BusinessMagazin

Tag: sistem

  • Sistem în premieră la Cluj de preluare a proceselor verbale după vot

    Procesele verbale după vot vor fi predate la Cluj cu tichete roşii sau verzi, în cadrul unui sistem de preluare care reprezintă o premieră naţională. Măsura a fost luată pentru evitarea cozilor la predarea proceselor verbale.

    Preşedintele BEJ Cluj, judecătorul Monica Trofin, a declarat, vineri, că reprezentanţii secţiilor de votare cu procese verbale care conţin erori vor primi tichete roşii când se vor prezenta la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca pentru predare, iar cei cu procese verbale corecte le vor primi pe cele verzi şi vor intra separat.

    „De fiecare dată, la fiecare alegeri, au existat preşedinţi de secţii de votare care nu au întocmit în mod corect procesele verbale centralizatoare cu rezultatul votului. Pentru a uşura modalitatea de preluare a acestor procese verbale duminică seara, după închiderea urnelor, vom implementa la Cluj un sistem în premieră prin care preşedinţii care au procese verbale greşite să fie identificaţi din timp şi vor avea un flux separat de intrare la specialiştii IT de la Statistică, pentru verificarea rezultatelor. Nu se va mai intra la grămadă. În momentul în care se închid secţiile de votare, noi vom ştii exact cine are procese verbale corecte şi cine are greşite, deoarece de pe tableta din secţie, operatorul va transmite datele către Statistică. Cei din secţiile de votare cu procese verbale greşite vor primi tichete roşii când se vor prezenta la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca pentru predare, iar cei cu procese verbale corecte vor primi tichete verzi”, a spus Trofin.

    Potrivit acesteia, cei care au tichete verzi vor intra pe un flux mult mai rapid şi nu vor trebui să mai aştepte după preşedinţii secţiilor cu probleme, astfel că se vor reduce timpii de aşteptare şi cozile.

    „Pentru predarea proceselor verbale de la cele 664 de secţii de votare din judeţul Cluj trebuie să se prezinte preşedintele secţiei, locţiitorul şi operatorul de la tabletă, astfel că ne aşteptăm duminică seara, după închiderea urnelor, la aproape 2.000 de persoane. Cumva a trebuit să găsim o soluţie pentru a primi în condiţii civilizate un număr atât de mare de oameni obosiţi, veniţi după o zi întreagă de lucru în secţii. Am încercat să fluidizăm acest proces de predare”, a subliniat preşedintele BEJ Cluj.

    În cazul în care vor exista situaţii şi preşedinţii secţiilor de votare nu vor putea întocmi procesele verbale din cauza erorilor, se va pune la dispoziţie acestora o sală sigilată, unde se vor putea renumăra buletinele de vot.

    „De asemenea, fiecărei secţii de votare i s-a alocat câte un cod de bare, astfel încât în momentul când se prezintă reprezentanţii acesteia pentru predarea documentelor, codul va fi citit de un cititor şi vom ştii exact care secţie este prezentă şi în ce ordine”, a subliniat Monica Trofin.

    Preşedinţii şi locţiitorii secţiilor de votare din judeţul Cluj au fost sfătuiţi la instruirile care au avut loc până acum să nu se grăbească la finalul procesului de vot cu întocmirea proceselor verbale privind rezultatele, astfel încât, pe cât posibil, să se prezinte cu ele completate corecte, pentru a primi tichetele verzi.

  • Valoarea activelor din sistemul privat de pensii a crescut în S1 la 57,43 mld. lei

    Ponderea pensiilor private în Produsul Intern Brut a fost, la sfârşitul lunii iunie 2019, de 5,80% comparativ cu 5,22% în decembrie 2018.

    “Activele fondurilor de pensii private au depăşit nivelul de 12 miliarde de euro la finalul semestrului I al anului curent şi au ajuns la o pondere de 5,8% în PIB. Fondurile de pensii private sunt investitori instituţionali importanţi în economie, iar investiţiile realizate prin BVB au contribuit, alături de alţi investitori instituţionali, la promovarea Bursei de la Bucureşti la statutul de piaţă emergentă de către agenţia FTSE Russell”, a declarat vicepreşedintele ASF Dan Armeanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sindromul Anastasiu – Borza sau când suntem dispuşi să vorbim cinstit despre economie

    Săptămâna care se încheie a fost marcată de vâlva stârnită de declaraţiile pro şi contra legate de economie, de situaţia bugetarilor şi a bugetului, dar şi de eventualele schimbări în politica de taxe care ar putea apărea de anul viitor, pentru a creşte încasările.

    Totul a pornit de la declaraţiile omului de afaceri Dragoş Anastasiu, , preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane AHK, care a apreciat într-o declaraţie publică că bugetul anului viitor nu se va închide dacă nu cresc taxele şi nu se reduc bugetarii

    „Sunt prea mulţi oameni în ministere, sunt prea mulţi parlamentari, prea multe primării, prea multe deconcentrate. Dacă vrem să plătim toţi aceşti plimbători de hârtii, să-i plătim, dar de unde? Daca nu ai bani de cheltuieli, trebuie să faci ceva cu veniturile. Să atunci care sunt variantele de a face ceva cu veniturile? Ori faci o cotă unică, pentru că nu mai este cotă unică în România de ani de zile, avem şi 10% şi 16% şi 0% la IT şi impozit specific şi TVA de 19%, deci unde-i cota unică? Cota unică a dispărut din România. Ori faci o chestie unitară, o cotă unică la un nivel mai înalt, ori faci impozit progresiv. Dacă ne uităm la doctrina socialistă, spune clar şi s-a dovedit în ultimii trei ani, să luăm de la cei ce au mai mulţi abani şi să dăm la cei ce au mai puţini bani. Este o deducţie logică. Aş vrea să stiu de la politicieni, faţă în faţă cu macroeconomişti, cum vor închide bugetul. Singura variantă, în contextul recesiunii europene şi mondiale, să mărim impozitele sau să dăm afară oameni. Este o ecuaţie cu un final cunoscut, minus 3% deficit bugetar, pentru că nu putem mai mult”, a explicat Anastasiu.

    Reacţiile nu au întârziat. De exemplu Alianţa Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, care a luat din declaraţiile lui Anastasiu doar părţile care îi convin şi au comunicat rapid că afirmaţiile omului de afaceri ar putea slăbi autoritatea statului şi ar putea crea ideea că România este un partener necredibil în ochii partenerilor europeni. ”Dintr-o lipsă acută de cunoaştere (prostie chiar) majoritatea celor care fac referire la sistemul bugetar se gândesc la administraţia publică. Sistemul bugetar este compus din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională, sistemul de învăţământ, sistemul sănătăţii, sistemul administraţiei publice. Administraţia publică reprezintă un număr de 125.000 de posturi ocupate, din care 76.000 în administraţia locală, iar diferenţa până la 125.000 în administraţia publică centrală”, comunica SED LEX.

    Suntem siguri că Anastasiu nu s-a referit musai la ordine publică, sănătate sau învăţământ, tot aşa cum avocatul Remus Borza, fost consilier guvernnamental pentru ceva mai puţin de o săptămână, nu a făcut-o, când a vorbit, în vara acestui an, de necesitatea eficientizării sectorului bugetar şi ce reconfigurarea economiei. „Îi putem plăti pe toţi, dar trebuie să îi punem să livreze, este nevoie de creşterea calităţii muncii în aparatul bugetar”, a spus Borza, care a evidenţiat faptul că Guvernul Năstase a lucrat cu 800.000 de bugetari, iar în prezent sunt 1,4 milioane. „Statul plăteşte mult şi cere puţin, avem nevoie de criterii de competenţă. Indiferent de guvernare, aparatul bugetar a crescut, caracterizat de clientelism politic şi de mediocritate”, a spus Borza.

    Fostul consilier a enumerat şi cîteva dintre problemele actuale ale economiei României, printre care nevoia de creştere a gradului de colectare a taxelor şi impozitelor. România are cel mai scăzut grad de colectare, deşi s-a înregistrat o majorare a sumei cu 46 de miliarde de lei, la 341 de miliarde de lei, iar nivelul evaziunii este „apocaliptic”, de 16 miliarde de euro. Cheltuielie cu asistenţa socială şi de personal au crescut cu 73 de miliarde de lei, iar ANAF nu a putut ţine pasul cu toate aceste creşteri.

    În contextul discuţiilor din spaţiul public legate de finanţarea salariilor din sistemul public şi a pensiilor, Remus Borza a avansat fie sacrificarea investiţiilor, fie încheierea unui moratoriu care să prevadă o îngheţare a salariilor până cînd situaţia economică va permite reluarea creşterii acestora.

    Premierul Viorica Dăncilă l-a demis pe Remus Borza din funcţia de consilier onorific pe probleme economice.

    Premierul nu a aplicat această măsură în cazul ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici, care declara în luna august că o reducere cu cel puţin 20% a personalului din administraţie ar eficientiza sistemul public. Ministrul spune că pentru o astfel de măsură ar trebui un pact politic, cu elemente clar stabilite, care să prevadă că România nu poate depăşi un anume număr de personal administrativ, sau alocarea unui anumit procent din PIB, indiferent de partidul sau partidele care se află la guvernare.

    La fel în februarie, cînd Teodorivici, întrebat dacă există posibilitatea să fie reduceri de personal în administraţie, a declarat că se poate pune problema de orice poate duce la un sistem public eficient.

    Calculele spun că un funcţionar public câştiga, conform celor mai recente date, în medie, cu 58% mai mult decât angajaţii din restul economiei. Cei peste 211.000 de angajaţi din sectorul ”administraţie publică şi apărare” au ajuns la un salariu mediu net de 4.961 de lei net în luna iunie a acestui an, în creştere cu 18% faţă de perioada similară din 2018, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Spre comparaţie, salariul mediu net la nivel naţional a fost 3.142 de lei net în iunie 2019 (+15% faţă de perioada similară din 2018), ceea ce înseamnă că un funcţionar public câştigă, în medie, cu 58% mai mult decât angajaţii din restul economiei.

    Problema nu este că salariile funcţionarilor publici sunt prea mari, ci că sunt prea mari comparativ cu ceea ce fac şi ceea ce oferă ca servicii.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Veşti proaste pentru cei care vor să călătorească în Marea Britanie

    Priti Patel va anunţa că, în contextul Brexit, are misiunea de a “opri libera circulaţie a persoanelor” şi de a “introduce un sistem de imigraţie pe bază de puncte asemănător cu modelul australian”, “un sistem care să funcţioneze în interesul Marii Britanii”, prin atragerea “celor mai inteligenţi”, a “oamenilor de ştiinţă”, a “academicienilor”, au declarat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Federaţia Română de Fotbal a demarat proiectul de implementare a sistemului VAR

    FRF a precizat că a început proiectul de implementare a sistemului VAR, susţinând necesitatea acestuia în Liga 1. De asemenea, forul condus de Răzvan Burleanu a explicat că arbitrii vor fi pregătiţi la startul sezonului următor pentru noile modificări, iar sistemul VAR va putea fi implementat doar dacă vor exista resursele financiare necesare.

    “Federaţia Română de Fotbal a primit cu bucurie anunţul LPF făcut prin intermediul site-ului oficial şi precizează că a demarat deja proiectul de implementare a sistemului VAR. FRF a susţinut încă de la început necesitatea acestuia în Liga 1 şi apreciază că LPF a reuşit să găsească resursele financiare necesare. În acelaşi timp, Federaţia Română de Fotbal este pregătită să asigure resursele umane. În cadrul acestui proiect, la începutul verii, FIFA şi UEFA au fost anunţate, în luna septembrie a fost format un grup de lucru în cadrul FRF, iar următorul pas este întâlnirea cu reprezentanţii IFAB, întâlnire ce urmează să aibă loc în următoarele săptămâni. Astfel, Federaţia Română de Fotbal anunţă că arbitrii vor fi pregătiţi la startul sezonului viitor şi, din acest punct de vedere, sistemul VAR va putea fi implementat, dacă şi resursele financiare sunt asigurate”, a transmis FRF.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai simplă caracterizare a sistemului educaţional din România. Florin Talpeş, Bitdefender: ”Aluatul” care intră în şcoală este bun, dar ce iese la absolvire este o prăjitură stricată

    Peste 64.000 de elevi din 114 şcoli cu rezultate medii sau slabe vor face parte, în următorii patru ani, din proiectul Edu Networks, o iniţiativă privată care îşi propune să reformeze sistemul public de educaţie.

    Edu Networks, un proiect educaţional de anvergură finanţat cu peste 1,2 milioane de euro de către producătorul de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender şi retailerul alimentar Lidl, îşi propune să transforme complet mentalitatea din şcolile româneşti, pentru ca absolvenţii să fie mai bine pregătiţi. Proiectul este gestionat de Asociaţia pentru Valori în Educaţie, un ONG cu activităţi în acest sector.

    ”Pentru mediul economic, ce s-a întâmplat cu sistemul de educaţie a reprezentat la început o îngrijorare; apoi, îngrijoarea s-a transformat în frustrare şi acum a devenit o disperare. Disperarea este legată de faptul că absolvenţii pe care îi angajăm nu vin prea bine pregătiţi din şcoală şi ne-am trezit în situaţia în care diferenţele dintre aşteptările pe care le avem noi, ca angajatori, de la absolvenţi şi calitatea pregătirii lor sunt prea mari. Investim în acest proiect pe termen lung plecând de convingerea că <aluatul> din fabrica numită şcoală este un aluat bun, dar ce vedem noi că iese la absolvire este de fapt o prăjitură stricată”, a spus  Florin Talpeş, CEO şi fondator al Bitdefender, în cadrul unui eveniment organizat astăzi în Bucureşti cu ocazia lansării oficiale a proiectului Edu Networks.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ford va lansa primele autovehicule autonome în 2021

    Sistemul de conducere autonomă al autovehiculelor Ford, testat acum în sedanele hibride Fusion, este dezvoltat în comun cu Argo AI, un start-up cu sediul în Pittsburgh, în care Ford şi Volkswagen deţin împreună un pachet majoritar.

    Sherif Marakby, directorul executiv al diviziei vehiculelor autonome Ford, a declarat că firma intenţionează să lanseze serviciul de transport comercial în 2021, un vehicul hibrid construit special, care poate fi echipat pentru a transporta persoane sau mărfuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dominika Kovacs, Takeda: Pentru a implementa un sistem de sănătate sutenabil în România este nevoie de registre

    Dominika Kovacs, country head al producătorului japonez de medicamente Takeda, este de părere alcătuirea unor registre de date reprezintă un pas esenţial în obţinerea unui sistem de sănătate sustenabil în România.

    “Sustenabilitatea este o preocupare pe care o auzim atât în cazul pacienţilor, cât şi în cazul doctorilor, care vor să ofere tot ce este mai bun pentru pacienţii lor. Pentru a implementa un sistem de sănătate sutenabil în România avem nevoie de date, avem nevoie de registre. În ceea ce priveşte registrele, este o acţiune dificilă, care presupune colectarea datelor pacienţilor, lucru care necesită timp şi resurse. O soluţie ar putea fi cea aplicată în ţările din Europa de vest, care au implicat chiar pacienţii în colectarea datelor”, a spus Dominika Kovacs, Country Head, Takeda la ZF Health&Pharma Summit’19.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • #euprimar Radiografia unui sistem. Sănătatea şi educaţia Capitalei în 2019

    Dacă ne raportăm la alte capitale europene, ies la iveală şi problemele. Campania #euprimar vă oferă o radiografie a sănătăţii şi educaţiei Bucureştiului.

    Situaţia şcolilor la nivelul Capitalei: 
    – 419 şcoli şi grădiniţe
    – Din cauza supraaglomerării, în 11 unitţi sunt cursuri în 3 schimburi
    – Sindicatele acuză subfinanţarea sistemului
    – Sunt 102 unităţi de învăţământ care sunt reabilitate prin programul Băncii Europene de Investiţii
    – clădirea în care funcţionează Colegiul Tehnic de Poştă si Telecomunicaţii din Drumul Taberei este marcată cu bulină roşie

    Situaţia spitalelor la nivelul Capitalei: 
    – 19 spitale sunt în administrarea Primăriei Capitalei
    – Sindicatele şi asociaţiile pentru apărarea drepturilor pacienţilor acuză lipsa de medicamente sau a produselor sanitare
    – Nivelul clinicilor româneşti, sub niveul celor din alte capitale europene

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producţie locală sau branduri în regim de franciză – ce preferă antreprenorii români?

    Astfel, omul de afaceri Cristian Preotu, care deţine împreună cu soţia sa, Maria, mai multe businessuri în domeniul gastronomiei, printre care şi magazinele Comtesse du Barry şi restaurantele Bistro Ateneu şi Le Bistrot Français, a adus pe piaţa locală în sistem de franciză brandul pentru copii Petit Bateau.

    Familia Calagiu, cu afaceri în energie, o prezenţă discretă în mediul de business local, a preluat franciza brandului de lux Gucci, sub care este deschis un magazin la parterul hotelului de cinci stele Athénée Palace Hilton. Apoi, încurajaţi de rezultatele brandului de lux, membrii familiei Calagiu au preluat şi franciza mărcii de lenjerie intimă La Perla. Acesta din urmă nu e un brand nou pe piaţa locală, ba chiar se află la cea de-a treia încercare în România după două eşecuri anterioare. Noul magazin La Perla este amplasat la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu din Capitală, aproape vizavi de Gucci. 

