BusinessMagazin

Tag: salariu

  • Care este cel mai SĂRAC JUDEŢ din România. Aici angajaţii sunt plătiţi mai prost ca oriunde în ţara noastră

    Economia locală are peste 5,5 milioane de contracte de muncă înregistrate în REVISAL, iar dintre aceşti salariaţi aproape 1,58 de milioane de angajaţi câştigă salariul minim pe economie. În contrast, doar 236.787 dintre ei aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei. În afară de zona Bucureşti-Ilfov, judeţul Timiş are cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie. La polul opus, salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti şi Cluj.

    Mai mult de 5,5 milioane de contracte de muncă sunt înregistrate în REVISAL, registrul care ţine evidenţa numărului de salariaţi din economia locală. Dintre aceşti angajaţi, aproape 1,58 de milioane câştigau fie salariul minim pe economie de 2.300 de lei brut, fie cel de 2.350 de lei brut pentru angajaţii cu studii superioare sau 3.000 de lei brut, salariul minim stabilit de lege pentru angajaţii care lucrează în industria construcţiilor la data de 23 februarie 2021, conform datelor de la Inspecţia Muncii.

    Salariul minim brut pe economie a crescut la  2.300 de lei în ianuarie 2021, astfel că oamenii primesc 1.386 de lei „în mână“, cu 40 de lei mai mult decât în 2020. În 2021, tariful orar creşte la 13,583 lei pe oră de la 13,327 lei/oră în 2020 pentru un program complet de lucru. Din totalul contractelor de muncă plătite cu salariul minim, 1,14 milioane erau înregistrate cu valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 de lei, 115.290 de contracte sunt pe salariul minim brut de 2.350 de lei, iar 320.726 de contracte de muncă aveau o valoare a salariului lunar brut de 3.000 de lei, conform sursei citate.

    „Contractele de muncă înregistrate în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic conţin, conform HG. nr. 905/2017, art.3, lit. h), următoarele date: salariul de bază lunar brut, precum şi indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 53/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, răspunde solicitării trimise de Ziarul Financiar Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii. Astfel, rezultă că salariile înregistrate în REVISAL conţin atât salariul de bază, cât şi sporurile permanente pe care le primesc angajaţii. Pe industrii, cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost în construcţii, transporturi rutiere de mărfuri şi în comerţ cu amănuntul.

    „Aproape 30% dintre angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, fie că au studii superioare sau nu. Chiar dacă salariul minim s-a majorat şi anul acesta, numărul lor rămâne unul mare. Pe de-o parte, există mulţi muncitori necalificaţi care sunt plătiţi cu minimum mai ales în zonele mai sărace ale ţării şi pe de altă parte, încă mai există angajatori care plătesc minimul pe economie, dar în realitate angajaţii primesc mai mult în mână la negru. Asta se întâmplă în general în companiile unde nu există o susţinere financiară mare sau o profitabilitate substanţială şi nu îşi permit să plătească taxe mari la stat”, spune Sorina Faier, Managing Partner al companiei de recrutare Elite Searchers. Oana Botolan Datki, Managing Partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că în anumite industrii numărul angajaţilor care lucrează pe salariul minim este mare pentru că aceştia ocupă posturi necalificate, posturi care nu sunt plătite foarte bine.

    „În principiu, salariile aflate la nivelul salariului minim pe economie se întâlnesc la angajările pe posturi necalificate, iar acestea sunt în mare parte în domenii precum producţie, logistică, construcţii, comerţ, transport etc. Este firesc ca în aceste industrii cel mai mare număr de angajaţi să ocupe posturile necalificate sau similar, care presupun venituri în zona salariului minim. Aş preciza şi faptul că în afară de salariul de încadrare, posturile la care fac referire presupun şi un număr considerabil de prime fixe cât şi prime variabile (lunare, trimestriale sau chiar anuale) şi întregesc sumele totale încasate lunar”, a explicat Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că industriile care au cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie au ajuns la numărul acesta de astfel de contracte pentru că o mare parte dintre angajaţi sunt din categoria celor necalificaţi sau sunt industrii cu o nevoie mare de roluri entry level care nu necesită experienţă, dar sunt plătite conform organigramei. „Pe lista acestor domenii se mai adaugă: producţia cimentului, producţia varului şi ispsosului şi producţia altor produse din minerale nemetalice (bitum, smoală etc.). În anumite condiţii, aceste domenii vor avea şi reduceri de taxe şi impozite pe muncă”, explică ea.

