Tag: smartphone

  • Ce smartphone-uri folosesc celebrităţile şi lideri precum Putin sau Merkel?

    Deşi e clar că majoritatea preferă modelele Apple, sunt şi excepţii notabile, la care mulţi dintre noi nu ne-am aştepta.

    De ce este iPhone atât de vizibil în rândurile celebrităţilor? Probabil cele mai cunoscute, la nivel mondial, superstaruri provin din SUA. Acest lucru se întâmplă deoarece este cea mai mare economie a lumii, cea mai mare putere mondială şi acolo există celebrul Hollywood. Vedetele americane preferă iPhone deoarece telefonul – pe lângă faptul că este uşor de folosit, performant şi fiabil – este conceput de o companie din ţara lor, adică Apple. La fel, majoritatea starurilor pop din Coreea de Sud folosesc dispozitive Samsung. Potrivit unui analist, este un sentiment de patriotism pe care şi vedetele îl au, la fel ca toţi ceilalţi oameni.

    Samsung a încercat să contracareze acest lucru prin lansarea programului White Glove, prin care şi-a propus să atragă vedete în „barca” sa. Eforturile au dat roade. Nume cunoscute precum Jay Z, LeBron James sau Martha Stewart au ajuns să folosească smartphone-uri Galaxy. Ca parte a programului, un reprezentant al companiei merge la o celebritate şi îi prezintă în detaliu cel mai nou smartphone Samsung. Terminalul este personalizat special pentru utilizatorul respectiv. Dispozitivul îi este lăsat cadou vedetei, care decide apoi dacă îl foloseşte sau nu. Totuşi, uneori apar neplăceri. Sportivul LeBron James s-a plâns pe Twitter că telefonul lui Samsung Galaxy Note, primit tot prin acest program, s-a resetat singur şi i-a şters toate datele. Ulterior a încercat să „dreagă” lucrurile, dar pata pe imaginea Samsung a rămas.

    Citiţi mai multe pe go4it.ro

  • Ce smartphone-uri folosesc celebrităţile şi lideri precum Putin sau Merkel?

    Deşi e clar că majoritatea preferă modelele Apple, sunt şi excepţii notabile, la care mulţi dintre noi nu ne-am aştepta.

    De ce este iPhone atât de vizibil în rândurile celebrităţilor? Probabil cele mai cunoscute, la nivel mondial, superstaruri provin din SUA. Acest lucru se întâmplă deoarece este cea mai mare economie a lumii, cea mai mare putere mondială şi acolo există celebrul Hollywood. Vedetele americane preferă iPhone deoarece telefonul – pe lângă faptul că este uşor de folosit, performant şi fiabil – este conceput de o companie din ţara lor, adică Apple. La fel, majoritatea starurilor pop din Coreea de Sud folosesc dispozitive Samsung. Potrivit unui analist, este un sentiment de patriotism pe care şi vedetele îl au, la fel ca toţi ceilalţi oameni.

    Samsung a încercat să contracareze acest lucru prin lansarea programului White Glove, prin care şi-a propus să atragă vedete în „barca” sa. Eforturile au dat roade. Nume cunoscute precum Jay Z, LeBron James sau Martha Stewart au ajuns să folosească smartphone-uri Galaxy. Ca parte a programului, un reprezentant al companiei merge la o celebritate şi îi prezintă în detaliu cel mai nou smartphone Samsung. Terminalul este personalizat special pentru utilizatorul respectiv. Dispozitivul îi este lăsat cadou vedetei, care decide apoi dacă îl foloseşte sau nu. Totuşi, uneori apar neplăceri. Sportivul LeBron James s-a plâns pe Twitter că telefonul lui Samsung Galaxy Note, primit tot prin acest program, s-a resetat singur şi i-a şters toate datele. Ulterior a încercat să „dreagă” lucrurile, dar pata pe imaginea Samsung a rămas.

    Citiţi mai multe pe go4it.ro

  • Cum arată telefonul ortodox care se vinde cu 25.000 de dolari. Norocoşii pot cumpăra un exemplar binecuvântat

    Compania moscovită Gressp a creat 988  de unităţi (numărul este o referinţă la anul în care creştinismul a ajuns în Rusia) cu valori cuprinse între 6.300 şi 25.000 de dolari. Preţul depinde, desigur, de cât de mult aur a intrat în carcasa telefonului.

