Tag: specialisti

  • Deloitte: România s-ar putea confrunta cu o criză de specialişti în domeniul financiar

    “Liderii funcţiilor financiare din com­panii de top din România şi-au exprimat temerea cu privire la o posibilă diminuare a resursei de talente în viitorul apropiat; acest consens pune România într-o poziţie unică faţă de celelalte şapte ţări incluse în cel mai recent studiu CFO lan­sat de Deloitte Europa Centrală”, menţionează companiea de con­sultanţă şi audit. Marea majoritate a directorilor finan­ciari din regiune nu sunt îngrijoraţi de o po­sibilă criză pe piaţa talentelor în ur­mătorul an. România face excepţie, 57% din­tre respondenţi exprimându-şi această opinie.

    Mai multe pe zf.ro

  • Viaţa scurtă a euforiei solare

    “Începuseră să se dezmorţească şi băncile şi investitorii, dar asta ar fi concluzia din ceea ce vedem. Se va reduce numărul de certificate verzi începând cu ianuarie 2013. Informaţii oficiale nu există, sunt supoziţii, dar aceasta ar fi concluzia discuţiilor de până acum”, spune Robert Cruceru, directorul executiv al Asociaţiei Române a Industriei Fotovoltaice (RPIA).

    Certificatul verde este inima întregului sistem de sprijin gândit de statul romăn pentru energia regenerabilă. Cum proiectele verzi sunt mai costisitoare decât cele convenţionale de producere a energiei, statul romăn a găsit o modalitate prin care să susţină industria regenerabilă în contextul în care, la nivelul anului 2020, în calitatea sa de membru al UE, România trebuie să aibă un procent de 38% de energie verde în consumul final de electricitate. Astfel, pentru fiecare MWh de energie nepoluantă producătorul era recompensat până la finele anului trecut cu un singur certificat verde, indiferent de tehnologie, fie că era eoliană, solară sau hidro. Preţul acestui certificat este cuprins între 27 şi 55 de euro. Pentru energia eoliană, chiar şi un singur certificat verde era bun, dar pentru alţii, aşa cum erau investitorii în energia solară, el s-a dovedit insuficient. Aşa că industria nu s-a dezvoltat mai deloc. Din noiembrie anul trecut, după trei ani de discuţii, fiecare formă de energie verde a început să fie recompensată printr-un număr diferit de certificate. La acel moment, energia solară a tras lozul cel mare şi s-a trezit cu 6 certificate verzi pentru fiecare MWh, deşi iniţial trebuia să primească doar patru. Minunea nu a ţinut mult şi deja se discută despre reducerea numărului de certificate la 4 unităţi mai ales în contextul în care costul echipamentelor a scăzut substanţial de la 4 milioane de euro pe MW la mai puţin de 2 milioane de euro. Cursa contra cronometru a început pentru că numai pentru cei care vor fi gata cu proiectele solare până în ianurie 2013 marea compensare cu 6 certificate verzi mai poate deveni realitate. Pentru restul, visul frumos aproape s-a terminat.

    “Este o temere că investitorii în energia solară s-ar putea îmbogăţi peste măsură datorită avansului tehnologic care a dus la scăderea costurilor echipamentelor. Cei care încă mai vor 6 certificate verzi nu trebuie să mai aştepte peste o lună pentru finalizarea procesului de avizare pentru a avea timp. Timp necesar ca să monteze panourile şi să le lege la reţea până în ianuarie 2013, când ar trebui să se modifice sistemul de sprijin”, spune la rândul său Horea Hârşan, executive manager în cadrul ABB, unul dintre cei mai importantţi furnizori la nivel global de servicii şi echipamente pentru industria energetică.

    Declaraţiile lui Hârşan sunt susţinute şi de Robert Cruceru. “Trebuie să se mişte repede pentru a mai putea beneficia de 6 certificate verzi. În ianurie anul viitor trebuie să fie conectaţi, să producă, altfel riscă să intre sub noua schemă de sprijin”, a precizat reprezentantul RPIA.