    La finalul lunii ianuarie, preşedintele Senatului, Anca Dragu, declara că este posibil ca impozitul zero pe salariul minim să devină realitate în circa doi ani, dar doar după finalizarea unui studiu de impact şi atunci când veniturile bugetare şi creşterea economică permit. În afară de Bucureşti şi Ilfov, cele mai multe contracte cu salariul minim pe economie au fost înregistrate în Timiş, Bihor, Cluj, Argeş, Constanţa, Prahova, Suceava, Iaşi, Maramureş şi Dolj.  „Din punctul de vedere al regiunilor menţionate, acestea sunt exact zonele în care industrii precum logistica, producţia şi construcţiile şi chiar retailul au volume mari de angajaţi în posturi de execuţie. Activitatea din aceste domenii presupune un număr mare de angajaţi pe posturi de operatori sau lucrători necalificaţi sau uşor calificaţi, iar procentual, aceştia reprezintă peste 60-70% din totalul angajaţilor unei companii din aceste industrii”, este de părere Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că principalelele motive pentru care aceste judeţe au cel mai mare număr de angajaţi cu salariu minim sunt legate de lipsa infrastructurii, educaţia slabă, lipsa muncitorilor, precum şi absorbţia scăzută a fondurilor europene pentru dezvoltare.

    „Infrastructura şi educaţia sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă cu salarii mai mari”, spune ea. Judeţele cu cele mai puţine contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost Mehedinţi, cu 11.967 de angajaţi plătiţi astfel, Covasna – 13.878, Tulcea – 14.204 şi Giurgiu cu  14.836 de contracte pe salariul minim pe economie. La polul opus, doar 236.787 de angajaţi aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei, conform datelor de la Inspecţia Muncii. Salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti – 127.232 de contracte înregistrate, Cluj – 20.458, Timiş -14.841, Ilfov – 9.755 şi Iaşi, cu 7.099 de salarii brute de 10.000 de lei sau mai mari. „Oraşele mai sus menţionate au fost şi continuă să fie printre fruntaşele salariilor mari datorită multitudinii de companii multinaţionale şi româneşti care s-au tot dezvoltat şi implicit au tot creat noi locuri de muncă, promovându-i pe cei vechi şi crescându-le salariile. Contează foarte mult: infrastructura, investiţiile, centrele universitare. În aceste oraşe există multe companii de IT, clinici şi spitale private, firme de intermediere de activităţi monetare care se tot dezvoltă şi implicit salariile cresc. Totodată, dezvoltarea mediului de afaceri şi investiţiile din fonduri europene au crescut şi nivelul de trai şi diversitatea socio-culturală, prin urmare au devenit tot mai atractive pentru români, dar şi pentru străinii care vor să înfiinţeze un business nou sau să se extindă şi se pare că judeţele mai sus menţionate sunt cele mai atractive din toate punctele de vedere”, crede Sorina Faier.