    Când vine însă vorba de funcţionalitate, uitaţi de social media, scriu cei de la Russia Today. Telefonul ortodox vă va purta înapoi la zilele în care cea mai puternică aplicaţie era cea de mesagerie.

    “Am vrut să minimizăm riscul adicţiei faţă de telefon”, a spus Anatoly Sautin. “Vrem ca oamenii să se concentreze pe lumea reală, nu pe una virtuală.”

    Telefonul este dotat cu o cameră “performantă” de 3 megapixeli şi are o memorie de 32 GB. Producătorul oferă totuşi o garanţie de 12 luni.

    “Primul telefon va fi dăruit Patriarhului Chiril”, au mai spus reprezentanţii companiei. “În perioada următoare vrem să şi ducem câteva unităţi la Moscova, pentru a fi binecuvântate.”

  • Gadget Review: noul vârf al telefoanelor mobile – VIDEOREVIEW

    Samsung a observat că utilizatorii preferă varianta Edge şi la acest model au decis să implementeze marginile curbate atât la S8, cât şi la S8 Plus. Primul are un display de 5,8 inchi, iar al doilea de 6,2 inchi, ceea ce ar putea părea prea mare sau dificil de manevrat, dar nu este cazul aici. Dimensiunile telefonului nu au crescut cu mult faţă de modelele Galaxy S6 şi Galaxy S7, aparatul fiind ceva mai îngust şi puţin mai înalt. Cu toate acestea, dimensiunea displayului s-a mărit datorită faptului că aproape nu mai există margine pe lateral, iar sus şi jos spaţiile inutile s-au micşorat considerabil, butoanele fizice fiind integrate în display.

    Telefonul este îmbrăcat în metal şi sticlă, are colţurile rotunjite, trei butoane pe laterale şi chiar un jack de 3,5 mm pentru căşti. Telefonul este realizat din materiale bune, conferind senzaţia de dispozitiv premium de fiecare dată când este utilizat. Este o plăcere să-l priveşti şi parcă şi-a depăşit funcţia de gadget utilitar devenind un obiect de design, decorativ. Practic, din punctul meu de vedere, la ora actuală este cel mai frumos telefon de pe piaţă.

    Dimensiunile mici ale lui Galaxy S8 asigură o utilizare confortabilă chiar şi cu o singură mână, iar pentru cei cu mâini mai mici Samsung a integrat opţiunea de a micşora ecranul pentru situaţii în care nu poţi ajunge în colţurile telefonului. Telefonul este curbat şi ai fi tentat să crezi că ar putea fi scăpat cu uşurinţă, însă în perioada de testare eu nu am avut în niciun moment senzaţia că ar putea fi scăpat accidental. Se ”lipeşte“ bine de mână şi nu am simţit nevoia utilizării unei huse. Ce se întâmplă dacă totuşi îl scapi? Să zicem că ar fi bine să vă cumpăraţi huse de protecţie dacă sunteti mai neîndemânatici de fel. 

    Displayul telefonului este absolut impresionant şi este o plăcere să te uiţi la filme sau să te joci. Ecranul are o rezoluţie nativă Quad HD (2.960 x 1.440 pixeli), este luminos (Samsung susţine o luminozitate de 1.000 niţi) şi poate fi folosit cu uşurinţă în orice situaţie, fie la interior, fie direct în razele soarelui, imaginile rămânând clare şi luminoase.

    Datorită formei mai puţin obişnuite, redarea conţinutului video nu este ideală în toate aplicaţiile deoarece nu se acoperă în întregime displayul; rămân bare negre pe laterale. Pe YouTube trebuie să mai apeşi încă un buton pentru a putea acoperi tot ecranul, însă alte aplicaţii nu au implementate această funcţie.

    Telefonul are din fabrică opţiunea ca ecranul să rămână mereu pornit, afişându-se astfel ora, data, nivelul bateriei şi notificările. Acest lucru scurge puţin din baterie, dar l-am găsit foarte util deoarece nu mai eram nevoit să deschid telefonul pentru a vedea cât este ceasul, de exemplu. Un element care aproape nu mai este menţionat în recenzii, deşi e o caracteristică fundamentală a unui telefon, este calitatea apelului. Nici eu nu obişnuiesc să vorbesc despre asta, dar la S8 am rămas surprins de cât de clar se aude vocea ”de la capătul firului“.

