BusinessMagazin

Tag: romania

  • Acceleratorul pentru start-up-uri InnovX din România, pe locul 11 în topul Financial Times / Sifted / Statista al celor mai bune hub-uri pentru start-up-uri din Europa. Techcelerator, pe locul 51 în acelaşi top

    Acceleratorul pentru start-up-uri InnovX din România, fondat în 2019, s-a clasat pe locul 11 la nivel european şi pe primul loc în regiunea Europei de Sud-Est într-un top al celor mai bune hub-uri pentru start-up-uri care oferă programe de incubare / accelerare din Europa, realizat de Financial Times împreună cu Sifted şi Statista. Un număr de 125 de hub-uri au fost evaluate în cadrul primei ediţii a acestui clasamnent.

    Cu 79.977 de puncte, InnovX este numărul 11 în clasament, în timp ce primele trei locuri sunt ocupate de UnternehmerTUM din Germania (86.762 puncte), Hexa din Belgia (83.567 puncte) şi SETsquared  din Marea Britanie (82.694 puncte).

    În clasamentul realizat pe baza evaluărilor oferite de start-up-urile care au trecut prin program InnovX se clasează pe locul 3 la nivel european, şi pe locul 4 la nivel european din punct de vedere al capacităţilor de networking. După criteriul programelor de mentoring InnovX este pe locul 16 în topul european.

    “InnovX a fost recunoscut de Financial Times, Statista şi Sifted ca fiind unul dintre cele mai importante centre de înfiinţare de start-up-uri din peisajul de inovare din Europa! (…) Clasat pe locul 4 în topul celor mai bune centre de networking, InnovX este lăudat pentru reţeaua robustă de mentori şi experţi, oferind îndrumare şi sprijin antreprenorilor. (…)  Înfiinţată în 2019, InnovX este una dintre cele mai tinere şase companii recunoscute în această listă. Nu este vorba doar de data înfiinţării noastre, ci de o mentalitate care ne determină să căutăm constant rezultate şi să avem un impact. La InnovX, credem că rezultatele vorbesc mai tare decât cuvintele, iar palmaresul nostru de succes este o dovadă a dedicării şi a impulsului nostru de nezdruncinat. Demonstrăm nu doar prin cuvinte, ci şi prin exemplu, fiind noi înşine un startup, că inovatorii din întreaga Europă pot să se extindă şi să îşi atingă ambiţiile şi creşterea la nivel global”, au comentat clasamentul reprezentanţii InnovX.

    În clasament apare şi acceleratorul pentru start-up-uri Techcelerator din România, pe locul 51, cu 74.763 puncte. Techcelerator este acceleratorul fondat în România în 2017 cu sprijinul European Investment Fund (EIF) în cooperare cu fondul de investiţii GapMinder VC şi se adresează startup-urilor aflate în faza de accelerare şi post-accelerare. 

    “Techcelerator se dezvoltă continuu din 2017 şi aceasta este o recunoaştere internaţională a competitivităţii ce poate fi livrată de ecosistemul din România şi din regiune. În puţinii ani ce i-am avut la dispoziţie am reuşit să ne aşezăm în piaţă şi să ne organizăm în regiune, dar cei mai interesanţi ani stau să vină. România se validează tot mai mult ca un hub regional în SEE, lucru pe care îl susţinem din perspectiva dezvoltării startup-urilor deeptech şi a atragerii de investiţii, iar asta se vede în mod concret prin numărul de companii din portofoliu”, a declarat Cristian Dascălu, Cofondator şi Managing Partner Techcelerator.

    Europe’s Leading Start-Up Hubs 2024 este un clasament al celor mai importante centre pentru fondatori care oferă programe de incubare şi/sau accelerare pentru persoanele care doresc să construiască sau să dezvolte o companie, conform datelor FT.

    În top au fost luate în considerare hub-urile care s-au înscris să apară în clasament, în mod similar cu topul celor mai dinamice companii realizat de publicaţie.

