BusinessMagazin

Tag: tineri

  • Cum să-şi dorească tinerii să se angajeze la firmele româneşti dacă ani de zile peste tot s-a spus că patronii români sunt proşti şi hoţi, iar capitalul românesc este tot timpul atacat şi pus la zid

    Când sunt întrebaţi unde vor să lucreze, în toate sondajele, tinerii, noua generaţie pun pe primul loc multinaţionalele, pe locul doi este statul sau companiile de stat, iar de abia pe locul trei sunt companiile româneşti.

    Percepţia dar şi realitatea este că multinaţionalele plătesc mai bine, oferă un mediu de lucru curat cu beneficii în spate, aduc cursuri de pregătire, plus ca au un brand internaţional, ceea ce contează într-un CV.

    Statul, prin administraţia publică şi instituţiile de stat oferă salarii bune, de multe ori chiar peste multinaţionale, asigură siguranţa locului de muncă, programul este fix, nu este presiunea rezultatelor, plus că poţi să ieşi la pensie de la stat fara niciun fel de problemă. La fel este şi la companiile de stat.

    Firmele antreprenoriale româneşti vin pe locul trei în preferinţele tinerilor. De multe ori tinerii nici nu iau în considerare să lucreze într-o firmă românească mai ales dacă are particula SRL, nu îi interesează să vadă cum este acolo nici măcar în practică, nu vin la discuţii şi nici măcar nu ajung să vadă care este nivelul salarial, chiar dacă în ultimul deceniu firmele româneşti au majorat salariile şi de multe ori salariile de intrare si de middle management sunt peste cele din multinaţionale.

    Săptămâna trecută, joi, la conferinţa de la Craiova „ZF Investiţi în România” realizată împreună cu CEC Bank, Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj şi unul dintre cei mai mari agricultori ai României, a răbufnit: Cum să îşi dorească tinerii să vină să lucreze la noi, dacă antreprenorii, patronii români şi cei care ne-am asumat să facem o activitate economică privată suntem văzuţi şi promovaţi ca fiind hoţi şi tot timpul li se induce acest lucru.

    Stefan Cherciu, proprietarul companiei care produce feresterele QFort, una dintre cele mai mari din Craiova şi care a ajuns cu aceste ferestre în top trei jucători din Italia, este şi mai dur: Tot timpul ni s-a spus de către cei care ne-au condus, de străinii care ne conduc că suntem proşti şi hoţi, iar acum vedem acest rezultat, tinerii nu vor să lucreze la noi.

    El spune că în Polonia tinerii preferă în primul rând să lucreze la companiile poloneze şi după aia vin multinaţionalele, companiile străine.

    Noi suntem niste proşti care muncim, care dăm de lucru, care plătim taxe şi impozite şi care facem şi profit, spune el.

    Mihai Anghel, merge mai departe şi crede că asupra spiritului românesc se desfăşoară practic un genocid, iar învăţământul şi cultura sunt la pământ. Spre exemplu, menţionează el, cum poate şcoala să susţină economia daca ceea ce se predă copiilor este ceea ce “învăţam eu acum 50 de ani”. Învăţământul academic a scăzut foarte mult, iar tinerilor li se dă un carton cu iluzia că ştiu ceva, ca s-au pregătit pentru ceva.

    Stefan Cherciu spune că tinerilor de astăzi de 17-18 ani li se oferă 700-800 de euro pe lună şi tot nu vor să vină la muncă. El dă ca exemplu programul de şcoală duală unde din peste 100 de copiii pe care i-a avut in companie, în final au ramas doar câţiva.

    Iar tot acest lucru vine din faptul cum este promovată cultura muncii.

    Pe lângă imaginea pe care o au patronii români în societate, companiile româneşti trebuie să se lupte cu administraţia, cu birocraţia fanariotă centrală şi locală, cu schimbările continue de legislaţie şi nu în ultimul rând cu clasa politică românească, care nu este în stare să facă un proiect pentru România, să arate o direcţie unde vrem să mergem cu mijloacele pe care le avem şi trebuie să ajungem.

    Cătălin Stroe, proprietarul Ruris, un producător român de echipamente agricole spune: Toţi antreprenorii români avem câte o provocare nouă în fiecare zi, legislaţia se schimbă, ni se promite că avem un drum care să lege Constanţa de Craiova care nu se mai întâmplă. Nu avem nicio direcţie în care să ne ducem.

    Deşi dobânzile au crescut, ceea ce pune o presiune pe companii, principala problemă a antreprenorilor români nu este neaparat legată de costul sau accesul la finanţare, ci de forţa de muncă, de disponibilitatea multor tineri de a dori să muncească. Bineînţeles că salariul este o problemă, mai ales că piaţa forţei de muncă nu mai este natională, ci internaţională, dar nici statul nu susţine companiile să plătească mai bine prin scăderea fiscalităţii pe forţa de muncă.