    La capitolul performanţă, cum este de aşteptat când vine vorba de un nou telefon Samsung, compania coreeană a integrat cel mai nou proces octa-core Exynos 8895, alături de un procesor grafic Mali-G71 MP20, 4 GB de RAM şi stocare internă începând de la 64 GB. De reţinut este şi faptul că Samsung S8 este primul telefon care vine cu Bluetooth 5.0. Telefonul este excelent în utilizarea normală şi de-a lungul testării nu s-a poticnit niciodată. De asemenea, nici jocurile cu grafică detaliată nu au îngenunchat telefonul. Cu toate acestea, spre surprinderea unora, încă nu este cel mai puternic telefon de pe piaţă; conform testelor de benchmark AnTuTu, unde a obţinut peste 170.000 de puncte, se află pe locul 2 sau 3, în spatele lui iPhone 7 Plus.

    Fanii au rămaşi surprinşi când Samsung a anunţat S8 fără a aduce îmbunătăţiri evidente camerei foto faţă de modelul precedent. Avem de a face cu o cameră similară cu cea de pe smartphone-ul de anul trecut, cu senzor de 12 megapixeli şi obiectiv cu diafragmă f/1.7. Camera frontală vine cu un senzor de 8 megapixeli, însă cu un obiectiv la fel de performant precum cel de pe spate, cu diafragmă f/1.7, capabilitate de filmare în rezoluţie QHD şi focalizare automată foarte precisă.


    Astea fiind spuse, S8 face fotografii foarte bune, oferindu-ne imagini clare, cu culori aprinse (poate puţin cam saturate pentru gustul meu), iar cele realizate în lumină bună arată foarte bine şi proiectate pe un ecran de 140 cm. Pe timp de noapte, imaginile sunt bune şi au puţin zgomot. Un alt lucru care m-a impresionat a fost rapiditatea aplicaţiei, reuşind să fac câteva zeci de fotografii ţinând apăsat timp de câteva secunde butonul de volum. Metodă foarte bună pentru a surprinde un subiect în mişcare. Focalizarea este aproape instantă şi de cele mai multe ori corectă, însă fotografiile făcute în grabă pot ieşi mişcate sau neclare, chiar şi în lumină naturală.

    Şi la capitolul video camera stă foarte bine, fiind capabilă să filmeze 4K la 30 cadre pe secundă sau 1.080 p la 60 de cadre pe secundă. În lumina zilei selfie-urile arată foarte bine, dar în cazuri de luminozitate scăzută detaliile din fotografie dispar.
    Mi-a fost greu să-i găsesc telefonului puncte în minus, singurele inconveniente fiind senzorul de amprentă şi autonomia bateriei, care ar putea fi mai bună. Samsung a mutat senzorul de pe butonul de home pe spate, lângă camera foto. În primul rând, amplasarea este extrem de nefericită şi-ţi va lua ceva timp să înveţi unde e, iar în al doilea rând, senzorul este mic şi e greu de ajuns la el cu o singură mână. Nu de puţine ori m-am aflat în situaţia de a pipăi senzorul pentru ca telefonul să se deschidă, dar fără succes; am fost nevoit să apelez la modul de securitate pentru a intra în telefon.

    Problema nu cred că este senzorul în sine, ci faptul că degetul trebuie amplasat direct pe el, într-o poziţie anume, nici mai sus, nici mai jos, pentru deblocare. Totuşi, nu este musai să foloseşti senzorul de amprentă, S8 având posibilitatea de a se debloca prin scanarea facială sau a irisului. Scanarea facială şi a irisului a mers bine de cele mai multe ori, fiind variante pentru cei care nu vor să folosească senzorul de amprentă.

    Al doilea punct în minus este autonomia bateriei. Telefonul e dotat cu o baterie de 3.000m Ah şi este de înţeles de ce Samsung nu a vrut să forţeze nota în privinţa bateriei. Inconvenientul este legat de faptul că deşi ecranele au devenit mai frumoase, mai luminoase şi mai mari, bateria a rămas cam la aceeaşi performanţă, ceea ce înseamnă că un utilizator intensiv ar putea epuiza bateria unui S8 în mai puţin de o zi de muncă. Totuşi un utilizator obişnuit n-ar trebui să aibă probleme cu bateria într-o zi de muncă. Există un mod de funcţionare economic, care limitează puterea procesorului la 70%, limitează luminozitatea display-ului şi scade rezoluţia de la QHD+ la FHD+. De altfel, Samsung setează telefoanele din fabrică pe rezoluţie FHD+. Cu displayul pornit şi internetul activat, bateria telefonului se scurge cu 9-10 procente de-a lungul nopţii.

    Totuşi, se încarcă foarte repede. O încărcare de la zero durează în jur de o oră şi jumătate. Într-o călătorie cu trenul de 40-50 de minute, am pus telefonul la încărcat la o baterie externă (output 2.1A) şi de la 49% a ajuns la 85%, în timp ce ascultam muzică, am făcut câteva zeci de poze şi am filmat trei-patru clipuri.

    Nu pot să închei acestă recenzie fără să menţionez noul asistent virtual al Samsung, Bixby. Astfel, compania coreeană vrea ca utilizatorii să uite de asistentul Google şi să-l înlocuiască cu propriul lor asistent. Mai mult, Bixby beneficiază de un ecran propriu în stânga meniului principal, de un buton fizic dedicat (care nu poate fi reprogramat) şi poate fi folosit chiar şi atunci când ecranul este stins. Multă dedicare pentru o aplicaţie pe care foarte puţini oameni o să o folosească, mai ales că poate fi folosit asistentul Google. Ce are în plus Bixby este faptul că poate recunoaşte obiecte şi astfel le poţi căuta pe internet. Funcţia de recunoaştere nu merge extraordinar, uneori recunoscând obiectele, dar de cele mai multe ori a afişat imagini cu produse asemănătoare.

    Trăgând linie, Samsung S8 este un telefon aproape fără cusur, frumos, iar Apple va trebui să vină cu ceva cu adevărat uimitor pentru a-i învinge pe rivalii de la Samsung.

     

    CASETA TEHNICĂ

    ECRAN: 5,8“, SUPER AMOLED, 2.960 X 1.440 PIXELI, GORILLA GLASS 5, 568 PPI

    SISTEM DE OPERARE: ANDROID 7.0 (SAMSUNG EXPERIENCE 8.1)

    PROCESOR: OCTA-CORE (4 X 2,3 GHZ + 4 X 1,7 GHZ)

    PROCESOR GRAFIC: MALI-G71 MP20

    RAM: 4 GB

    MEMORIE: 64 GB

    CARD: MICROSD, 256 GB MAX.

    BLUETOOTH: 5.0

    USB: USB TYPE-C (USB 3.1)

    CAMERĂ FOTO: 12 MP, F/1,7, DETECŢIE DE FAZĂ, BLITZ LED, STABILIZARE OPTICĂ (OIS)

    FILMARE VIDEO: 4K (3.840 X 2.160 @ 30 FPS), FULL HD (1.920 X 1.080 @ 60 FPS)

    CAMERĂ FOTO FRONTALĂ: 8 MP, F/1.7, FILMARE 2.560 X 1.440 PIXELI @ 30 FPS

    BATERIE: 3.000 MAH, ÎNCĂRCARE RAPIDĂ

    DIMENSIUNI: 148,9 X 68,1 X 8 MM

    GREUTATE: 155 GRAME

  • Românii, maeştri mondiali în fentarea legilor. Tehnicile geniale prin care evită radarele

    În decrusul timpului conducătorii auto au căutat metode care să-i scape de această pacoste, de la bliţuri de avertizare date de colegii de trafic, la aplicaţiile pentru smartphone prin care şoferii se pot avertiza reciproc de locurile unde sunt prezente radarele, formele au evoluat şi ele odată cu progresul tehnicii.

    IATĂ AICI CUM FENTEAZĂ ROMÂNII RADARELE ŞI CE METODE FOLOSESC

  • Studiu de caz: Contabilul din smartphone

    CONTEXT:

    Timpul de introducere a datelor pentru activităţile de contabilitate îngreunează activitatea contabililor şi a antreprenorilor care îşi fac contabilitatea in-house.