    “Pentru a identifica hub-urile de top, a fost realizat un proces de înregistrare şi un sondaj. Pentru evaluare au fost luate în considerare mai multe elemente, criteriul principal fiind evaluarea hub-ului de start-up-uri respectiv de către absolvenţii care au participat la cel puţin un program de incubare sau de accelerare derulat de hub-ul respectiv. În plus, au fost incluse recomandările experţilor externi, cum ar fi investitorii (business angels, reprezentanţi ai firmelor de capital de risc), antreprenorii şi cadrele universitare. În plus, au fost examinate cele mai de succes întreprinderi nou înfiinţate în cadrul unui hub”, conform datelor prezentate de FT.

     

  • Ce spune OCDE, clubul democraţiilor bogate, despre datoria publică a României: datoria ţării a crescut de la 12% în 2007 la 49% în 2023. Care sunt cele trei scenarii OCDE pentru viitor

    Organizaţia pentru Cooperare şi  Dezvoltare Economică (OCDE) a dedicat un subcapitol ţinerii sub control a datoriei publice în România, în cel mai recent raport al organizaţiei asupra convergenţei României la OCDE.

    România a intrat în procesul de aderare la OCDE şi, la fiecare doi ani, organizaţia emite un raport de ţară unde analizează principalele aspecte economice şi sociale ale ţării şi dă recomandări privind politicile economie ale României.

    Conform organizaţiei, primul pas pentru a nu scăpa datoria de sub control este creşterea veniturilor mai rapid decât a cheltuielilor.

    Ce spune OECD în subcapitolul dedicat datoriei publice a României:

    La fel ca în multe alte ţări, datoria publică a României s-a umflat în urma crizelor financiare şi economice majore din ultimii 15 ani – criza financiară, criza din zona euro, pandemia COVID-19. Ca procent din PIB, datoria brută a guvernului (definiţia Maastricht) a crescut de la 11,9% în 2007 la 47,2% în 2022.

    Deficitele persistente de venituri au necesitat împrumuturi semnificative pentru a susţine chiar şi niveluri scăzute ale cheltuielilor publice. Presiunile asupra finanţelor publice ale României vor creşte odată cu îmbătrânirea accelerată a populaţiei în următorul deceniu. Schimbările demografice vor determina o creştere a cheltuielilor publice cu pensiile, sănătatea şi îngrijirea pe termen lung, exact în momentul în care scăderea numărului de angajaţi va afecta veniturile din impozite pe venit.

    În astfel de circumstanţe, datoria publică a ţării ar putea deveni rapid imposibil de administrat,  în baza politicilor curente. O preocupare specială este că România s-ar putea să nu se poată baza pe dobânzi scăzute şi creştere rapidă a PIB-ului, care au reprezentat o forţă de stabilizare pentru datoria publică în ultimii ani. Lăsate să evolueze necontrolat, obligaţiile financiare guvernamentale în creştere ar putea perturba stabilitatea macroeconomică necesară pentru a susţine creşterea nivelurilor de trai sau ar putea necesita corecţii fiscale dureroase.

    Proiecţiile pe termen lung ale OCDE subliniază riscurile la care se expune România dacă nu reuşeşte să corecteze dezechilibrele fiscale curente. Scenariile estimate cu modelul pe termen lung recunosc că, pe măsură ce productivitatea României se apropie de rezultatele din ţările cu venituri mai mari, creşterea economică va încetini.

    Reforma fiscală poate evita materializarea scenariilor adverse ale datoriei. Reformele legislative referitoare la pensiile publice ar trebui să încurajeze o ataşare mai puternică la piaţa muncii şi să reducă costurile fiscale legate de îmbătrânirea pe termen lung. În scenariul “Reformă a cheltuielilor”, politicile care leagă vârsta legală de pensionare de îmbunătăţirile în speranţa de viaţă reduc deficitul fiscal cu 1 punct procentual din PIB pe termen lung. Reformele suplimentare pentru extinderea bazei TVA şi a bazei impozitului pe venit (“Reforme fiscale şi de cheltuieli”) ar putea reduce şi mai mult deficitele bugetare, la 2% din PIB. În baza presupunerilor scenariilor referitoare la dobânzi mai ridicate şi la o creştere mai scăzută, această poziţie bugetară este compatibilă cu stabilizarea datoriei publice brute a României la 48% din PIB, aproape de nivelul din 2022. România are mai mult spaţiu decât multe ţări OCDE pentru a-şi extinde bazele de impozitare şi a-şi creşte colectările de venituri, care sunt reduse în raport cu venitul naţional.

