuit în oraş.
Şi în Ungaria restaurantele sunt într-o situaţie disperată din cauza scumpirii fără precedent a energiei şi nu ştiu ce vor face pe perioada iernii, potrivit Daily News Hungary. Unele reduc calitatea ingredientelor şi schimbă reţetele pentru a face economii, însă scumpirile par inevitabile.
Pe lângă spa-uri, hoteluri şi instituţii culturale, chiar şi restaurantele trebuie să se închidă temporar sau chiar permanent din cauza crizei energiei.
Aceasta este cea de-a treia provocare pentru sector după pandemia de coronavirus şi penuria de forţă de muncă în doar câţiva ani.
Întrebarea este dacă oamenii vor fi dispuşi să plătească preţuri considerabil mai mari pentru mesele luate la restaurant.
Scumpirea energiei loveşte puternic în întregul sector HoReCa al Ungariei, restaurante, cafenele, pizzerii şi puburi confruntându-se cu probleme similare.
Industria de catering este de acord că nu există aproape nicio soluţie. Nu numai preţurile energiei sunt în creştere, ci şi cele ale alimentelor. Laszlo Kovacz, preşedinte al Asociaţiei Ungare a Industriei Ospitalităţii, crede că numărul localurilor care se vor închide din cauza scumpirii energiei îl va depăşi pe cel al localurilor închise în pandemie.
Şi hotelurile întâmpină probleme uriaşe din cauza scumpirii energiei. Preţurile uriaşe ale utilităţilor le-ar putea forţa pe multe dintre acestea să-şi tragă obloanele.
Principala problemă este că valoarea aproximativă a facturilor din perioada de iarnă este o necunoscută, astfel multe hoteluri alegând să se închidă pe această perioadă. Problema este complicată de inflaţie.