    Astfel că investitorii deja au început să se agite. Datele Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, arată că la finalul lunii aprilie 79 de parcuri solare cu o capacitate totală de aproape 335 de MW aveau contractele de racordare la reţea, adică puteau începe construcţiile.

    Dacă în cazul energiei eoliene, Constanţa şi Tulcea sunt judeţele în care s-au concentrat majoritatea investiţiilor, pentru proiectele solare mai toată suprafaţa României s-a dovedit a fi atractivă. Din cele 79 de proiecte, peste 20 au ca termen de punere în funcţiune anul acesta. Este vorba despre circa 87 de MW, care ar presupune investiţii de 174 de milioane de euro şi este de subliniat faptul că aceasta este un bilanţ doar pentru primele patru luni din 2012.

    “Cei care au decis să investească sunt deja activi pe piaţă. Cred că vom vedea tranzacţii importante în perioada următoare şi sunt şi companii noi care doresc să vină”, a mai precizat Cruceru.

    Astfel, previzibila micşorare a numărului de certificate verzi pentru energia solară stimulează pe de o parte interesul pentru a finaliza cât mai multe proiecte anul acesta pentru a beneficia de cele 6 certificate verzi. Dar, pe de altă parte, nici nu este de natură a domoli complet apetitul pentru investiţii în această zonă.

    “Din câte vedem noi acum, chiar şi cu 4 certificate verzi un proiect în zona solară este rentabil. Mai jos de atât nu se poate coborî. Dacă reducerea nu va fi foarte drastică, astfel încât să-i îngheţe pe investitori, eu cred că vom asista la o mică perioadă de stagnare în 2013, după modificarea sistemului de sprijin, pentru ca apoi investiţiile să repornească. Lumea va începe să investească iar după ce-şi va pune cifrele din nou în ordine”, conchide Cruceru.

  • Extinderea prin achiziţii

    Cu venituri de 4,6 miliarde de franci elveţieni sau 3,8 miliarde de euro în 2011 şi cu peste 120 de fabrici pe cinci continente, elveţienii de la Sika au conceput o strategie pe termen mediu prin care grupul îşi va putea dubla veniturile, până la 8 miliarde de franci elveţieni, atât prin creştere organică, cât şi prin achiziţii. “Sistemul nostru e să cumpărăm companii şi nu să facem investiţii greenfield”, spune Dominik Slappnig, head corporate communications & investor relations pentru grupul Sika. De altfel, aceasta este şi povestea subsidiarei din România, în contextul în care elveţienii au achiziţionat divizia de aditivi din cadrul HeidelbergCement în 2002 pentru a-şi asigura intrarea pe piaţă. În 2011, grupul Sika a achiziţionat opt companii de dimensiuni mici şi mijlocii din ţări precum China, Bahrain, Brazilia, Canada, dar şi din ţări europene. “La acest moment, ne gândim ca în 2012 să facem achiziţii în zona Asia-Pacific, dar şi în America Latină. În România nu avem niciun fel de negocieri în acest sens. Deocamdată”, spune Slappnig.
    Care este explicaţia modalităţii de extindere exclusiv prin achiziţii, pe care cei de la Sika o preferă? “Ai acces direct la clienţi”; cu alte cuvinte, poţi ajunge mai uşor la potenţialii cumpărători având o bază de clienţi deja formată: cea a companiei achiziţionate. “Avem o strategie orientată pe client, iar 50% din angajaţii noştri sunt oameni de vânzări”, explică în continuare Slappnig.

    De altfel, în viziunea strategică pe termen mediu, achiziţiile ar urma să contribuie cu 1 până la 1,5 miliarde de franci elveţieni (830 mil. euro – 1,2 miliarde de euro în prezent) la creşterea cifrei de afaceri a companiei.

    Compania a înregistrat anul trecut afaceri de 18 milioane de euro pe piaţa locală în creştere cu 17% faţă de anul anterior. Pentru următorii 3 ani Sika România estimează creşteri anuale ale afacerilor de circa 5%.
    “Ţările din Europa de Est sunt extrem de importante pentru că aici urmează să se deruleze foarte multe proiecte de infrastructură, comerciale şi rezidenţiale. Vor fi oportunităţi imense”, spune Slappnig.
    Sika are în România două divizii, una pentru construcţii şi una pentru industrie, prin intermediul căreia furnizează, spre exemplu, produse pentru betoane, materiale pentru reparaţii şi protecţii, pardoseli industriale, membrane pentru acoperişuri, dar şi soluţii de protecţie, lipire, sigilare şi consolidare pentru industria auto, navală sau a turbinelor eoliene. Începând cu 2008, Sika are la Braşov şi o fabrică de aditivi de beton, cu o capacitate de 10.000 de tone anual. Produsele care nu sunt realizate în România sunt aduse în principal de la fabricile Sika din Germania, Elveţia, Cehia sau Italia.

    Printre proiectele la care Sika a participat cu produse se numără şi autostrada Transilvania, autostrada Arad-Timişoara, dar şi terminalul nou al Aeroportului Henri Coandă-Otopeni sau centrele comerciale Iulius Mall Timişoara, Atrium Center Cluj şi Sun Plaza Bucureşti. Şi, având în vedere că în prezent sunt în derulare o serie de lucrări de infrastructură, în special pe segmentul de autostrăzi, nu este exclus ca produsele Sika să ajungă şi în astfel de proiecte.

  • Guvernul va bloca si anul viitor angajarile din sectorul public

    “Incadrarea in acest plafon de 7,2% din PIB cu cheltuielile de
    personal inseamna ca, in 2012, Romania trebuie sa continue politica
    de a ocupa doar un singur post vacant din sapte, pentru a putea
    incepe, din 2012, recuperarea salariala si a ajunge, incetul cu
    incetul, la salariile de dinainte de taiere. Obiectivul nostru este
    ca, incepand cu ianuarie 2012, sa incepem sa recuperam ce mai este
    de recuperat din pierderile salariale din 2010, nu deodata, ci
    treptat”, a spus Boc intr-o videoconferinta sustinuta cu prefectii.
    El a atentionat ca recuperarea salariala este conditionata de
    limitarea angajarilor in sectorul public, inregistrarea unei
    cresteri economice de cel putin 3,5% anul viitor si incadrarea
    intr-un deficit bugetar de 3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • HP va angaja in acest an 600 de persoane la centrul de consultanta din Bucuresti

    “Vom continua si in acest an sa angajam personal in acelasi ritm
    ca in ultimii ani, respectiv 600 de persoane. Cresterea numarului
    de angajati se face in linie cu evolutia organica a companiei la
    nivel mondial, luandu-se in calcul, de asemenea, si noile achizitii
    ale HP”, a spus Weigl. Directorul general al GeBOC a afirmat ca, la
    jumatatea anului, centrul va ocupa toate birourile disponibile in
    trei cladiri din Nova Park. “Vom inchiria spatii intr-o a patra
    cladire, contractul urmand sa se incheie cel mai probabil saptamana
    viitoare”, a adaugat directorul general al GeBOC, fara a preciza
    valoarea contractului si nici locatia, despre care a spus insa ca
    se afla in apropierea celor trei imobile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numarul persoanelor care muncesc la negru in Capitala, de sase ori mai mare fata de 2010

    Inspectorul sef de la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM)
    Bucuresti a spus ca in primul trimestru din 2011 au fost depistate
    820 de persoane care munceau fara sa aiba incheiat contractul
    individual de munca, in timp ce anul trecut, in acelasi interval au
    fost identificate doar 124 de cazuri. Constantin Bujor a explicat
    ca aceasta crestere este atat urmarea intensificarii actiunilor de
    control ale ITM, cat si a situatiei economice a tarii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viata intr-un call center: cum se „disciplineaza” studentii dupa un program corporatist

    Programul incepe dimineata la ora 9 si se incheie dupa fix 8
    ore, cronometrate la secunda odata cu logarea la un telefon, timp
    in care angajatii trebuie sa dea un anumit numar de telefoane.
    Exista si ture de noapte pentru cei care trebuie sa sune clienti
    din SUA, de exemplu. Angajatii cu norma intreaga au patru pauze de
    cate 15 minute fiecare, insa nu toti au pauza in acelasi timp.
    Birourile sunt de tip palier, unde pot fi si 40 de oameni, toti cu
    casti la urechi si vorbind fiecare limbi diferite, sub ochii
    vigilenti ai unui supraveghetor. “Tii seama de incadrarea in timp,
    limita fiecarui apel, repectiv eficienta, adica incerci sa castigi
    clienti, sa inchei si sa reziliezi contracte prin cat mai putine
    apeluri”, spune Elena R., absolventa a Facultatii de Limbi Straine,
    sectia romana-araba. In medie, un apel trebuie sa dureze cam patru
    minute. “Daca iti inchide in nas nu-i bine deloc, daca dureaza mai
    mult convorbirea, iar nu-i bine, inseamna ca nu esti convingator”,
    arata Elena R.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cine e romanul care a depus 8.000 de CV-uri intr-un an. De ce crede ca e in continuare somer

    Intai e usor ezitant, pana isi gaseste cuvintele potrivite. Dupa
    cateva minute, orice urma de trac dispare. E firesc, anul trecut a
    avut cate doua-trei interviuri pe saptamana, in cautarea unui loc
    de munca. Nici macar nu stie ca a reusit trista performanta de a fi
    candidatul cu cele mai multe CV-uri depuse pe portalul de recrutare
    bestjobs.ro. Nu s-a limitat la un singur site, ci a apelat la
    toate, indiferent de jobul disponibil, de specializarea necesara
    ori de salariul oferit. “Am aplicat de atatea ori pentru ca m-am
    gandit ca asa am mai multe sanse de reusita. Nu am urmarit insa
    decat ofertele cu contract de munca. Dar… nu cred ca interviurile
    sunt concludente, angajatorii vor numai oameni cu experienta si
    poate nu fac cele mai bune alegeri”, crede Moreanu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce meserii se cauta in 2011. Romania are nevoie din nou de ingineri

    Romanii cu meserii calificate vor fi la mare cautare in 2011,
    mai ales cei din industria bunurilor de larg consum, sectorul auto,
    inclusiv producatorii de componente, precum si industria grea –
    metalurgia si productia de masini si echipamente -, spun
    specialistii in resurse umane.

    “Cererea de personal vine in special din productie, atat de la
    companiile care au comenzi externe, cat si de la cele care
    activeaza numai pe piata interna. Se cauta muncitori calificati,
    dar si specialisti, ingineri cu pregatire in domenii foarte
    specializate”, a declarat pentru gandul Oana Datki, country manager
    Consulteam Romania, reprezentantul pe piata locala al Mercer.
    Acestea sunt de altfel meseriile viitorului la nivel european, unde
    exista in prezent o ingrijorare crescuta legata de acoperirea
    necesarului de personal, ne-a declarat Cristian Parvan, secretarul
    general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Cei mai descurcareti dintre absolventi. Cum sa-ti gasesti un job cand n-ai experienta

    Numarul absolventilor de liceu care apeleaza la somaj a crescut.
    S-au im-putinat, in schimb, absolventii de scoli profesionale care
    apeleaza la acest aju-tor de la stat. Angajatorii se feresc sa
    recruteze tineri iesiti de pe bancile scolii, deoarece acestia ar
    fi “scumpi”: cheltuielile pentru “calificarea la locul de munca”
    sunt semnificative, spun patronii contactati de gandul. Cu toate
    acestea, situatia are toate sansele sa se schimbe in favoarea
    tinerilor care-si cauta un job.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info