    Până una alta, această criză vine cu un paradox: economia şi business-urile sunt afectate de creşterea preţurilor, de explozia preţurilor la energie, de inflaţie, de scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, dar piaţa muncii nu este deloc afectată, ci dimpotrivă companiile vor să angajeze oameni şi nu au de unde sa îi ia.

    În România sunt 5 milioane de angajaţi oficial, cu acte, din care 2,6 milioane lucrează pentru companiile antreprenoriale româneşti.

    Conform estimărilor sunt 2 milione de români, care ar putea să munceasca dar nu se regăsesc nicăieri pe piaţa oficială a muncii.

    Businessul din România este extrem de polarizat: 50% din cifra de afaceri este realizată de companiile româneşti – micro, mici, mijlocii şi mari, iar 50% este realizată de companiile multinaţionale. Firmele româneşti raportează o marjă de profit de 9%, faţă de 4% cât raportează multinaţionalele.

     

  • România va fi promovată ca destinaţie turistică în rândul tinerilor din întreaga lume

    Potrivit unui comunicat al MAT, ministerul, Asociaţia Europeană pentru Mobilitate (AEM) şi Asociaţia pentru Sprijinirea Tinerilor, Studenţilor şi Profesorilor (APSTSP) colaborează pentru promovarea României ca destinaţie turistică în rândul tinerilor care deţin o legitimaţie European Youth Card şi/sau International Studenty Identity Card.

    „Tinerii din întreaga lume sunt invitaţi să descopere România, o destinaţie ofertantă şi accesibilă! Pe lângă experienţele antrenante oferite de oraşele şi staţiunile locale sau naţionale, în vacanţele de tip city-break sau turism festivalier, un rol important în procesul de cunoaştere îl joacă şi schimbul cultural. Călătorind, elevii şi studeţii pot lega prietenii, iar aceste relaţii reprezintă fundamentul în înţelegerea frumuseţii diferenţelor şi asemănărilor dintre modalităţile de gândire şi trai ale unor societăţi diferite. În acest fel, pe lângă entuziasmul de a porni în aventură într-un loc nou, necunoscut, tinerii se pot dezvolta tot mai mult, prin îmbogăţirea cunoştinţelor, şi, cu ajutorul reţelelor sociale, îi pot încuraja pe apropiaţii lor să le urmeze exemplul”, a declarat ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Constantin-Daniel Cadariu.

    European Youth Card este o legitimaţie destinată tinerilor din Europa care aduce beneficii posesorilor atât în ţara de origine, dar şi atunci când călătoresc în restul ţărilor de pe continent. În prezent, peste 6 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 12 şi 30 de ani deţin această legitimaţie, iar 38 de ţări sunt partenere.

    International Studenty Identity Card este singura legitimaţie recunoscută oriunde în lume, care atestă statutul de elev în ciclul gimnazial, licean, student, masterand sau doctorand şi care le oferă acestora cele mai eficiente modalităţi de accesare a serviciilor de interes. Peste 6 milioane de tineri, cu vârste de până la 30 de ani, deţin legitimaţia, iar 130 de ţări sunt partenere. Iniţiativa aparţine UNESCO.

    În urma protocolului de colaborare încheiat, MAT va pune la dispoziţia celor două asociaţii o serie de materiale audiovizuale, care evidenţiază atractivitatea destinaţiei România, cu accent pe activităţi, aventură, city-break şi turism rural, pentru promovarea acestora în mediul online, pe platformele digitale ale partenerilor, precum şi în cadrul altor acţiuni de interes.

    Totodată, ministerul acordă dreptul de utilizare a brandului de ţară „România – Exploraţi Grădina Carpaţilor”, precum şi a unui cod QR, care să redirecţioneze utilizatorii către portalul www.romania.travel. Colaborarea este pro bono, transmite MAT.

  • De ce nu-şi găsesc tinerii mai uşor un job? România, la coada Europei

    Deşi statisticile europene diferă mult de cele naţionale, iar mai departe cele naţionale includ anumite neclarităţi, persistă însă, indiferent de raportare, o diferenţă enormă între ceea ce se întâmplă în Vest şi situaţia locală, notează Ziarul Financiar.

    „Facilitarea accesului tinerilor la un nivel ridicat de educaţie este un obiectiv extrem de important pentru că până la urmă aceasta este generaţia care va determina viitorul. Dar cât de rapid fac tranziţia tinerii din zona de educaţie spre cea a forţei de muncă variază semnificativ în cadrul statelor europene“, se arată într-o statistică publicată la finalul lunii trecute de către Comisia Europeană.