    Judeţele care au cei mai puţini angajaţi cu salarii lunare brute de 10.000 de lei sau mai mari sunt Mehedinţi – 460 de contracte de muncă, Caraş-Severin – 493, Ialomiţa – 510, Vrancea – 511 şi Tulcea, cu 514 de astfel de contracte de muncă, conform informaţiilor de la Inspecţia Muncii. La nivel de industrii, salariile de 10.000 de lei sau mai mari sunt cel mai des întâlnite în companiile care au activităţi de activităţi de realizare a softului la comandă, activităţi de asistenţă spitalicească, alte activităţi de intermedieri monetare, activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei sau activităţi de editare a altor produse software. „Evident că în industrii în care posturile presupun o calificare foarte specifică şi studii superioare, cât şi senioritate în anumite domenii, salariile vor începe de la un nivel competitiv al pieţei pentru astfel de posturi. Când ne uităm la valorile medii ale salariilor din industrii ca IT, farma, este firesc ca media să fie mult mai ridicată pentru că specialiştii din aceste domenii sunt la un nivel salarial în continuă creştere, care se cumulează cu salariile posturilor de management şi top management, influenţând deci valoarea medie ridicată în aceste cazuri”, explică Oana Botolan Datki. Printre sectoarele economiei care au circa 1.000 de contracte de muncă plătite cu un salariu lunar brut de 10.000 de lei sau mai mare sunt fabricarea subansamblurilor electronice (module), activităţi ale băncii centrale naţionale, transporturi rutiere de mărfuri, învăţământul secundar general, precum şi cea de activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului, conform sursei citate.

  • Harta salariilor din România: Judeţele şi industriile care plătesc cel mai bine şi cele cu cele mai mici salarii

    Economia locală are peste 5,5 milioane de contracte de muncă înregistrate în REVISAL, iar dintre aceşti salariaţi aproape 1,58 de milioane de angajaţi câştigă salariul minim pe economie. În contrast, doar 236.787 dintre ei aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei. În afară de zona Bucureşti-Ilfov, judeţul Timiş are cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie. La polul opus, salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti şi Cluj.

    Mai mult de 5,5 milioane de contracte de muncă sunt înregistrate în REVISAL, registrul care ţine evidenţa numărului de salariaţi din economia locală. Dintre aceşti angajaţi, aproape 1,58 de milioane câştigau fie salariul minim pe economie de 2.300 de lei brut, fie cel de 2.350 de lei brut pentru angajaţii cu studii superioare sau 3.000 de lei brut, salariul minim stabilit de lege pentru angajaţii care lucrează în industria construcţiilor la data de 23 februarie 2021, conform datelor de la Inspecţia Muncii.

    Salariul minim brut pe economie a crescut la  2.300 de lei în ianuarie 2021, astfel că oamenii primesc 1.386 de lei „în mână“, cu 40 de lei mai mult decât în 2020. În 2021, tariful orar creşte la 13,583 lei pe oră de la 13,327 lei/oră în 2020 pentru un program complet de lucru. Din totalul contractelor de muncă plătite cu salariul minim, 1,14 milioane erau înregistrate cu valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 de lei, 115.290 de contracte sunt pe salariul minim brut de 2.350 de lei, iar 320.726 de contracte de muncă aveau o valoare a salariului lunar brut de 3.000 de lei, conform sursei citate.

    „Contractele de muncă înregistrate în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic conţin, conform HG. nr. 905/2017, art.3, lit. h), următoarele date: salariul de bază lunar brut, precum şi indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 53/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, răspunde solicitării trimise de Ziarul Financiar Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii. Astfel, rezultă că salariile înregistrate în REVISAL conţin atât salariul de bază, cât şi sporurile permanente pe care le primesc angajaţii. Pe industrii, cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost în construcţii, transporturi rutiere de mărfuri şi în comerţ cu amănuntul.

    „Aproape 30% dintre angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, fie că au studii superioare sau nu. Chiar dacă salariul minim s-a majorat şi anul acesta, numărul lor rămâne unul mare. Pe de-o parte, există mulţi muncitori necalificaţi care sunt plătiţi cu minimum mai ales în zonele mai sărace ale ţării şi pe de altă parte, încă mai există angajatori care plătesc minimul pe economie, dar în realitate angajaţii primesc mai mult în mână la negru. Asta se întâmplă în general în companiile unde nu există o susţinere financiară mare sau o profitabilitate substanţială şi nu îşi permit să plătească taxe mari la stat”, spune Sorina Faier, Managing Partner al companiei de recrutare Elite Searchers. Oana Botolan Datki, Managing Partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că în anumite industrii numărul angajaţilor care lucrează pe salariul minim este mare pentru că aceştia ocupă posturi necalificate, posturi care nu sunt plătite foarte bine.

    „În principiu, salariile aflate la nivelul salariului minim pe economie se întâlnesc la angajările pe posturi necalificate, iar acestea sunt în mare parte în domenii precum producţie, logistică, construcţii, comerţ, transport etc. Este firesc ca în aceste industrii cel mai mare număr de angajaţi să ocupe posturile necalificate sau similar, care presupun venituri în zona salariului minim. Aş preciza şi faptul că în afară de salariul de încadrare, posturile la care fac referire presupun şi un număr considerabil de prime fixe cât şi prime variabile (lunare, trimestriale sau chiar anuale) şi întregesc sumele totale încasate lunar”, a explicat Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că industriile care au cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie au ajuns la numărul acesta de astfel de contracte pentru că o mare parte dintre angajaţi sunt din categoria celor necalificaţi sau sunt industrii cu o nevoie mare de roluri entry level care nu necesită experienţă, dar sunt plătite conform organigramei. „Pe lista acestor domenii se mai adaugă: producţia cimentului, producţia varului şi ispsosului şi producţia altor produse din minerale nemetalice (bitum, smoală etc.). În anumite condiţii, aceste domenii vor avea şi reduceri de taxe şi impozite pe muncă”, explică ea.

    La finalul lunii ianuarie, preşedintele Senatului, Anca Dragu, declara că este posibil ca impozitul zero pe salariul minim să devină realitate în circa doi ani, dar doar după finalizarea unui studiu de impact şi atunci când veniturile bugetare şi creşterea economică permit. În afară de Bucureşti şi Ilfov, cele mai multe contracte cu salariul minim pe economie au fost înregistrate în Timiş, Bihor, Cluj, Argeş, Constanţa, Prahova, Suceava, Iaşi, Maramureş şi Dolj.  „Din punctul de vedere al regiunilor menţionate, acestea sunt exact zonele în care industrii precum logistica, producţia şi construcţiile şi chiar retailul au volume mari de angajaţi în posturi de execuţie. Activitatea din aceste domenii presupune un număr mare de angajaţi pe posturi de operatori sau lucrători necalificaţi sau uşor calificaţi, iar procentual, aceştia reprezintă peste 60-70% din totalul angajaţilor unei companii din aceste industrii”, este de părere Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că principalelele motive pentru care aceste judeţe au cel mai mare număr de angajaţi cu salariu minim sunt legate de lipsa infrastructurii, educaţia slabă, lipsa muncitorilor, precum şi absorbţia scăzută a fondurilor europene pentru dezvoltare.

    „Infrastructura şi educaţia sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă cu salarii mai mari”, spune ea. Judeţele cu cele mai puţine contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost Mehedinţi, cu 11.967 de angajaţi plătiţi astfel, Covasna – 13.878, Tulcea – 14.204 şi Giurgiu cu  14.836 de contracte pe salariul minim pe economie. La polul opus, doar 236.787 de angajaţi aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei, conform datelor de la Inspecţia Muncii. Salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti – 127.232 de contracte înregistrate, Cluj – 20.458, Timiş -14.841, Ilfov – 9.755 şi Iaşi, cu 7.099 de salarii brute de 10.000 de lei sau mai mari. „Oraşele mai sus menţionate au fost şi continuă să fie printre fruntaşele salariilor mari datorită multitudinii de companii multinaţionale şi româneşti care s-au tot dezvoltat şi implicit au tot creat noi locuri de muncă, promovându-i pe cei vechi şi crescându-le salariile. Contează foarte mult: infrastructura, investiţiile, centrele universitare. În aceste oraşe există multe companii de IT, clinici şi spitale private, firme de intermediere de activităţi monetare care se tot dezvoltă şi implicit salariile cresc. Totodată, dezvoltarea mediului de afaceri şi investiţiile din fonduri europene au crescut şi nivelul de trai şi diversitatea socio-culturală, prin urmare au devenit tot mai atractive pentru români, dar şi pentru străinii care vor să înfiinţeze un business nou sau să se extindă şi se pare că judeţele mai sus menţionate sunt cele mai atractive din toate punctele de vedere”, crede Sorina Faier.

    Judeţele care au cei mai puţini angajaţi cu salarii lunare brute de 10.000 de lei sau mai mari sunt Mehedinţi – 460 de contracte de muncă, Caraş-Severin – 493, Ialomiţa – 510, Vrancea – 511 şi Tulcea, cu 514 de astfel de contracte de muncă, conform informaţiilor de la Inspecţia Muncii. La nivel de industrii, salariile de 10.000 de lei sau mai mari sunt cel mai des întâlnite în companiile care au activităţi de activităţi de realizare a softului la comandă, activităţi de asistenţă spitalicească, alte activităţi de intermedieri monetare, activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei sau activităţi de editare a altor produse software. „Evident că în industrii în care posturile presupun o calificare foarte specifică şi studii superioare, cât şi senioritate în anumite domenii, salariile vor începe de la un nivel competitiv al pieţei pentru astfel de posturi. Când ne uităm la valorile medii ale salariilor din industrii ca IT, farma, este firesc ca media să fie mult mai ridicată pentru că specialiştii din aceste domenii sunt la un nivel salarial în continuă creştere, care se cumulează cu salariile posturilor de management şi top management, influenţând deci valoarea medie ridicată în aceste cazuri”, explică Oana Botolan Datki. Printre sectoarele economiei care au circa 1.000 de contracte de muncă plătite cu un salariu lunar brut de 10.000 de lei sau mai mare sunt fabricarea subansamblurilor electronice (module), activităţi ale băncii centrale naţionale, transporturi rutiere de mărfuri, învăţământul secundar general, precum şi cea de activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului, conform sursei citate.

  • Interdicţia cumulului dintre pensie şi salariu în sistemul medical: Ar fi o problemă

    Întrebată, duminică, la Digi 24, ce impact ar avea interdicţia ca medicii să poată cumula pensia cu salariul la stat, dr. Andreea Moldovan, secretar de stat în MS, a spus că ar fi o problemă.

    „În momentul de faţă ar fi o problemă, însă problemele sunt mult mai adânci. Cred că întotdeauna trebuie găsită acea cale de mijloc pentru că orice exces în a nu remunera astfel de persoane sau, din contră, a da şi pensie, şi salariu, poate că are nişte minusuri de corectitudine. Mi-e greu să estimez”, a spus Moldovan.

    Secretarul de stat a precizat că există statistici disponibile despre numărul de medici pensionari din ATI care lucrează, atât la Minister, cât şi la Societatea Română de Terapie Intensivă.

  • Raluca Turcan, ministrul Muncii, vorbeşte despre salariile de la stat: O persoană angajată la stat are venituri de 50.000 de lei pe lună

    Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a dezvăluit că unul dintre cele mai mari venituri obţinute de un angajat plătit de stat este de 50.000 de lei. Este vorba despre salariu şi sporuri, a precizat ministrul.

    Raluca Ţurcan a dezvăluit joi seara, la Digi 24, că în România există o persoană care are un venit de aproximativ 50.000 de lei. Este vorba despre salariu şi sporuri, acestea din urmă putând ajunge până la 80% din întreaga sumă.

    Ministrul Muncii a refuzat să spună cine este persoana care câştiga această sumă deoarece ar stârni reacţii virulente chiar în timp ce specialiştii lucrează la noua lege a salarizării. Turcan nu a spus decât că persoana face parte dintr-o categorie profesională respectată.

  • FABULOS. Ce salariu astronomic are bugetarul Sorin Grindeanu, el este preşedintele ANCOM

    Potrivit unui text postat pe Facebook de către deputatul PNL Alexandru Kocsis, marţea viitoare revine la vot bugetul ANCOM. Parlamentarul afirmă că bugetul a fost şi  în această săptămână pe ordinea de zi, dar lipseau foarte multe note de fundamentare pentru creşterile de buget solicitate.

    Alexandru Kocsis spune că Sorin Grindeanu câştigă 528.221 de lei anual, din poziţia de preşedinte al ANCOM
    Potrivit textului publicat de Alexandru Kocsis pe Facebook, bugetul, care urmează să fie votat marţi, a fost şi  în această săptămână pe ordinea de zi, dar lipseau foarte multe note de fundamentare pentru creşterile de buget solicitate.
    Parlamentarul dezvăluie că Sorin Grindeanu, preşedinte ANCOM, câştigă 528.221 de lei anual, echivalentul a 44.000 de lei net pe lună.

    „Marţea viitoare revine la vot bugetul ANCOM. L-am avut şi săptămâna aceasta pe ordinea de zi, dar după ce am analizat ȋn detaliu fiecare capitol bugetar şi din cauză că lipseau foarte multe note de fundamentare pentru creşterile de buget solicitate, am decis ȋmpreună cu colegii mei din Comisia de Tehnologia Informaţiei să amânăm votul pentru o săptămână.
    Ceea ce am primit era un buget care arată că cei care l-au construit sunt total deconectaţi de realităţile socio-economice din România, astăzi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Ce a făcut Orange România ca să îşi ajute cei 3.600 de angajaţi în pandemie: „Atenţia asupra sănătăţii psihice a angajaţilor ar trebui să intre în zona de normalitate, la fel cum la final de lună îşi primesc salariul”

    „Au existat trei aspecte care au fost definitorii pentru noi în anul 2020, iar în jurul acestora s-au concentrat toate practicile, acţiunile şi iniţiativele noastre”, răspunde Irina Verioti, Talent Acquisition Manager în cadrul Orange România, în cadrul evenimentului „Top angajatori Undelucram.ro”, realizat recent în parteneriat cu Business MAGAZIN, în care am discutat despre modul în care angajatorii au gestionat contextul pandemic.

    Primul şi cel mai important aspect în cadrul companiei pe care o reprezintă a ţinut, a spus ea, de curaj: „Este clar că noi ca organizaţie, prin prisma resurselor umane, am dat dovadă de foarte mult curaj, iar toate aceste iniţiative, care sunt de ordinul zecilor sau chiar sutelor, nu ar fi putut fi făcute fără curaj. Mă refer inclusiv la curajul de a le spune angajaţilor că ne confruntăm cu o situaţie fără precedent şi că nu putem să le oferim răspunsuri clare.  Anul 2020 nu a oferit posibilitatea angajatorului de a spune angajatului exact ceea ce se va întâmpla cu el peste trei luni, peste şase luni sau peste un an şi a fost extrem de dificil din acest punct de vedere, dar, în schimb, am mers către colegii noştri şi am avut constant discuţii cu ei, fie formale, prin sondaje, fie informale, admiţând faptul că nu ştim cum se simte fiecare angajat şi încercând astfel să ne dăm seama care sunt aşteptările lor de la noi”.

    Al doilea element extrem de important a fost încrederea: „Să muţi o companie cu 3.600 de angajaţi cu totul acasă nu s-ar fi putut realiza fără să existe o relaţie bazată 100% pe încredere şi totul a mers excepţional din prima, inclusiv aspectele de ordin tehnic pentru care şi noi eram pregătiţi anterior pandemiei din punct de vedere tehnic, cât şi al procedurilor pentru munca de acasă”.   

    Un alt aspect extrem de important a fost transparenţa: „În toate comunicările cu colegii noştri, în toate privinţele care ţin de activitatea noastră. Folosindu-ne de aceste trei ingrediente am reuşit ca pe parcursul anului 2020 să avem grijă de sănătatea angajaţilor atât din punct de vedere fizic,  cât şi psihologic şi financiar”.

    Ea punctează că ceea ce i-a arătat anul 2020, iar 2021 nu face decât să ne confirme acest lucru, este că atenţia sporită faţă de sănătatea psihică şi de modul în care se simt angajaţii noştri depăşeşte clar zona pe care noi o numim în resurse umane zona de beneficii. „Această atenţie ar trebui să intre într-o zonă de normalitate, la fel cum la final de lună iei un salariu.”

    În această perioadă testează ceea ce înseamnă pentru modelul hibrid de muncă, iar ceea ce încearcă să facă din punctul de vedere lor de vedere acest model hibrid este să devină suficient de flexibili astfel încât să-i ajute pe fiecare dintre colegii lor să îşi definească propria relaţie cu locul de muncă.  

    „Simţim şi noi din sondaje şi discuţii cu ei că sunt foarte mulţi colegi cărora le lipseşte venitul la birou, însă pe de altă parte constatăm că avem colegi care şi-ar dori să rămână pe termen nelimitat în acest regim de telemuncă, iar cel mai important în definirea acestei normalităţi şi a modelului hibrid este să integrăm constrângerile externe generate de contextul pandemic, elementele care ţin de roluri şi de activităţi care ar trebui desfăşurate cel puţin parţial la birou cu zona aceasta subiectivă,  legată de ceea ce îşi doreşte fiecare angajat să facă raportat la locul efectiv de muncă. Perioada aceasta pilot de testare va dura până în septembrie – octombrie în cazul nostru, dar este clar că şi pentru noi modelul hibrid va fi o opţiune.”


     

  • În Bucureşti, o bere costă în medie 2,15 dolari, de 2-3 ori mai puţin ca în majoritatea capitalelor din Occident. Salariul mediu e şi el de cel puţin 2-3 ori mai mic decât în centre urbane dezvoltate precum Paris, Londra sau Roma

    BucureŞtiul e printre cele mai ieftine oraşe din Europa în ceea ce priveşte preţul mediu al unei beri, devansat fiind doar de Kiev, capitala Ucrainei. O bere la 330 de mililitri costă în medie în Capitală 2,15 dolari, preţul variind puternic între retail (0,8 dolari) şi HoReCa (3,5 dolari), arată estimările ZF.

    La polul opus se găsesc marile capitale occidentale – Roma, Londra sau Paris, unde preţul mediu pentru această băutură se apropie sau sare de 6 dolari, potrivit unei analize a platformei Expensivity.

    Este evident că preţul este influenţat pe de-o parte de puterea de cumpărare dintr-un anumit loc, dar pe de altă parte contează şi cât de turistic este un anumit oraş. Numărul mare de vizitatori străini atrage după sine o dezvoltare a industriei HoReCa şi nu de puţine ori şi preţuri pe măsură.

    În ceea ce priveşte puterea de cumpărare a localnicilor, Bucureştiul este departe de marile capitale din Occident. Salariul mediu e de cel puţin 2-3 ori mai mic decât în aceste centre urbane dezvoltate, precum Paris, Londra sau Roma. Este interesant de remarcat că există diferenţe mari între preţurile de retail şi cele din HoReCa în special în oraşele turistice.

    Roma este poate cel mai concludent exemplu, cu un preţ de circa 20 de ori mai mare la terasă ca în magazin. Spre comparaţie, în România diferenţa e mai mică, de la 0,8 dolari în supermarket la 3,5 dolari în restaurant.

  • Cât câştigă un angajat din companiile de transporturi pe apă: 4.300 de lei, în creştere cu 122% în ultimul deceniu

    În această industrie a economiei locale lucrează un număr redus de angajaţi, respectiv 3.000 de persoane în decembrie 2020 l .

    Un angajat dintr-o companie cu activităţi de transporturi pe apă câştiga un salariu lunar mediu net de puţin peste 4.300 de lei în decembrie 2020, în creştere cu 21,5% faţă de aceeaşi lună din anul precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În ultimii 10 ani, salariile angajaţilor din transporturile pe apă au crescut cu circa 122%, de la 1.940 de lei în decembrie 2011.

    În această industrie a economiei locale lucrează un număr redus de angajaţi, circa 3.000 în decembrie 2020, în creştere cu doar 100 de persoane în ultimii 10 ani, conform statisticilor INS.

    Această diviziune include transportul de pasageri sau mărfuri pe apă, pe bază de grafic sau nu. Sunt incluse de asemenea activităţile de remorcare şi împingere a bărcilor, activităţile de exploatare a ambarcaţiunilor de croazieră sau de agrement, a feriboturilor, taxiurilor de apă etc. Deşi locaţia este un indicator pentru separarea dintre transportul maritim şi cel fluvial, factorul decisiv îl reprezintă tipul de vas utilizat.

    Astfel, un marinar câştigă un salariu net cuprins între 3.550 de lei şi 10.870 de lei, un organizator de transporturi maritime are un venit lunar net cuprins între 1.855 lei şi 5.211 lei, iar salariul unui ofiţer naval poate să ajungă la 12.800 de lei, conform datelor de pe platforma Paylab România.

    Printre cei mai mari jucători din piaţa transporturilor pe apă sunt companii precum: Compania de Navigaţie Fluvială Română Navrom, Team Logistic Specialists, Romar Shipping Agency, Alymar Agro Impex, Moorhouse Logistics Ltd, Europrim Shipping Srl sau Romnav, după cifra de afaceri întregistrată în 2019, conform datelor publice de la Ministerul Finanţelor.

    Ramona Corne
     

  • Firea, despre opţiunea pensie-salariu la stat: Este o creştere mascată a vârstei de pensionare

    Mesajul senatorului Gabriela Firea a fost distribuit pe Facebook.

    „Se pregăteşte o tentativă josnică prin care să se impună creşterea mascată a vârstei de pensionare până la 70 de ani. O persoană care va fi OBLIGATĂ să opteze între pensie şi salariul de la stat este, de fapt, obligată fie să renunţe la dreptul constituţional de a munci pentru a-şi primi pensia, fie să se pensioneze mai târziu decât prevede legea, renunţând la dreptul său patrimonial”, a scris Gabriela Firea.

    Senatorul PSD mai susţine că pensia este un drept patrimonial, garantat de Constituţie, care nu poate fi condiţionat în niciun fel. Efectele aplicării măsurii vor fi simţite în special în mediul rural şi în administraţie, precizează Firea.

    „Efectele cele mai dure ale unei astfel de măsuri ar fi în primul rând un deficit uriaş de personal în rândul profesorilor şi medicilor din mediul rural, dar şi din mediul academic, pentru că mulţi dintre aceştia sunt peste vârsta de pensionare. Apoi, ar fi o scădere semnificativă a competenţei în administraţia publică prin plecarea unor experţi cu multă experienţă care probabil vor renunţa la locul de muncă pentru a-şi primi pensia la care au dreptul. În concluzie, efecte negative pe toatā lumea”, a mai spus Gabriela Firea.

  • Proiect la Ministerul Muncii: Românii să aleagă între pensie şi salariul de la stat

    Turcan a anunţat, într-o conferinţă de presă, la Ministerul Muncii, că vârsta de pensionare va fi atinsă într-un proiect care se pregăteşte la Ministerul Muncii şi pe care îl va discuta cu partenerii sociali şi cu toţi cei care vor fi implicaţi.

    „Să existe opţiunea pensionării la 70 de ani şi această opţiune să fie cumulată cu optarea, după vârsta standard de pensionare, între pensie şi salariul la stat. Fie pensie şi opţiunea de a se pensiona la 70 de ani, fie să aleagă salariul”, a spus Raluca Turcan.

    În prezent, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 63 de ani pentru femei.