    DECIZIE:

    Lansarea Smart Bill Conta, prima aplicaţie de contabilitate online care face legătura în timp real între antreprenori şi experţii contabili. Dezvoltarea aplicaţiei a durat aproximativ un an şi a fost susţinută de o investiţie de 1 milion de euro atrasă, anul trecut, de Smart Bill de la Catalyst şi Gecad Group.

    CONSECINŢE:

    Pentru clienţii care folosesc platforma integrată Smart Bill, timpul de operare se poate reduce cu până la 50%, prin automatizarea operaţiunilor de introducere date; astfel, se maximizează timpul de utilizare a datelor, iar clientul beneficiază de resurse suplimentare. Smart Bill Conta va contribui la creşterea cu peste 50% anual a vânzărilor Intelligent IT în următorii ani şi va transforma brandul românesc în principalul furnizor de soluţii de facturare de pe piaţa locală.
     

    „Deja am devenit unul dintre principalii jucători pe piaţa de software financiar-contabil şi ţinta noastră este ca în 2-3 ani să fim numărul 1; suntem convinşi că o să reuşim”, descrie Radu Hasan, CEO-ul Intelligent IT, compania care operează pe piaţă sub brandul Smart Bill, un obiectiv pe care vrea să îl atingă în perioada următoare. Una dintre modalităţile prin care antreprenorii sibieni care au dezvoltat afacerea – Radu Hasan, Ioana Hasan, Mircea Căpăţînă – plănuiesc să ajungă la acest obiectiv este Smart Bill Conta, prima aplicaţie de contabilitate online care face legătura în timp real între antreprenori şi experţii contabili, potrivit reprezentanţilor companiei.

    În dezvoltarea acesteia a fost direcţionată o parte din investiţia de 1 milion de euro primită anul trecut din partea fondurilor de investiţii Catalyst România şi Gecad Group, care au preluat printr-o operaţiune de majorare de capital peste 30% din acţiunile firmei. Soluţia Smart Bill Conta se adaugă astfel celor dezvoltate de Smart Bill până acum, fiind complementară acestora, „piesa lipsă din puzzle”, potrivit lui Hasan. Anul trecut, soluţiile Smart Bill au generat venituri de 1 milion de euro, iar pentru anul în curs Hasan previzionează o creştere până la 1,5 milioane de euro; planurile pentru anii următori vizează creşteri importante.

    „Vrem să avem o rată de creştere de 50% pe an şi pentru următorii doi ani.” Serviciile Smart Bill sunt utilizate, în prezent, de peste 45.000 de clienţi, de la PFA-uri la companii mici şi mijlocii şi până la multinaţionale, din toate sectoarele de business, precum serviciile şi comerţul. Peste un milion de documente sunt emise lunar, cu o valoare de peste 2 miliarde de euro pe an. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, anul acesta a depăşit pragul de 50, iar până la finalul anului echipa va număra între 55 şi 60 de persoane. „Depinde de ce recrutări reuşim să facem, piaţa muncii este foarte capricioasă.” Echipa Smart Bill este împărţită între cele două birouri ale firmei: Sibiu (echipa de dezvoltare software) şi Bucureşti (echipa de vânzări şi marketing).

    CEO-ul Smart Bill spune că au început să lucreze la realizarea aplicaţiei Smart Bill Conta în urmă cu un an, iar conceptul a fost realizat şi îmbunătăţit pe baza discuţiilor cu contabili. „O parte consistentă a investiţiei a mers şi merge în direcţia aceasta, atât în dezvoltare, cât şi în marketing”, spune Radu Hasan, fără să precizeze valoarea exactă a investiţiei direcţionate spre Smart Bill Conta. Aplicaţia va fi oferită gratuit firmelor de contabilitate, iar monetizarea se va face prin vânzarea acestei soluţii clienţilor tip IMM: „Ţintim acelaşi profil de clienţi pe care l-am avut până acum; acoperim 95% din IMM-uri practic, nu ţintim companiile mari, ţinta noastră sunt companiile cu până în 50 de angajaţi, care reprezintă dealtfel 70% din piaţă. Obiectivul nostru este să ajungem cam la 100.000 de firme în următorii trei-patru ani”. El spune că dacă aceşti clienţi vor soluţia completă Smart Bill Conta, costul abonamentului va fi de aproximativ 20-25 de euro pe lună pentru o aplicaţie completă de facturare, gestiune, contabilitate etc.