     

     

  • Ce spune francizatul local al The Body Shop despre operaţiunile din România ale brandului, după ce compania-mamă şi-a cerut insolvenţa?

    Francizatul local al retailerului de produse cosmetice şi de îngrijire The Body Shop, firma IQ Verde SRL, anunţă că mizează în continuare pe expansiune în România, iar asta în condiţiile în care, recent, compania-mamă din Marea Britanie şi-a cerut insolvenţa. Această decizie a făcut ca şi în SUA şi Canada să urmeze mutări similare. În România însă, oficialii francizatului spun că businessul creşte.

    Astfel, în luna aprilie va fi deschisă cea de-a treia unitate, în centrul comercial Palas Iaşi, urmând alte inaugurări până la finalul anului. Compania are momentan magazine în mallurile AFI Cotroceni şi ParkLake Mall din Bucureşti.

    “În pofida reorganizărilor la nivel european, operaţiunile francizei din Romania – două magazine în AFI Cotroceni şi ParkLake Mall, plus operaţiunile e-commerce – sunt în creştere constantă, pe măsură ce brandul îşi consolidează şi restabileşte poziţia în piaţa de retail a cosmeticelor”, spun reprezentanţii IQ Verde SRL.

    În vara anului trecut, ZF scria că brandul de cosmetice The Body Shop, unul dintre cei mai vechi actori din industria locală de profil, revine în piaţă cu un magazin în AFI Cotroceni, după ce reţeaua existentă anterior a fost închisă integral. Revenirea s-a realizat sub un nou francizat – compania IQ Verde.

    “The Body Shop este un brand puternic şi relevant, cu o moştenire şi istorie uriaşe pentru Romania şi vedem un potenţial extraordinar în creşterea brandului pe piaţa locală”, spune Lefteris Koklas, general manager IQ Verde, companie care se ocupă de dezvoltarea mărcii şi pe piaţa din Slovenia.

    IQ Verde este parte a Cosmos Group, pe site-ul căruia apare informaţia că administrează mai multe platforme online aferente unor businessuri precum spălătoriile Ocean Clean. Un alt business este IQBox Romania, activ în piaţa de telefoane mobile şi accesorii, cu afacerii de 20 mil. lei în 2022, ultimul an pentru care există date publice, la jumătate faţă de anul anterior. Potrivit platformei listafirme.ro, firma IQ Verde e deţinută 100% de IQBox Romania, care are în spate acţionari greci şi ciprioţi.

    Până în 2023, franciza mărcii era deţinută de o companie din Grecia, care opera businessul prin firma Gingko România. Aceasta din urmă era controlată în proporţie de 91% de Synetos Nikolaos. Lanţul de magazine de produse cosmetice The Body Shop a fost prezent pe piaţa locală aproximativ 25 ani, însă dintotdeauna a avut o expansiune prudentă, în cel mai bun moment fiind operaţionale 8-9 unităţi offline şi una online.

    Acum, businessul a fost preluat de un alt francizat.

    Recent, au apărut informaţii privind insolvenţa companiei-mamă, deţinută de fondul de private equity Aurelius Group, care a cumpărat businessul de la Natura din Brazilia, care are Avon.

    “În vreme ce unele operaţiuni din vestul Europei sunt în restructurare, acest fapt nu afectează activitatea din România. De la preluarea de anul trecut, noul proprietar Aurelius Group încearcă să reorganizeze modelul de business în câteva ţări cheie din Europa, dar acest lucru nu afectează francizele internaţionale precum Romania şi Slovenia”, spun reprezentanţii francizatului din România al brandului fondat în 1976 în Anglia.

     

  • Dinu Bumbăcea, country manager partener PwC România: Primul trimestru din 2024 dă semne că acest an ar putea deveni unul foarte bun pentru piaţa locală de M&A. Tranzacţii mari sunt deja semnate şi ne aşteptăm să fie încheiate în prima jumătate a anului

    Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a înregistrat anul trecut 189 de tranzacţii finalizate, cu o valoare de 4,3 miliarde de euro, în scădere cu circa 20% faţă de 2022, când ajunsese la 5,2 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de PwC România.

    Rezultatul a fost susţinut în mare parte de tranzacţia prin care grupul elen PPC a cumpărat Enel România, achizitie în valoare de 1,3 miliarde euro.

    În cazul în care sunt luate în considerare atât tranzacţiile finalizate, cât şi cele semnate dar nefinalizate, anul trecut s-au înregistrat 241 de deal-uri, cu o valoare totală de 7,7 miliarde euro. Multe dintre tranzacţiile semnate anul trecut au fost anunţate însă în ultimul trimestru, urmând să fie finalizate în acest an, precum achiziţia de peste un miliard de euro a reţelei Profi de către Mega Image sau a Alpha Bank de către Unicredit.

    ”Primul trimestru din 2024 dă semne că acest an ar putea deveni unul foarte bun pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii din România. Tranzacţii mari sunt deja semnate şi ne aşteptăm să fie încheiate în prima jumătate a acestui an, iar alte tranzacţii medii şi mici au fost anunţate. Fuziunile şi achiziţiile rămân un instrument strategic pentru dezvoltarea şi creşterea companiilor, în contextul presiunilor din partea concurenţei, a noilor tehnologii şi a schimbărilor climatice. Vedem că directorii generali din România iau tot mai mult în considerare opţiunea iniţierii unor tranzacţii. Potrivit rezultatelor sondajului nostru CEO Survey 2024, patru din zece (41%) CEO din România au în vedere o tranzacţie în următorii trei ani”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

    Pe piaţa românească au avut loc opt tranzacţii foarte mari, în această categorie fiind încadrate cele care depăşesc 100 milioane euro. Totuşi ultimii ani au adus şi câteva tranzacţii de peste un miliard euro.

    ”Dacă numărul de tranzacţii a scăzut, observăm că valoarea medie a unei tranzacţii este mai mare decât în anul anterior. România este reconfirmată pentru al patrulea an la rând o piaţă în care se fac tranzacţii de peste un miliard euro: CEZ în 2020, tranzacţia în două etape care implică achiziţia Neptun Deep de către Romgaz în 2021 şi 2022, Enel în 2023. Fără tranzacţia de peste un miliard euro cu Enel, piaţa locală din 2023 ar fi atins 3,1 miliarde euro. De remarcat este că 70% din numărul de tranzacţii şi 80% din valoarea acestora provine din tranzacţiile cu  jucători strategici în calitate de cumpărători. Vedem totuşi o activitate în creştere a fondurilor de investiţii, şi a companiilor antreprenoriale care fac tranzacţii, cu precădere în domeniul IT”, a declarat George Ureche, Director şi Liderul de M&A al PwC România.

    Valoarea medie a unei tranzacţii a fost anul trecut de 23 milioane euro, aceasta fiind cea mai mare valoare medie înregistrată din 2020 până în prezent.

    Sectoarele IT&C, bunuri de consum, produse şi servicii industriale au înregistrat o creştere semnificativă a valorii medii a tranzacţiilor.

    Valoarea medie a unei tranzacţii realizate de investitori strategici a fost de 25 milioane euro, în timp ce valoarea medie a unei tranzacţii realizate de fondurile de investiţii a fost la un nivel mai redus.

    Segmentul de tranzacţii de peste 5 milioane euro rămâne în continuare unul efervescent, cu aproximativ 51% din numărul total de tranzacţii încheiate, ceea ce indică faptul că există încă loc pentru consolidare şi investiţii de capital de risc.

     

  • Cum merge consumul şi piaţa de retail? Care sunt planurile de investiţii pentru 2024 ale marilor retaileri? Urmăriţi ZF Live miercuri, 13 martie, ora 12:00, o discuţie cu Adrian Ariciu, CEO Metro Cash&Carry

    Cum merge consumul şi piaţa de retail? Care sunt planurile de investiţii pentru 2024 ale marilor retaileri? Urmăriţi ZF Live miercuri, 13 martie, ora 12:00, o discuţie cu Adrian Ariciu, CEO Metro Cash&Carry

     

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.00

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Gabriela Folcuţ, director executiv, ARB: Sistemul bancar din România se află într-o poziţie prudenţială şi financiară adecvată. Băncile din România sunt solide şi bine capitalizate, indicatorul de solvabilitate a ajuns la aproape 22,51% în luna decembrie 2023, de aproape trei ori peste minimul solicitat

    Sistemul bancar din România se află într-o poziţie prudenţială şi financiară adecvată, cu majoritatea indicatorilor situaţi peste mediile sectoarelor bancare din UE, iar băncile din România sunt solide şi bine capitalizate, cu indicatorul de solvabilitate la aproape 22,51% în luna decembrie 2023, a spus Gabriela Folcuţ, director executiv, ARB, în cadrul Conferinţei de prezentare a proiectului Antreprenoriat de top privind creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor din România, eveniment la care ZF este partener media, organizată la Cluj-Napoca.

    “Sistemul bancar din România se află într-o poziţie prudenţială şi financiară adecvată, mai toţi indicatorii fiind situaţi peste mediile sectoarelor bancare din Uniunea Europeană. Băncile din România sunt solide şi bine capitalizate, indicatorul de solvabilitate a ajuns la aproape 22,51% în luna decembrie 2023, de aproape trei ori peste minimul solicitat. Din perspectiva lichidităţii, indicatorii se plasează la niveluri confortabile şi, în plus, structura bilanţieră a băncilor este orientată către active lichide. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate se situa la 248%, potrivit datelor BNR la luna septembrie 2023, în timp ce media europeană era de 160%”, a explicat Gabriela Folcuţ.

    Ce a mai spus Gabriela Folcuţ, director executiv, ARB:

    Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era de 65,8% în septembrie 2023, mult mai ridicat faţă de media europeană, de 42,9%, asigurând astfel stabilitate şi rezilienţ. Rata creditelor neperformante se afl pe un trend descendent, fiind de 2,33% la finele lunii decembrie 2023, tendinţa fiind de aliniere la media europeană care este de 1,8%.

    Asociaţia Română a Băncilor s-a raliat eforturilor autorităţilor de creştere a conştientizării privind informaţiile financiare în rândul antreprenorilor, indiferent că vorbim de start-up sau scale-up, obiectivul fiind creşterea gradului de intermediere financiară, de la nivelul de 25,5%, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, spre media europeană care este de 88,8%, în 2022.

    Relaţia dintre sectorul financiar şi creşterea economică a fost analizată în numeroase studii de specialitate, pe parcursul mai multor ani. O analiză realizată pentru 80 de ţri, pe durata a trei decenii, arat că intermedierea financiară creează premisele necesare creşterii economice viitoare. Există o corelaţie puternică, de 0,8, între nivelul intermedierii financiare şi bunăstarea economică individuală măsurată ca PIB/capita, însă în România există potenţial de creştere din ambele perspective.

    Volumul creditelor noi acordate de instituţiile de credit din România, în perioada ianuarie 2020 – decembrie 2023, marcată de pandemia de coronavirus şi efectele războiului din Ucraina, se ridică la 461 miliarde lei. Creditele noi, acordate în cei patru ani, depăşesc cu peste 19% soldul creditului neguvernamental înregistrat la finele lunii decembrie 2023 şi reprezintă echivalentul a unei treimi din Produsul Intern Brut al României.

    Astfel de demersuri pe care le desfăşurăm alături de Banca Naţională a României şi de alţi parteneri au rolul de a consolida poziţia României în topul regional, dar şi de a accelera creşterea nivelului de educaţie financiară şi digitală spre media europeană.

  • Cum a fost procesul pentru Roşia Montană? Cum s-a apărat România? Urmăriţi ZF Live luni, 11 martie, ora 13:00, o discuţie cu avocatul Crenguţa LEAUA de la casa de avocatură locală LDDP – Leaua Damcali Deaconu Păunescu – care a reprezentat România la Curtea de arbitraj de la Washington

    Cum a fost procesul pentru Roşia Montană? Cum s-a apărat România? Urmăriţi ZF Live luni, 11 martie, ora 13:00,  o discuţie cu avocatul Crenguţa LEAUA de la casa de avocatură locală LDDP – Leaua Damcali Deaconu Păunescu – care a reprezentat România la Curtea de arbitraj de la Washington

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 13.00

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Alpha Bank România a încheiat 2023 cu profit net de 38 mil. euro, plus 15% an/an şi active de peste 4,7 mld. euro, în creştere cu 11%; portofoliul de credite a ajuns la 3,2 mld. euro, o creştere de 9% an/an

    ♦ Activele Alpha Bank România au depăşit 4,7 mld. euro în 2023, în creştere cu 18% ♦ Pe segmentul corporate banking, Alpha Bank Romania a înregistrat o creştere de 22% a portofoliului de credite.

     

    Alpha Bank România, prezentă în top 10 al celor mai mari bănci după active pe piaţa românească, a raportat pentru 2023 un profit net de 38 mil. euro, mai mare cu 15% faţă 2022, creşterea câştigului fiind influenţată de activitatea comercială puternică şi de administrarea eficientă a costurilor si riscurilor.

    La finalul anului 2023, activele totale ale băncii au depăşit 4,7 miliarde euro, echivalentul unei creşteri de 11% an la an, potrivit datelor transmise vineri de instituţia bancară.

    În paralel, portofoliul de credite al Alpha Bank Romania a ajuns la 3,2  mld. euro expunere netă, realizând o creştere de 9% faţă de anul precedent, în timp ce depozitele clienţilor au depăşit 3,5 mld. euro, în creştere cu aproximativ 18% faţă de anul anterior.

    Pe segmentul Corporate Banking, Alpha Bank Romania a înregistrat o creştere de  22% a portofoliului de credite.

    Banca şi-a intensificat prezenţa pe segmentul creditelor sindicalizate atât ca participant, cât şi ca aranjor în sectoare diverse, cum ar fi: energie, producţie, agribusiness, logistică sau real estate.

    În cursul anului 2023, Alpha Bank Romania a încheiat un parteneriat cu Fondul European de Investiţii (FEI) cu scopul de a acţiona ca intermediar financiar în cadrul componentelor Competitivitate şi Sustenabilitate ale Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    Totodată, banca s-a alăturat celor trei noi programe naţionale lansate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), menite să stimuleze înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) în România.

    Datele băncii arată că în 2023, volumul de noi credite IMM a crescut cu 22%, portofoliul de credite IMM avansând astfel cu 25% faţă de finalul anului 2022;

    În paralel, volumul de noi credite de consum a crescut cu 12%, portofoliul de credite de consum avansând astfel cu 4% faţă de finalul anului 2022;

    În ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor iniţiate de comercianţi şi procesate prin soluţiile de acceptare ale băncii, acestea au crescut cu 27% faţă de anul precedent.

    În luna septembrie 2023, Alpha Bank România a inaugurat expoziţia “Cele două feţe ale monedei. Mijloace de schimb – Capodopere ale artei”, găzduită de Muzeul Băncii Naţionale a României (BNR).

    Este pentru prima oară când Colecţia numismatică Alpha Bank, una dintre cele mai importante colecţii de monede antice din lume, călătoreşte în afara graniţelor Greciei.

    Alpha Bank România este membră a Alpha Bank Group, unul dintre cele mai mari grupuri bancare şi financiare din Grecia.

    În luna octombrie 2023, grupul elen Alpha Services and Holdings, care deţine Alpha Bank, şi grupul italian UniCredit au agreat principalele condiţii financiare pentru fuziunea dintre UniCredit Bank Romania şi Alpha Bank Romania, ca parte a unui parteneriat strategic la nivel internaţional. Astfel, Alpha Bank va deţine 9,9% din capitalul social al entităţii rezultate în urma fuziunii şi va primi o contravaloare în numerar de 300 mil. euro, componenta de numerar rămânând supusă ajustărilor post due diligence legate de calitatea activelor, dacă este cazul.


     

     

  • Oraşul din România în care multe blocuri au început să se încline. “O să ne ducem la vale cu toţii”

    Locatarii din peste o sută de apartamente ale unor imobile din Galaţi, simt cum podeaua le fuge de sub picioare.
    Măcinate de vreme, casele în care locuiesc, vechi de aproape 60 de ani, s-au înclinat ameninţător de tare. În unele cazuri, între blocurile lipite au apărut spaţii de un metru. Primăria promite soluţii, dar spune că şi proprietarii trebuie să se implice.

    Blocul E4, situat într-un cartier din centrul Galaţiului, e fost construit în 1965, iar acum este încadrat în clasa a 2-a de risc seismic. Cele cinci scari, în care se află câte 20 de apartamente, au fost ridicate fără subsol, aşa că soluţia tehnică de acum aproape 60 de ani s-a dovedit a fi una nu tocmai trainică.

    Locatar: “Uitaţi la etajul doi cum a plecat din armătura blocului. Uitaţi! Se vede cu ochiul liber cum scările unu, doi şi trei au plecat într-o parte”.

    Locatar: “Eu stau la trei, acolo, vedeţi? Ia uitaţi ce distanţă apare! La mine deja s-a infiltrat apa în casă”.

    Aceeaşi variantă de construcţie – fără subsol – a fost aleasă şi pentru alte imobile din cartier, care au probleme similare.

    Locatar: “S-a lăsat în faţă blocul. Nu mai circulă apa prin interior, nu se mai duce apa în canalizare”.

    Locatară: “A început să se ducă din ce în ce mai mult la vale. Mobila mea din sufragerie stă deja pe-o parte. Ce-o să facem? O să vină un cutremur mare şi o să ne ducem la vale cu toţii”.

    Înăuntru, lucrurile arată şi mai înfricoşător. Uşile şi ferestrele se închid forţat şi nu există perete care să nu fie brăzdat de crăpături.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Convocator AGEA: Fuziune transfrontalieră prin absorbţie prin care Credit Europe Bank România ar urma să fie absorbită de banca-mamă Credit Europe Bank N.V., discutată de acţionari spre finalul lunii martie

    Acţionarii Credit Europe Bank România discută spre finalul lunii martie din acest an într-o Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) “aprobarea în principiu a iniţierii şi participării băncii, în calitate de societate absorbită, la fuziunea transfrontalieră prin absorbţie de către Credit Europe Bank N.V.”, după cum reiese din convocator.

    Fuziunea ar urma să se realizeze prin transferul totalităţii activelor şi pasivelor băncii din România, care se va dizolva fără a intra în lichidare, către Credit Europe Bank N.V.

    Dacă acţionarii aprobă operaţiunea, în mod uzual trebuie să-şi dea acordul şi autorităţile de reglementare, cum ar fi BNR.

    Concret, pe ordinea de zi a AGEA Credit Europe Bank România se află “aprobarea în principiu a iniţierii şi participării Băncii, în calitate de societate absorbită, la fuziunea transfrontalieră prin absorbţie de către Credit Europe Bank N.V., societate pe acţiuni, cu sediul social în Karspeldreef nr. 6A, 1101 CJ Amsterdam, Olanda, înregistrată la Registrul Comerţului de pe lângă Camera de Comerţ Olandeză sub nr. 33256675, în calitate de societate absorbantă („CEB NV”) („Fuziunea”). Fuziunea se va realiza prin transferul totalităţii activelor şi pasivelor Băncii, care se va dizolva fără a intra în lichidare, către CEB NV, în conformitate cu prevederile art. 25123 alin. (1) litera a) din Legea Societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, conform convocatorului.

    Membră a grupului financiar olandez Credit Europe Bank N.V., Credit Europe Bank România este prezentă pe piaţa locală din anul 1993, când a activat sub denumirea de Banca de Credit Industrial şi Comercial, devenind Finansbank (în anul 2000), iar apoi, în 2007, în urma unui proces de rebranding, primind denumirea de Credit Europe Bank România.

    În România, Credit Erope Bank are aproximativ 500.000 de clienţi persoane fizice, IMM-uri şi corporaţii, o reţea de 22 de sucursale şi agenţii, alături de puncte de lucru, precum şi canale alternative de distribuţie: 53 de ATM-uri, peste 8.100 de POS-uri, servicii de Internet Banking şi Phone Banking, servicii alternative de plată precum sticker, brăţară, Apple Pay şi Google Pay., conform informaţiilor publicate pe site-ul băncii.

    Din decembrie 2016 capitalul social al băncii este de 557.609.960,6 lei, iar structura acţionariatului este formată din Credit Europe Bank N.V. (99,36893%) şi alţi acţionari (0,63107%).

    Credit Europe Bank N.V. (CEB) are sediul central în Olanda, Amsterdam, şi are aproximativ 1.100 de angajaţI în 7 ţări adunând pentru 850.000 de clienţI retail şi corporate.