    Studiul se referă la procentul tinerilor din categoria de 15-29 de ani, aflaţi încă la studii, şi care deja au un loc de muncă.

    „În unele state, tinerii încep să lucreze în joburi part-time, joburi de weekend sau create special pentru studenţi, care le permit să participe şi la educaţia formală. Acest lucru este determinat de sistemele naţionale de educaţie şi de training, dar şi de factori cum ar fi caracteristicile pieţei muncii sau factori culturali“.

    Iar diferenţele de abordare şi mai ales ofertele de joburi create pentru tinerii care încă sunt la studii duc la rezultate foarte diferite la nivel european.

    „Printre statele membre, Olanda are cel mai mare procent al studenţilor sau tinerilor din şcoli profesionale cu vârste de 15-29 de ani care sunt angajaţi în perioada studiilor (70%), urmată de Danemarca (49%) şi Germania (42%). În contrast, cele mai mici procente privind angajarea studenţilor sunt înregistrate în România (2%), Slovacia (5%), Ungaria şi Bulgaria (ambele cu 5%)“, se mai arată pe site-ul Comisiei Europene.

    Mai mult, statisticile europene arată că în România, cei mai mulţi tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani sunt în afara pieţei muncii, adică nu sunt nici anagjaţi, dar nici şomeri, nu îşi caută activ un loc de muncă.

    Specialiştii din piaţa de resurse umane sunt sceptici privind această statistică recent lansată de Comisia Europeană, dând exemplul zecilor de mii de studenţi care lucrează în centrele de servicii suport având un motiv extrem de solid care-i împinge la muncă: costul vieţii din oraşele universitare este tot mai mare iar veniturile familiilor din care provin nu mai sunt suficiente.

    În statisticile realizate de INS, rata de ocupare a tinerilor din categoria de vârstă 15-24 de ani este mai mare, de 21,2% anul trecut, în creştere faţă de nivelul de 18,3% din 2013, dar chiar şi aşa diferenţele faţă de statele din nord-vestul Europei rămân semnificative.

  • România este pe locul al doilea în UE după rata tinerilor care nu sunt incluşi în sistemul de învăţământ sau în câmpul muncii

    ♦ În România, 19,4% dintre tinerii între 15 şi 29 de ani nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii în primul trimestru din 2022, a doua cea mai mare rată dintre ţările membre ale Uniunii Europene, după Italia ♦ Media europeană a fost de 12,1% în T1 din 2022.

    În primul trimestru din acest an, România a înregistrat a doua cea mai mare rată a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii dintre ţările membre ale Uniunii Europene, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.

    Astfel, în România, 19,4% dintre tinerii între 15 şi 29 de ani nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii în primul trimestru din 2022, în scădere cu 1,7 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru din anul 2021 şi cu 0,7 puncte procentuale faţă de T1 din 2020.

    Aceşti tineri fac parte din categoria NEET, acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training“, şi reprezintă unul dintre indicatorii cei mai importanţi ai pieţei muncii, iar statele încearcă prin diferite politici guvernamentale să reducă ponderea tinerilor din această categorie.

    Ponderea medie a tinerilor din Uniunea Europeană care nu erau înscrişi într-o formă de învăţământ şi nici nu erau angrenaţi în câmpul forţei de muncă a fost de 12,1% în primul trimestru din anul 2022.

    Pe primul loc în clasamentul după ponderea tinerilor din categoria NEET a fost Italia, cu 21,6%, în scădere de la 24,1% în T1 din 2021, urmată de România, cu 19,4% şi de Bulgaria, cu 16,2%, în scădere de la o pondere de 18,1% înregistrată în primul trimestru din 2021.

    La polul opus, cu cele mai mici rate ale tinerilor parte din această categorie au fost înregistrate în Ţările de jos, 4,6%, Suedia, 5,9% şi Portugalia, 7,8%.

    „Odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19 în 2020, ponderea tinerilor adulţi care nu ocupau un loc de muncă şi nu erau incluşi nici în educaţie sau formare a crescut. Acest lucru este firesc deoarece rata NEET pentru tineri este strâns legată de performanţa economică şi de ciclul economic. Criza financiară şi economică de la sfârşitul anilor 2000 a dus la un număr record de NEET. Factorii politici au fost îngrijoraţi de faptul că acest lucru ar putea duce la o întreagă generaţie de tineri din UE care ar putea să rămână în afara pieţei muncii în anii următori. Declinul economic legat de pandemia de COVID-19 ridică îngrijorări similare”, scrie Eurostat.