    Aplicaţia se adresează antreprenorilor, IMM-urilor, contabililor sau firmelor de contabilitate care îşi fac contabilitatea in-house şi care doresc să-şi eficientizeze cu mult timpul de operare. Smart Bill Conta oferă un flux integrat atât pentru client, cât şi pentru firma de contabilitate. Astfel, pentru clienţii care folosesc platforma integrată Smart Bill timpul de operare se poate reduce cu până la 50%, prin automatizarea operaţiunilor de introducere date. Practic, prin eliminarea timpului dublu de înregistrare a documentelor se maximizează timpul de utilizare a datelor, iar clientul beneficiază de resurse suplimentare. Aplicaţia poate fi accesată de oriunde, de pe orice dispozitiv conectat la internet, în mod securizat şi permite vizualizarea documentelor finale sau intermediare ale fiecărui client, explică reprezentanţii companiei.

    Planurile de dezvoltare ale sibienilor nu se opresc însă aici: recent, au primit un grant de cercetare de 600.000 de euro. „Este o axă pe fonduri europene pe cercetare-inovare; astfel că toţi banii vor merge în cercetare. Ne vom concentra pe direcţia de inteligenţă artificială pentru a face Smart Bill cu adevărat smart”, explică Hasan. Pentru aceasta, vor realiza un parteneriat cu două universităţi cu profil tehnic de pe piaţa locală. Au primit deja oferte în acest sens, dar încă nu au ales universităţile cu care vor colabora. Radu Hasan spune că pentru perioada următoare nu şi-au propus să atragă şi alte investiţii.

  • Se anunţă moartea unuia dintre cele mai îndrăgite produse din istorie?

    Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor? 

    260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.

    Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.

    Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.

    În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.

    Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie  pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
    O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.

    Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.

    Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.

    Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.

    Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.

    De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.

    Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.

    Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.

    În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.

    Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.

    260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC

    5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015

    0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016

     

    700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo

     

  • Tehnologia care va revoluţiona smartphone-urile anul viitor. Bateriile se vor încărca în cinci minute

    Atunci startup-ul israelian StoreDot a demonstrat capabilităţile bateriei numite FlashBattery, iar acum CEO-ul Doron Myersdorf a declarat pentru BBC că vor începe producţia la începutul anului 2018.

    Myersdorf a spus că nu poate dezvălui ce producători au fost de acord să folosească tehnologia.

    În 2016, Myersdorf a spus că bateria sa conţinea materiale care permiteau reacţii “non-tradiţionale” şi care să permită un transfer neobişnuit de rapid de ion de la anod la cathod.

    “Vom încărca telefoanele în cinci minute”, a spus el adăugând că două companii asiatice vor începe producţia în masă în T1 2018.

    Ben Wood, analist la CCS Insight, spune că se îndoieşte că tehnologia va fi gata pentru producţie, dar că dacă chiar aşa este atunci va reprezenta un moment de cotitură pentru industrie.

    Compania nu lucrează doar la baterii pentru telefoane, ci a prezentat săptămâna trecută la Berlin o baterie pentru automobile electrice ce se încarcă în cinci minute şi are o autonomie de 482 km.

    “Nu avem contracte cu companiile producătoare de automobile pentru a dezvolta bateriile. Deocamdată mai avem nevoie de vreo trei ani pentru a putea produce bateriile pentru maşini”, a declarat el.

    Pe de altă parte, Tesla, compania lui Elon Musk, are tehnologia Supercharger prin intermediul căreia o baterie se încarcă în 75 de minute, iar o încărcare de 30 de minute oferă o autonomie de aproape 300 km.

     

     

  • Se anunţă moartea unuia dintre cele mai îndrăgite produse din istorie?

    Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor? 

    260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.

    Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.

    Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.

    În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.

    Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie  pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
    O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.

    Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.

    Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.

    Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.

    Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.

    De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.

    Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.

    Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.

    În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.

    Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.

    260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC

    5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015

    0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016

     

    700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo

     

  • Se anunţă moartea unuia dintre cele mai îndrăgite produse din istorie?

    Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor? 

    260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.

    Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.

    Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.

    În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.

    Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie  pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
    O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.

    Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.

    Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.

    Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.

    Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.

    De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.

    Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.

    Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.

    În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.

    Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.

    260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC

    5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015

    0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016

     

    700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo