BusinessMagazin

Tag: salariati

  • O nouă metodă prin care pot fi concediaţi angajaţii din România

    Recent, s-a stabilit ca angajatorii pot transmite decizia de concediere a unui salariat prin intermediul e-mailului, conform unei decizii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ).

    In acest sens, judecatorii au ajuns la concluzia ca aceasta modalitate de a elibera un lucrator din functie este legala, dar vor fi anumite conditii care trebuie sa fie indeplinite.

    Decizia ICCJ nr. 34/2016 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a fost anuntata in data de 24 octombrie anul 2016, in data de 9 ianuarie 2017 a fost publicata in Monitorul Oficial, iar de acum incolo are efecte la nivel national.

    Cand este posibila decizia de concediere prin email?

    – in contextul in care salariatul in cauza a oferit angajatorului o adresa de acest gen, iar partile obisnuiesc sa comunice, in general, in acest mod
    – fisierul care contine decizia de demitere trebuie sa fie in format PDF si este necesar sa se respecte prevederile obligatorii ale Codului muncii

    Asadar, potrivit articolului 76 din Codul muncii, decizia de concediere trebuie sa contina motivele pentru care angajatul este demis si care va fi perioada de preaviz. De asemenea, salariatul mai trebuie sa primeasca o serie de informatii legate de locurile de munca disponibile pe care le are angajatorul si in ce conditii s-ar putea decide sa accepte unul dintre acestea.

  • Peste 11.500 de oameni lucrează pentru H&M în 30 de fabrici din sudul şi estul ţării

    Grupul de modă H & M are în România 11 furnizori care lucrează în fabricile proprii sau în unităţile de pro­ducţie ale subcontractorilor haine pentru gigantul suedez.

    Datele privind furnizorii H & M arată că aproape toate fabricile sunt amplasate în sudul şi estul ţării, cele mai sărace regiuni ale României. Dintr-un total de circa 30 de fabrici, o treime sunt în Vrancea şi alte şase în Buzău.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Angajatorii pot să interzică salariaţilor să poarte însemne religioase ori politice la birou

    Recent, CJUE a dat două hotărâri foarte importante în materie de discriminare la locul de muncă, amândouă fiind în legătură cu purtarea vălului islamic la birou, însemn clasic al unora dintre femeile musulmane. Este vorba de hotărârea pronunţată în cauza C-157/15 şi cea de pronunţată în cauza C-188/15.

    În mare, Curtea a subliniat faptul că se poate interzice purtarea unor însemne religioase, politice ori filozofice la locul de muncă, dacă există o normă care interzice acest lucru pentru toată lumea, fără ca acest aspect să fie considerat discriminatoriu. În plus, dacă angajatorul şi-a impus o politică de neutralitate faţă de clienţii săi, atunci poate să ia măsuri pentru a asigura această neutralitate, în baza acelei norme interne, dar numai dacă măsurile sunt necesare şi adecvate.

    “În speţă, norma internă în discuţie în litigiul principal se referă la purtarea de semne vizibile care exprimă convingeri politice, filozofice sau religioase şi are, aşadar, în vedere în mod nediferenţiat orice manifestare a unor asemenea convingeri. Trebuie, prin urmare, să se considere că norma menţionată tratează în mod identic toţi lucrătorii întreprinderii, impunându le, în mod general şi nediferenţiat, printre altele o neutralitate vestimentară care se opune purtării unor asemenea semne […] Prin urmare, trebuie să se concluzioneze că o normă internă precum cea în discuţie în litigiul principal nu instituie un tratament diferenţiat întemeiat direct pe apartenenţă religioasă sau convingeri”, stabileşte Curtea în cauza C‑157/15.

    Practic, existând la nivelul firmei o normă care îi obligă pe toţi salariaţii din mediul respectiv să se abţină de la a purta vizibil un însemn politic, religios sau filozofic, nu se ajunge o discriminare a unuia ori a altuia dintre salariaţi. O astfel de practică îi vizează pe toţi salariaţii, convingerile lor putând fi dintre cele mai diverse, aşadar este o cerinţă neutră. În schimb, dacă s-ar interzice doar anumite lucruri, individualizate, atunci concluzia ar fi diferită (spre exemplu, s-ar interzice numai purtarea vălului islamic).

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Companiile vor oferi şi de acest Paşte tichete cadou; sunt aşteptate vânzări cu 20% mai mari faţă de anul trecut

    „În baza pre-comenzilor pe care le avem până la această dată, putem estima deja vânzări cu 20% mai mari în 2017, o tendinţă accelerată în special de IMM-uri care au văzut că acest model de stimulare a angajaţilor funcţionează la companiile mari şi foarte mari cu rezultate directe asupra productivităţii. În plus, acordarea de tichete cadou este favorizată şi de modificările Codului Fiscal aplicate din 2016”, a declarat Elena Pap, Director General Up România.

    Companiile care au apelat în 2016 pentru prima dată la acest sistem de recompensare provin cu prioritate din zone precum Bucureşti-Ilfov (26%), Centru (15%) şi Nord-Est (12%).Tichetele cadou pot fi acordate de orice societate, indiferent de mărimea acesteia, începând de la un salariat. Legislaţia favorabilă, promovată de Codul Fiscal, ce a intrat în vigoare în ianuarie 2016, a condus la rezultate pozitive pe acest segment al tichetelor cadou, acestea fiind scutite de impozit pentru valori până la 150 de lei, putând fi acordate atât salariaţilor, cât şi copiilor minori ai acestora.
     
    Astfel, un salariat cu doi copii minori poate primi tichete cadou în valoare de 450 de lei, pentru care va fi scutit de impozit, iar compania este scutită de contribuţii sociale şi patronale. Valoarea rezultă din cei 150 de lei aferenţi lui şi alţi 150 de lei pentru fiecare copil. Similar, un soţ şi o soţie care lucrează la aceeaşi companie şi au un copil minor pot primi tichete cadou în valoare totală de 600 de lei: 150 de lei pentru fiecare adult (300 de lei) şi câte 150 de lei pe care îi va primi fiecare adult pentru copil (300 de lei). Salariaţii fără copii minori primesc şi ei câte 150 de lei scutiţi de impozit şi de contribuţii.
     
    „Acordarea de tichete cadou aduce certe avantaje pentru angajatori şi oferă o mare libertate angajaţilor de a achiziţiona ce îşi doresc dintr-o varietate de produse şi servicii”, a mai spus Elena Pap.
     
    Tichetele cadou emise de Up România sunt acceptate într-o reţea de peste 55.000 de magazine din întreaga ţară, iar beneficiarii acestora pot achiziţiona bijuterii, cosmetice, articole vestimentare şi încălţăminte, cărţi, jucării, obiecte de mobilier, decoraţiuni, electronice şi electrocasnice, servicii de turism

     

  • Numărul pensionarilor a scăzut în ultimul trimestru din 2016 cu 6.000 faţă de trimestrul precedent

    Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10. Raportul prezintă variaţii semnificative în teritoriu, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Bucureşti la 17 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 400 de lei (750 lei în judeţul Giurgiu faţă de 1.183 lei în Municipiul Bucureşti).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări pentru zeci de mii de angajaţi din România: Ministrul Comunicaţiilor vrea eliminarea impozitului pe venit pentru o categorie de salariaţi. Cine va beneficia

    Ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, a anunţat astăzi în şedinţa de Guvern că ministerul are în curs de elaborare un ordin prin care va fi iarăşi generalizată eliminarea impozitului pe venit pentru toţi programatorii din România, indiferent dacă participă la realizarea unor componente din programele finale sau la programe complete. 

    ”Am primit observaţii de la industria de outsourcing că programatorii nu mai pot beneficia de facilitatea fiscală zero impozit pe venit dacă activitatea lor nu este legată de finalizarea unor programe. A fost o exprimare nefericită într-un ordin de ministru dat în decembrie anul trecut, pe care o vom corecta. Mai mult, din august vom extinde această facilitate şi pentru informaticienii cu studii medii şi pentru alte modele de afeceri. Vom repara această eroare cât mai curând”, a spus ministrul comunicaţiilor. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea antreprenorului care a construit la Cluj un grup de restaurante cu 500 de salariaţi şi afaceri de 10 milioane de euro

    Grupul de restaurante Marty din Cluj, controlat de antre­pre­norul ro­mân Marceluş Suciu, a ajuns la afa­ceri de 10 mil. euro anul trecut şi la un total de 500 de sa­la­riaţi. Pentru acest an an­tre­pre­norul şi-a bu­ge­tat o creş­­te­re de 20% a busi­ness­ului şi el vor­­beş­te des­pre ex­pan­siu­nea la nivel na­­ţio­nal, fie direct, fie în franciză.

    „Povestea a început în anul 2000, cu un restaurant Marty Caffe micuţ şi co­chet deschis pe Calea Moţilor în Cluj“, spune an­tre­­prenorul în­tr-unul dintre pri­me­le sale interviuri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea antreprenorului care a construit la Cluj un grup de restaurante cu 500 de salariaţi şi afaceri de 10 milioane de euro

    Grupul de restaurante Marty din Cluj, controlat de antre­pre­norul ro­mân Marceluş Suciu, a ajuns la afa­ceri de 10 mil. euro anul trecut şi la un total de 500 de sa­la­riaţi. Pentru acest an an­tre­pre­norul şi-a bu­ge­tat o creş­­te­re de 20% a busi­ness­ului şi el vor­­beş­te des­pre ex­pan­siu­nea la nivel na­­ţio­nal, fie direct, fie în franciză.