     

  • Portretul liderului de mâine

    Business MAGAZIN a organizat gala 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2022, în care am sărbătorit lansarea celei de-a 17-a ediţii a anuarului fanion al revistei. Odată cu acesta, numărul tinerilor de succes promovaţi de noi de-a lungul anilor a ajuns la 1.700. Continuăm pariul nostru pentru viitor, având în vedere şi portretul pe care participanţii la eveniment l-au schiţat răspunzând unui sondaj ad-hoc referitor la trăsăturile liderului de mâine: ei cred că acesta va fi un lider inteligent, bun comunicator şi empatic, dar nu neapărat loial.

     

    „Un studiu recent Gallup, despre starea angajatului global, are două concluzii mari – stresul angajaţilor la nivel global este cel mai înalt din istorie, iar asta simţim cu toţii, este cu 50% mai mare decât în criza din 2008-2009. Când pericolul apare, jobul liderului este să iasă în faţă şi asta aşteaptă oamenii de la liderii lor, de aici a apărut conceptul de servant leadership, de pildă, şi am văzut în ultimele luni cum s-a schimbat paradigma de leadership. Genul de organizaţie modernă care pune accept pe liderii de la toate nivelurile reuşeşte să răspundă la toate aceste provocări”, a spus Marius Opriş, partener al firmei de training Ascendis, în deschiderea Galei 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2022. A doua provocare a unui lider ţine de nivelul de angajament – engagement – care s-a stabilizat, dar la un nivel foarte jos: „Din perspectiva aceasta, în topul regiunilor, Europa este pe locul opt, cel mai jos. Aici vine o surpriză – România este pe locul întâi la nivelul de engagement în Europa, cu 33%, pe acelaşi loc cu Statele Unite. Pe locul doi este Estonia, cu 25%. Franţa şi Italia au 4% şi 6%, când vine vorba de nivelul de implicare al angajaţilor. Acesta este unul dintre avantajele majore ale României, avem un nivel de implicare foarte mare, care este rezultat din dorinţa noastră de a reuşi, de a demonstra, de a face, de a construi, pe care nu ne-am pierdut-o. Acesta este datorat şi liderilor din România.”

    „Am votat ca în America, unde mediul este foarte competitiv şi unde sunt apreciate inteligenţa, înţelepciunea, empatia, comunicarea şi integritatea. Societăţile emergente nu au orientare spre loialitate, pentru că suntem orientaţi spre a reuşi.”

    Marius Opriş, partener al firmei de training şi consultanţă Ascendis

    În acest context, cea mai bună soluţie pentru depăşirea provocărilor de orice fel este: „Să creştem lideri mai mulţi şi mai buni”.  Ce înseamnă însă un lider bun? Potrivit partenerului Ascendis, sunt câteva lucruri pe care majoritatea angajaţilor le aşteaptă de la superiorii lor: să fie trataţi corect, din toate perspectivele; să poată gestiona sarcinile pe care le au, să nu fie supraîncărcaţi de acestea, comunicarea cu managerul direct să fie una bună şi să găsească suţinerea în managerii lor.

     În cadrul evenimentului dedicat tinerilor manageri de top, Business MAGAZIN a oferit celor aproximativ 300 de participanţi posibilitatea de a construi portretul liderului viitorului, votând trăsăturile pe care ei le aşteaptă de la managerii din România. Potrivit răspunsurilor (au votat 96 dintre managerii prezenţi la gala organizată la finalul lunii iunie), portretul liderului de mâine are inteligenţa ca trăsătură dominantă, iar loialitatea şi seriozitatea nu sunt trăsături care trebuie să îl definească.

    Astfel, peste 60% dintre managerii participanţi la Gala Business Magazin Tineri manageri 2022 susţin că liderul viitorului trebuie să fie inteligent, 56% spun că trebuie să fie bun comunicator, iar 55% cred că empatia este o trăsătură importantă. De asemenea, caracteristici precum sincer/integru (46%) şi carismatic (34%) sunt importante pentru liderul viitorului în opinia celor aproximativ 100 de tineri manageri care au participat la sondaj. „Toată lumea vrea lideri inteligenţi. Nimeni nu vrea lideri loiali şi serioşi, trăsături care au obţinut doar câte 8% din voturi. Dacă în Japonia să fii loial şi serios sunt condiţii esenţiale pentru un lider, în România nu avem absolut deloc o cultură a spaţiului comun, apreciem liderul agresiv, inteligent şi bun comunicator şi nu pe cel loial, serios şi liniştit”, a spus Sorin Pâslaru, redactorul-şef al Ziarului Financiar, în cadrul evenimentului. Din totalul celor 13 caracteristici selectate de Business MAGAZIN pentru a ilustra trăsăturile liderului viitorului, cele mai puţine voturi le-au primit: loial (8%), serios (8%), încrezător în sine (20%), atent la detalii (21%) şi responsabil (29%). „Am votat ca în America, unde mediul este foarte competitiv şi unde sunt apreciate inteligenţa, înţelepciunea, empatia, comunicarea şi integritatea. Societăţile emergente nu au orientare spre loialitate, pentru că suntem orientaţi spre a reuşi”, a spus Marius Opriş, partener al firmei de training şi consultanţă Ascendis. Trei sferturi dintre respondenţi au spus că stilul de leadership al liderului viitorului trebuie să fie transformaţional, adică să îi inspire pe angajaţi cu viziunea sa, să îi încurajeze şi să le dea resursele pentru a obţine rezultate. Totodată, 84% dintre managerii respondenţi au spus că, în cazul unui eşec, reacţia liderului viitorului trebuie una prin care analizează situaţia şi încearcă să descopere cauzele, pentru a nu mai repeta eşecul.

    „Toată lumea vrea lideri inteligenţi. Nimeni nu vrea lideri loiali şi serioşi, trăsături care au obţinut doar câte 8% din voturi. Dacă în Japonia să fii loial şi serios sunt condiţii esenţiale pentru un lider, în România nu avem absolut deloc o cultură a spaţiului comun, apreciem liderul agresiv, inteligent şi bun comunicator şi nu pe cel loial, serios şi liniştit.”

    Sorin Pâslaru, redactorul-şef al Ziarului Financiar, în cadrul evenimentului

    Lansat în 2006, catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP a ajuns anul acesta la cea de-a 17-a ediţia, iar odată cu acesta, poveştile de succes ale tinerilor manageri şi antreprenori scrise de Business MAGAZIN, la 1.700. În ediţia de anul acesta a catalogului, i-am întrebat pe tinerii manageri şi antreprenori ce îi motivează, dacă apreciază mai mult talentul sau ambiţia, care sunt principalele provocări ale prezentului, ce le lipseşte, ce notă şi-ar da vieţii lor de până acum şi, de ce nu, ce îi face fericiţi. Aflaţi mai multe despre cum gândeşte tânărul manager de top citind interviurile anuarului.

    Mulţumim celor care au susţinut GALA 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2022: ING Bank, Nordis, Superbet, Vantage Towers, Vodafone, Mam Bricolaj, Premier Energy, REI, Aqua Carpatica, Domeniile Samburesti, Answear, Barbarossa, Biosunline, Digital Barista, Alexandrion Group, La Strada, Nupo, Top Line, Illuma, OMG Cabina Foto, Skinlove, Floraria Magnolia.

    Unde au ajuns tinerii noştri manageri de top

    Mulţi dintre cei pe care i-am prezentat de-a lungul timpului apar zilnic pe primele pagini ale ziarelor de business. Chiar şi pe ale celor din străinătate, fiindcă nu sunt puţini cei care au făcut pasul peste graniţe, remarcându-se prin profesionalismul lor pe plan internaţional. Alţii au ales să dezvolte afaceri aici, rămânând ani la rândul loiali aceleiaşi companii, vânzând când piaţa se aştepa mai puţin sau luând-o de la zero într-un domeniu cu totul nou.

    2006

    Theodor Alexandrescu conducea în urmă cu 16 ani operaţiunile AIG Life România (actuala Metropolitan Life), iar acum este Head Of Middle East – Distribution la Zurich Insurance Company Ltd. Anterior, a ocupat rolul de senior vice president şi head of retail pentru grupul Metlife în regiunea EMEA.

    2006

    În 2006, Călin Drăgan apărea în acest anuar din rolul de director general al Coca-Cola HBC România, fiind primul director general de naţionalitate română numit de Grupul Hellenic Bottling Company la conducerea operaţiunilor din România. El a dezvoltat ulterior o carieră internaţională fabuloasă, cel mai recent rol al său fiind de President & Representative Director la Coca-Cola Bottlers Japan Inc, potrivit informaţiilor de pe platforma LinkedIn.

    2007

    La 36 de ani, Dragoş Petrescu apărea în cea de-a doua ediţie a anuarului, ca fondator şi CEO al grupului de restaurante City Grill. În prezent, grupul City Grill are afaceri de peste 40 de milioane de euro, este cel mai mare angajator din industria ospitalităţii şi are în plan mai multe investiţii, atât în deschiderea unui al doilea hotel lângă actualul restaurant Hanu lui Manuc, cât şi în deschiderea de noi restaurante, chiar şi în afara Bucureştiului.

    Bogdan Putinică a apărut în paginile catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP la scurt timp după ce a vândut elveţienilor de la Adecco pachetul majoritar de acţiuni de la IP Devel, firma pe care o fondase alături de Daniel Bogdan. După ce a activat aproape 10 ani ca senior group vicepresident la Enea Global Services, el este, din noiembrie 2021, general manager al Microsoft România.

    2008

    Iulian Stanciu era în 2008, la doar 32 de ani, acţionar şi director general al Asesoft Distribution (companie care avea o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de dolari la vremea respectivă şi care a devenit ulterior Network One Distribution). El a dezvoltat ulterior eMAG, retailer care s-a dezvoltat constant,  ajungând cel mai mare retailer online local – cu o prezenţă puternică şi în Ungaria şi Bulgaria – şi înregistrând în 2021 afaceri la nivel de grup de aproape 10 mld. lei, din care aproape 6 mld. lei pe piaţa din România.

    Alexandru Reff a fost inclus în catalogul din anul 2008, fiind la acel moment coordonator al cabinetului de avocatură Reff & Asociaţii. La 1 iunie 2017, el a preluat funcţia de country managing partner al Deloitte România.

    2009

    Vasile Armenean avea 40 de ani când a apărut în anuar şi dezvolta cea mai puternică firmă locală de îngheţată din România pe care o îndrepta spre statutul de lider de piaţă. La momentul vânzării către gigantul Unilever, compania ajunsese la această poziţie, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro. În cel mai recent interviu acordat ZF, Armenean spunea că nu exclude o revenire în industria alimentară.

     

    2010

    La 33 de ani, Mihai Cioltea era expansion manager la Inditex şi coordona extinderea magazinelor grupului în România. Potrivit celor mai recente informaţii publicate pe platforma LinkedIn, el a intrat în HoReCa ulterior, fiind fondator şi managing partner al companiei Sapiens Coffee din Bucureşti.

    O nouă generaţie de lideri, premiată la gala 100 Tineri Manageri de Top

    Business MAGAZIN a organizat gala 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2022  – Portretul liderului de mâine, în care am sărbătorit lansarea celei de-a 17-a ediţii a anuarului fanion al Business MAGAZIN. În cadrul evenimentului, invitaţii au votat caracteristicile ideale ale liderului viitorului şi am acordat 11 premii pentru „promoţia” din acest an a tinerilor manageri de top.

  • Gala Business Magazin Tineri manageri 2022. Liderul viitorului trebuie să fie inteligent şi bun comunicator, dar să nu fie loial şi serios

    Portretul liderului de mâine are inteligenţa ca trăsătură dominantă, iar loialitatea şi seriozitatea nu sunt trăsături care trebuie să îl definească, arată rezultatele sondajului efectuat în cadrul Galei BUSINESS Magazin Tineri manageri 2022.

    Peste 60% dintre managerii participanţi la Gala Business Magazin Tineri manageri 2022 susţin că liderul viitorului trebuie să fie inteligent, 56% spun că trebuie să fie bun comunicator, iar 55% cred că empatia este o trăsătură importantă, arată rezultatele unui sondaj realizat în cadrul evenimentului organizat marţi seară în Bucureşti. De asemenea, caracteristici precum sincer/ integru (46%) şi carismatic (34%) sunt importante pentru liderul viitorului în opinia celor aproximativ 100 de tineri manageri care au participat la sondaj. „Toată lumea vrea lideri inteligenţi. Nimeni nu vrea lideri loiali şi serioşi, trăsături care au obţinut doar câte 8% din voturi. Dacă în Japonia să fii loial şi serios sunt condiţii esenţiale pentru un lider, în România nu avem absolut deloc o cultură a spaţiului comun, apreciem liderul agresiv, inteligent şi bun comunicator şi nu pe cel loial, serios şi liniştit”, a spus Sorin Pâslaru, redactorul-şef al Ziarului Financiar, în cadrul evenimentului.

    Din totalul celor 13 caracteristici selectate de Business MAGAZIN pentru a ilustra trăsăturile liderului viitorului, cele mai puţine voturi le-au primit: loial (8%), serios (8%), încrezător în sine (20%), atent la detalii (21%) şi responsabil (29%).

    ”Am votat ca în America, unde mediul este foarte competitiv şi unde sunt apreciate inteligenţa, înţelepciunea, empatia, comunicarea şi integritatea. Societăţile emergente nu au orientare spre loialitate, pentru că suntem orientaţi spre a reuşi”, a spus Marius Opriş, partener al firmei de training şi consultanţă Ascendis.

    Trei sferturi dintre respondenţi au spus că stilul de leadership al liderului viitorului trebuie să fie transformaţional, adică să îi inspire pe angajaţi cu viziunea sa, să îi încurajeze şi să le dea resursele pentru a obţine rezultate. Totodată, 84% dintre managerii respondenţi au spus că, în cazul unui eşec, reacţia liderului viitorului trebuie una prin care analizează situaţia şi încearcă să descopere cauzele, pentru a nu mai repeta eşecul.

     

  • ​Încă o resursă prin care putem creşte turismul intern: Profesia de ghid montan îşi face loc printre tinerii români

    Profesia de ghid montan câştigă din ce în ce mai mult teren în rândul tinerilor români, mai ales în contextul în care ultimii doi ani marcaţi de pandemie au reprezentat o redescoperire a României, ceea ce a dus implicit şi la creşterea numărului de amatori de drumeţii montane.

    În urma unui curs internaţional, nouă lideri montani vor primi pe data de 2 iulie la Cluj diplomele de absolvire din partea Societăţii Ghizilor şi Liderilor Montani (SGLM). Cursul reprezintă procesul de formare profesională pentru profesia de ghid internaţional de drumeţie montană (International Mountain Leader) conform standardului UIMLA (Union of International Mountain Leaders Associations), un organism internaţional de conducere care reprezintă liderii internaţionali de munte din întreaga lume. Cu o astfel de certificare, un ghid poate îndruma turiştii în zone montane până la limita zăpezii permanente pe trasee care nu necesită utilizarea materialelor de alpinism pentru înaintarea în siguranţă.

    Cursul se adreseaza pasionaţilor de munte cu experienţă în drumeţia montană, atât în munţii din România, cât şi din alte zone, cu o bună condiţie fizică. Cursul se desfăşoară atât teoretic, cât mai ales practic, în module de vară şi iarnă. Un astfel de curs este format din 12 module, dintre care două sunt realizate în afara ţării, care reprezintă 1.080 de ore,  iar costul unui singur modul este în medie de 1.100 lei.

    SGLM (Societatea Ghizilor si Liderilor Montani din Romania) este o asociaţie profesională a ghizilor şi liderilor montani din Romania afiliată UIMLA. Societatea are scopul de a impune standarde ridicate de profesionalism în rândul celor care practică meseria de ghid de drumeţie montană şi, totodată, de a promova turismul montan responsabil, în condiţii de siguranţă pentru turişti. Filiala din România a fost înfiinţată în 2013 şi are 47 de membri.​​​

  • Războiul din Ucraina aruncă Rusia în cea mai gravă recesiune din ultimii 30 de ani, iar nota de plată este achitată de Generaţia lui Putin. Pentru milioane de tineri drumul către educaţie de top şi o carieră de succes s-a închis definitiv

    Tinerii ruşi care speră să ajungă să studieze în cadrul instituţiilor educaţionale de top sau care încearcă să îşi consturiască cariere de succes s-au trezit într-o situaţie dificilă. De la începerea războiului, multinaţionalele au părăsit în turmă Rusia, iar universităţile din ţară fac schimbări drastice, blocând stundenţii să studieze în afara ţării la centre educaţionale de top, scrie Business Insider.

    Mulţi specialişti sunt de părere că este încă imposibil de cuantificat impactul războiului asupra tinereilor ruşi. Totodată, ei au atras atenţia asupra faptului că generaţia care a crescut sub Putin se confruntă în prezent cu un scenariu total diferit faţă de ceea ce era obişnuită.

    Tinerii care au crescut cunoscând doar conducerea lui Vladimir Putin sunt denumiţi şi „Generaţia Putin”. Ei au crescut cunoscând McDonads-ul, urmărind cele mai noi filme de la Hollywood şi postându-şi realizările pe Instagram. Acest mod de viaţă a dispărut complet după 27 februarie, treptat, pe măsură ce companiile care asigurau luxul lumii occidentale au dispărut din Rusia.

    Ca peste tot în lume, o educaţie cât mai calitativă deschide uşi importante, cum sunt cele ale multinaţionalelor, care oferă posibilităţi peste tot în Europa. Pentru tinerii ruşi, aceaestă oportunitate nu mai există.

    „O mulţime de corporaţii au promis cariere de succes, stabilitate şi un mediu în care se poate avansa pe merit. Totuşi, ele au început să plece, iar industriile care promit salarii mai mari încep să fie blocate de sancţiuni”, a declarat Andrew Lohsen, membru în cadrul Centrului pentru Studii Internaţionale.

    Cele mai multe plecări se întâmplă în industria petrolieră şi IT, unde tinerii care vor vrea să activeze aici se vor confrunta cu un viitor cel puţin incert. La începutul acestei luni, giganţii tehnilogici IBM şi Microsoft au lăsat pe drumuri sute de angajaţi ruşi, pe măsură ce se retrăgeau de pe această piaţă.

    Singura reacţie a angajaţilor ruşi la exodul companiilor a fost abandonarea locurilor de muncă. Unii dintre aceştia au plecat de frica recrutării în razboi, în timp ce alţii au fost împinşi de spate de sancţiunile care le afectează angajatorii.

    Ultima prognoză a Băncii Mondiale pentru Rusia este sumbră. Instituţia preconizează o contracţie de 11,2% în 2022 a economiei ruseşti, aceasta fiind cea mai gravă recesiune care ar lovi Rusia în ultimele trei decenii.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Garsoniera de 11 metri, G11, un uimitor efect secundar al dezindustrializarii

    Nu este deloc exclus ca celebra G11 din Cluj-Napoca care a facut inconjurul internetului sa fie de fapt o camera din caminele fabricilor sau din internatele liceelor industriale unde erau cazati angajatii nefamilisti, tinerii familisti sau respectiv copiii care veneau la oras sa munceasca sau sa invete, de la caz. Vorbim de constructii de dinainte de 1990.

    Si chiar daca G11 nu este parte dintr-un astfel de camin, sa ne amintim despre ce este vorba. Camerele de 10 metri erau in camine tip bloc construite de si aflate in proprietatea fabricilor si liceelor industriale. Primeai cazare acolo pe gratis, daca erai din afara orasului si munceai la fabrica, respectiv invatai la liceu. Imginati-va un spatiu cam de doua ori inaltimea unui om obisnuit, pe lungime si latime, in care dupa un hol mic adapostind un dulap si o chiuveta se intra intr-o incapare in care erau intre doua si patru paturi. Dusurile si vasele de toaleta erau la comun, pe hol, una sau doua incaperi pe etaj. Studentii care stau in caminele de dinainte de 1990 stiu foarte bine despre ce este vorba. Si ca sa ne facem o idee, au dimensiunile containerelor modulare care costa maximum 10 mii Euro, de vanzare pe toate online-urile.

    Dupa 1990, mai ales in perioada in care a inceput marea destructurare industrial de dupa 2000, fabricile incepusera sa se inchida iar caminele de nefamilisti, familisti sau liceeni sa isi piarda utilitatea. Astfel incat, acestea incepusera sa fie vandute unor intreprinzatori imobiliari, care le-au transformat in te miri ce – camine de studenti, case pentru seniori si desigur, blocuri de locuit, etc., inghesuind in spatiul mic chicineta, o cabina de dus si vasul de toaleta. Altii au fost mai darnici si au alipit doua camere transformandu-le intr-o garsoniera, sa-i spunem normala. Interesant este ca astfel de “incaperi” au putut fi intabulate si receptionate, iar acum, iata, se inchireaza sau se vand.

    Nu cred ca vreo alta tara – nu doar in Europa, ci in lume – a putut sa-si faca atata rau inchizand mii de fabrici si ajungand sa stea cu mana intinsa pentru orice, incepand cu utilitatile, mancarea, materialele sanitare, bunurile de larg consum si terminand cu, iata, apararea: daca incepe un razboi trebuia sa aducem din import absolut orice.

    Chiar daca in ultima instanta G11 nu este mai mult decat un subiect amuzant, faptul ca nu mai avem industrie de manufactura si oameni calificati pentru acest domeniu nu este deloc o gluma. G11 este un uimitor efect secundar al destructurarii industriale si un memento al unei tari cu o economie precara, care a pierdut industria dar este foarte tare in imobiliare. Sa ne mai gandim la asta.

  • Veşti bune pentru salariaţi. Categoria de persoane care va primi mai mulţi bani la salariu începând de acum

    Începând din acest an salariul minim brut pe ţară a crescut la 2.550 de lei, astfel cei care vor efectun un internship vor primi mai mulţi bani, conform legii privind internshipul.

    Legea nr. 176/2018 privind internshipul, intrată în vigoare la 18 august 2018,  reglrementă indemnizaţia pentru cei care desfăşoară stagii de internship – “Cuantumul indemnizaţiei pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată”.

    Astfel, din acest an, indemnizaţia de internship este 1.275 de lei faţă de 1.150 de lei cât era anu trecut când salariul de bază minim brut era 2.300 de lei.

    Creşterea salariului minim brut pe ţară este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr.1.071/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 5 octombrie 2021.

    Neachitarea de către organizaţia-gazdă a indemnizaţiei pentru internship în condiţiile reglementate de lege se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.

    De asemnea, nerespectarea obligaţiei de a încheia contractul de internship anterior începerii activităţii se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

    Constatarea contravenţiilor, precum şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către: Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile sale teritoriale, pentru anumite contravenţii prevăzute de legea internshipului.