    Tot la parterul Radisson Blu şi-a găsit loc şi Hugo Boss, un brand german activ pe piaţa premium. Marca e adusă în sistem de franciză de antreprenorul Adrian Antonio Gică. El este şi unul dintre acţionarii companiei Bere Băuturi Bucureşti, cel mai mare distribuitor al grupului olandez Heineken pentru sud-estul ţării. Pentru brandul german Hugo Boss aceasta este tot a treia încercare pe piaţa din România, cel mai recent magazinele fiind închise în 2014 de francizaţii de la acea vreme. De fiecare dată brandul a venit în sistem de franciză.

    Unul dintre cele mai importante nume din moda de lux este însă familia Coman, cunoscută pentru businessul Transenergo Com din energie. Compania, unul dintre veteranii comerţului de energie electrică din România, o firmă care avea 300 de clienţi finali de energie, a intrat în insolvenţă în iarna lui 2017 la propria cerere. Antreprenorii din spatele acestui business sunt de altfel şi unii dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de modă de lux, ei deţinând francizele Valentino, Dolce & Gabbana şi Roberto Cavalli.

    Pe segmentul premium şi de lux, aproape toate brandurile sunt venite în sistem de franciză, singurele excepţii fiind Louis Vuitton şi Michael Kors. Toate celelalte au în spate unul sau mai mulţi antreprenori locali sau străini. Acest model de business este justificat de faptul că piaţa locală este considerată de multe branduri de lux ca fiind subdezvoltată, astfel că preferă să nu vină direct.

    Pe de altă parte, pentru antreprenorii locali, acest model de business vine la pachet cu o serie de avantaje, precum un model de business deja pus la punct şi un brand deja binecunoscut.

    De partea cealaltă a businessului se află producătorii locali de textile care realizează haine „made in Romania“ pentru branduri de lux. Raul Doicescu, cel mai puternic antreprenor român din industria construcţiilor, care controlează grupul Bog’Art, deţine şi o fabrică de textile care produce haine în sistem de lohn pentru brandurile de lux, potrivit datelor ZF. Unitatea de producţie, care numără 40 de salariaţi, exportă întreaga producţie, lucrând doar pentru clienţi străini în sistem de lohn, potrivit informaţiilor ZF.

    Raul Doicescu controlează mai multe businessuri, însă principala activitate este cea din sectorul construcţiilor. În afară de firma Bog’Art SRL, care se ocupă cu activităţile propriu-zise de construcţii, Doicescu controlează prin intermediul grupului Bog’Art şi firme care activează, spre exemplu, în domeniul tâmplăriei de aluminiu sau al producţiei de oţel-beton fasonat, în proiectare şi consultanţă în construcţii, servicii de întreţinere şi administrare clădiri, dar şi design vestimentar, potrivit celor mai recente informaţii.

    În timp ce unii antreprenori au decis să producă pentru marile branduri străine, iar alţii au decis să le deschidă acestora magazine în sistem de franciză în România, există şi modele de businessuri locale care îmbină producţia şi retailul propriu. BriseGroup, un imperiu cu afaceri în agricultură fondat de antreprenorul Marius Bucur, şi-a diversificat activitatea cu o fabrică de confecţii la Constanţa şi un magazin online.
    Această activitate suplimentară este operată pe aceeaşi entitate juridică cu activitatea din agricultură.

    Totuşi, ponderea businessului de modă în total este mică în contextul în care compania fondată de Marius Bucur acum circa 14 ani este unul dintre cei mai mari jucători din agricultura românească, având activităţi atât în comerţul cu cereale, cât şi în retailul de profil prin reţeaua de magazine Ogorul. În ceea ce priveşte businessul de modă, de acesta se ocupă soţia lui Marius Bucur, potrivit datelor ZF.

    Moda este astfel alternativa pentru care au optat mai mulţi antreprenori locali de top atunci când a venit vorba de diversificarea portofoliului. Unii au făcut-o din pasiune, alţii pentru că au simţit că există loc pe piaţă pe un anumit segment, iar alţii au crezut că pot fi avantajaţi de forţa de muncă bine pregătită din producţie. Astfel, antreprenorii locali din energie, construcţii sau agricultură fac afaceri de milioane de lei din modă.