    „Povestea a început în anul 2000, cu un restaurant Marty Caffe micuţ şi co­chet deschis pe Calea Moţilor în Cluj“, spune an­tre­­prenorul în­tr-unul dintre pri­me­le sale interviuri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dorin Oancea, editorialist MEDIAFAX: Statisticile la care nu se uită nimeni şi care ne costă mai mult decât bănuim

    Le repet: anul trecut a crescut numărul salariaţilor cu nivelele de instruire 1 (studii generale, plus 8,5%, 750.000 de contracte de muncă) şi 3 (studii medii şi postliceale, plus 12%, în prezent peste 510.000 de contracte) şi a scăzut cu mai mult de 11%, la circa 950.000 de salariaţi, numărul celor cu studii superioare.

    Ce meserii am “câştigat”? Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (+ 48.603), vânzători (+ 26.198) şi şoferi, sau pompos spus, conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (+ 22.294).

    Ce am pierdut? Ingineri şi cercetători (- 25.992), medici (- 8.371) şi manageri, sau conducători în domeniul administrativ şi comercial (- 8.110).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce poate păţi un salariat dacă nu respectă perioada de preaviz după ce demisionează

    Nicio persoana nu poate fi obligata sa munceasca intr-un anumit loc de munca sau sa lucreze intr-o anumita profesie, stabileste Codul muncii. In acelasi timp, munca fortata este interzisa. Astfel, salariatii sunt liberi sa demisioneze atunci cand se regasesc intr-o situatie profesionala care nu le (mai) convine. Dar, in acest caz, trebuie sa respecte o anumita perioada de preaviz, altfel risca amanarea momentului incetarii contractului de munca sau chiar sanctionarea disciplinara.

    Demisia este, practic, un act unilateral de vointa prin care salariatul comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca. Iar aceasta nu trebuie sa fie acceptata sau agreata de angajator.

    “Pentru a produce efecte, demisia nu trebuie acceptata sau agreata de angajator, acesta avand obligatia legala de a lua act de demisie si de a o inregistra in registrul de evidenta al documentelor. In cazul in care angajatorul refuza sa primeasca demisia salariatului, acesta are dreptul de a face dovada demisiei prin orice alt mijloc de proba (de exemplu, salariatul ar putea sa-si inainteze demisia prin posta sau chiar prin e-mail)”, a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, Mihai Anghel, avocat senior la Tuca Zbarcea si Asociatii.

    Totusi, chiar daca salariatul are libertatea de a demisiona, acesta nu poate sa-si sisteze activitatea odata cu notificarea in scris referitoare la incetarea contractului de munca. Potrivit Codului muncii, intr-o asemenea situatie, angajatul trebuie sa respecte o perioada de preaviz.

    “Singura conditie impusa de lege salariatului care demisioneaza este aceea de a acorda angajatorului un termen de preaviz, care nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare in cazul salariatilor cu functii de executie, respectiv 45 de zile lucratoare in cazul salariatilor cu functii de conducere”, a precizat Mihai Anghel.

    In timpul perioadei de preaviz, ambele parti trebuie sa respecte in continuare ce si-au asumat prin incheierea contractului individual de munca. Asta inseamna ca salariatul trebuie sa-si continue activitatea, iar angajatorul trebuie sa-l remunereze in mod corespunzator. Daca angajatul decide sa nu mai vina la serviciu, acest lucru poate duce la amanarea efectiva a datei de la care va inceta contractul.

    “Potrivit Codului muncii, «pe durata preavizului, contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele». Prin urmare, pe durata preavizului, salariatul are obligatia de a continua sa-si desfasoare activitatea potrivit contractului individual de munca si fisei de post aferente si de a respecta normele de disciplina aplicabile in cadrul angajatorului si instructiunile de lucru primite. Nerespectarea de catre angajat a termenului de preaviz, fara a avea motive intemeiate, ar echivala cu absentarea nemotivata de la locul de munca. Conform Codului muncii, in situatia in care salariatul absenteaza nemotivat, contractul individual de munca ar putea fi suspendat in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum şi prin regulamentul intern. Suspendarea contractului de munca atrage dupa sine si suspendarea termenului de preaviz, ceea ce inseamna ca momentul incetarii contractului de munca se va amana corespunzator”, a subliniat avocatul.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro