BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Se pregăteşte China pentru război? Banca Centrală a cumpărat zeci de tone de aur doar în ultimele luni. „În mod clar are legătură cu o potenţială invazie în Taiwan”

    China a acumulat o rezervă de aur în valoare de 170 de miliarde de dolari, experţii sugerând că Beijingul îşi pregăteşte economia pentru război, scrie Yahoo Finance.

    Banca Naţională a Chinei (PBOC) a cumpărat 27 de tone de aur în primele trei luni din acest an, rezervele ajungând la un total de 2.262 de tone, conform datelor Worl Gold Council.

    Analiştii sunt de părere că eforturile Chinei reprezintă încercarea de a rezista unor potenţiale sancţiuni occidentale în cazul în care ţara va invada Taiwanul.

    „Cantitatea acumulată arată că Beijingul se pregăteşte pentru o confruntare cu SUA. În mod clar are legătură cu o potenţială invazie în Taiwan”, a declarat Jonathan Eyal, associate director la the Royal United Services Institute (RUSI).

  • Şeful Forumului Economic Mondial dă cărţile pe faţă: Datoria globală a ajuns la niveluri atinse doar pe vremea Războaielor Napoleoniene şi a devenit o bombă cu ceas pentru toată lumea

    Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

    El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

    „Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.

    El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

    Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.

    Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

    La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

    Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

    „Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

  • Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, vrea schimbări radicale în interiorul Uniunii Europene: „Trebuie să fim lucizi, Europa pe care o ştim astăzi ar putea muri. Totutul depinde de alegerile pe care le facem acum”

    Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, vrea schimbarea politicii monetare a BCE şi creşterea „capacităţii bugetare” a Uniunii Europene pentru majorarea investiţiilor, scrie FT.

    Acesta avertizează că blocul comunitar se confruntă cu o ameninţare serioasă din partea Rusiei dar şi a subvenţiilor americane şi chineze.

    „Trebuie să fim lucizi, Europa pe care o ştim astăzi ar putea muri. Totutul depinde de alegerile pe care le facem acum”, a explicat preşedintele Franţei.

    În discursul pe care l-a susţinut la Universitatea Sorbona joi, Emmanuel Macron, a prezentat un portret întunecat al provocărilor europene, printre care declinul economic, creşterea iliberalismului, dar şi revenirea războiului pe continent.

  • Nimic nu mai surprinde în Rusia: Un tribunal a decis confiscarea a peste 400 de milioane de dolari apărţinând gigantului american JPMorgan, banii fiind blocaţi în Rusia de la începutul războiului din Ucraina

    Un tribal rus a dispus confiscarea unor fonduri ale JPMorgan în valoare de 439,5 milioane de dolari după ce banca de stat VTB a dat în jucată gigantul american pentru „recuperarea pierderilor”, scrie FT.

    Fondurile se află în nişte conturi îngheţate după începutul invaziei ruse în Ucraina.

    Instanţa a decis confiscarea tuturor banilor aparţinând JPMorgan din Rusia, exceptând de la confiscare alte active precum domeniul de internet.

    VTB a depus cererea de chemare în judecată pe 17 aprilie, iar în ziua următoare JPMorgan a înaintat o acţiune în SUA pentru a opri confiscarea fondurilor, întrucât între cele două cele două bănci există un acord prin care litigiile dintre părţi se vor soluţiona la New York.

    Hotărârea curţii arată dificultăţile pe care sunt nevoite să le frunte băncile americane care încă îşi desfăşoară activitatea în Rusia.

    Anul trecut JPMorgan şi Goldman Sachs şi-au anunţat intenţia de a părăsi Rusia, experţii explicând atunci că implementarea unei asemenea decizii ar putea dura mai mult de un an. În acest timp, unele bănci occidentale precum Citigroup, Unicredit sau Raiffeisen Bank încă operează în ţară.

  • Războiul comercial dintre SUA şi China se intensifică. Secretarul Comerţului american: „Din punct de vedere tehnologic sunt cu ani de zile în spate”

    Secretarul Comerţului Gina Raimondo a declarat că tehnologia Huawei nu este impresionantă pe cât este prezentată şi că SUA încă are un avans în domenii critice, scrie CNBC.

    „Din punct de vedere tehnologic sunt cu ani de zile în spate. Avem cei mai performanţi semiconductori din lume”, a arătat aceasta.

    Compania Huawei a lansat în luna august a anului trecut un model de telefon, Huawei Mate 60 Pro, care foloseşte un cip 5G, în pofida sancţiunilor americane impuse în 2022.

    Conform unui oficial al Departamentului Comerţului, SMIC, un partener al Huawei, este „posibil” să fi încălcat regimul de sancţiuni american oferind tehnologie de ultimă generaţie către Huawei.

    De la lansarea Huawei Mate 60 Pro regimul de sancţiuni a fost întărit de administraţia americană.

    „Vrem să avem relaţii comerciale cu China pe marea majoritate a bunurilor şi serviciilor, cu excepţia celor care afectează securitatea naţională”, a explicat Gina Raimondo.

  • Israelul se pregăteşte pentru un atac direct fără precedent al Iranului în următoarele 48 de ore

    UPDATE UPDATE CNN, citând oficiali americani: Statele Unite vor încerca să intercepteze orice proiectil lansat asupra Israelului, dacă este posibil.

    Mai multe ţări din zona au oprit traficul aerian sau l-au limitat.

    UPDATE Iranul a semnalat aliaţilor şi naţiunilor occidentale că va riposta la atacul aerian presupus israelian asupra consulatului său din Damasc într-un mod “calibrat” pentru a ţine la distanţă un conflict regional total, potrivit unor oficiali informaţi despre discuţii, citaţi de Financial Times

    Este puţin probabil ca Teheranul să vizeze facilităţile diplomatice israeliene din regiune, a declarat un oficial informat cu privire la discuţiile dintre Iran şi Oman, stat din Golf care a facilitat adesea diplomaţia pe canale secundare între Teheran şi Washington.

    Informaţiile americane privind orice atac iminent par să fie detaliate şi specifice, potrivit oficialilor informaţi despre situaţie, oferind Israelului o fereastră pentru a-şi pregăti apărarea.

    Ştire iniţială

    Israelul se pregăteşte pentru un atac direct şi fără precedent din partea Iranului asupra unor obiective guvernamentale chiar de sâmbătă, afirmă surse citate de Bloomberg. O astfel acţiune ar putea declanşa un adevărat război regional.

    Un atac de pe teritoriul iranian este unul dintre principalele scenarii aşteptate de Israel. Un atac cu drone şi rachete ar putea avea loc în următoarele 48 de ore, au spus oficialii pentru Bloomberg.

    Statele Unite au mutat trupe suplimentare în regiune, în timp ce a intensificat eforturile diplomatice pentru a ţine în frâu ostilităţile. Atacul nu a fost încă aprobat de cei mai înalţi oficiali de la Teheran, conform Bloomberg.

    Un atac cu rachete şi drone iraniene ar reprezenta o ripostă la un atac mortal asupra secţiei consulare a ambasadei Iranului din Siria, săptămâna trecută, pe care Republica Islamică îl atribuie Israelului. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat în repetate rânduri că Israelul va fi “pedepsit” pentru acest atac, deşi nu a precizat ce formă ar lua o astfel de ripostă.

    Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat joi că SUA au avertizat Iranul să nu folosească atacul Israelului asupra Siriei ca pretext pentru a intensifica şi mai mult ostilităţile.

    Regimul de la Teheran “are un inventar substanţial de rachete balistice şi de croazieră capabile să lovească ţinte aflate la o distanţă de până la 2.000 de kilometri de graniţele sale”, a transmis Agenţia americană de Informaţii a Apărării.

  • Bloomberg: Israelul se pregăteşte pentru un atac direct fără precedent al Iranului în următoarele 48 de ore

    UPDATE UPDATE CNN, citând oficiali americani: Statele Unite vor încerca să intercepteze orice proiectil lansat asupra Israelului, dacă este posibil.

    Mai multe ţări din zona au oprit traficul aerian sau l-au limitat.

    UPDATE Iranul a semnalat aliaţilor şi naţiunilor occidentale că va riposta la atacul aerian presupus israelian asupra consulatului său din Damasc într-un mod “calibrat” pentru a ţine la distanţă un conflict regional total, potrivit unor oficiali informaţi despre discuţii, citaţi de Financial Times

    Este puţin probabil ca Teheranul să vizeze facilităţile diplomatice israeliene din regiune, a declarat un oficial informat cu privire la discuţiile dintre Iran şi Oman, stat din Golf care a facilitat adesea diplomaţia pe canale secundare între Teheran şi Washington.

    Informaţiile americane privind orice atac iminent par să fie detaliate şi specifice, potrivit oficialilor informaţi despre situaţie, oferind Israelului o fereastră pentru a-şi pregăti apărarea.

    Ştire iniţială

    Israelul se pregăteşte pentru un atac direct şi fără precedent din partea Iranului asupra unor obiective guvernamentale chiar de sâmbătă, afirmă surse citate de Bloomberg. O astfel acţiune ar putea declanşa un adevărat război regional.

    Un atac de pe teritoriul iranian este unul dintre principalele scenarii aşteptate de Israel. Un atac cu drone şi rachete ar putea avea loc în următoarele 48 de ore, au spus oficialii pentru Bloomberg.

    Statele Unite au mutat trupe suplimentare în regiune, în timp ce a intensificat eforturile diplomatice pentru a ţine în frâu ostilităţile. Atacul nu a fost încă aprobat de cei mai înalţi oficiali de la Teheran, conform Bloomberg.

    Un atac cu rachete şi drone iraniene ar reprezenta o ripostă la un atac mortal asupra secţiei consulare a ambasadei Iranului din Siria, săptămâna trecută, pe care Republica Islamică îl atribuie Israelului. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat în repetate rânduri că Israelul va fi “pedepsit” pentru acest atac, deşi nu a precizat ce formă ar lua o astfel de ripostă.

    Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat joi că SUA au avertizat Iranul să nu folosească atacul Israelului asupra Siriei ca pretext pentru a intensifica şi mai mult ostilităţile.

    Regimul de la Teheran “are un inventar substanţial de rachete balistice şi de croazieră capabile să lovească ţinte aflate la o distanţă de până la 2.000 de kilometri de graniţele sale”, a transmis Agenţia americană de Informaţii a Apărării.

  • Generalul (r) Ben Hodges: Rusia ştie că armele nucleare sunt mai eficiente când nu sunt folosite, pentru că ne fac pe noi să ezităm

    Generalul american (r) Ben Hodges a declarat, într-un interviu acordat publicaţiei ucrainene Kyiv Post, că Rusia nu va folosi armele nucleare în Ucraina pentru că ştie că nefolosirea lor este mai eficientă, întrucât împinge Occidentul spre ezitare şi inacţiune în privinţa ajutorului oferit Kievului.

    „Mult din ceea ce oferim Ucrainei provine fie categoria de arme pe care nu le folosim, fie din categoria de arme pe care oricum am vrea să le scoatem din serviciu. Pachetele acestea de ajutoare ajută, de fapt, industria americană, pentru că prin ea umplem, apoi, stocurile cu tot ceea ce am oferit Ucrainei, precum vehiculele vechi Bradley, obuzierele… Dacă ne uităm la costuri şi la faptul că nu a trebuit să folosim nici măcar un militar sau pilot, trebuie să ne gândim că ajutăm la nimicirea celui mai mare inamic al nostru şi al aliaţilor noştri.  Când compari costurile unei descurajări eşuate cu descurajare eficientă este cea mai bună „afacere” pentru plătitorii de taxe din America”, a spus generalul (r) Ben Hodges.

    Cât despre posibilitatea ca Rusia să atace un stat NATO, în viitor, Ben Hodges crede că „ce lipseşte, mai mult ca orice, este o declaraţie clară că obiectivul nostru strategic este învingerea Rusiei. De fapt, nu avem un astfel de obiectiv strategic, altul decât că ajutăm Ucraina pentru oricât timp va fi nevoie. Trebuie să ne redescoperim coloana strategică. (…) Cred că faptul că Rusia a decis să invadeze tot teritoriul Ucrainei, în februarie 2022, la 8 ani de la invadarea iniţială a ţării, este un exemplu perfect de descurajare eşuată. Kremlinul era sigur că nu vom face nimic, pentru că nu am făcut nimic nici când a invadat Georgia, în 2008, nu am făcut nimic când a trecut peste „Linia lui Obama”, în Siria, şi nu am făcut nimic când a invadat Ucraina, în 2014.  Noi încă eram prinşi în alegerile prezidenţiale şi ce a urmat după, incidentul de pe 6 ianuarie de la Capitoliu, consecinţele catastrofale ale retragerii din Afganistan, Germania construia gazoductul Nord Stream 2, preşedintele Franţei declara că NATO este în moarte cerebrală, deci Kremlinul clar a crezut că nu vom face nimic. Acesta este pericolul. Dacă văd, din nou, că SUA nu vor face nimic pentru securitatea europeană, că NATO nu e pregătit, că nu are parte de coeziune, atunci riscul este foarte mare”.

    „Rusia este în război cu noi”, a transmis generalul (r) Ben Hodges, subliniind că administraţiile americane din trecut şi cea de acum nu înţeleg pe deplin pericolul reprezentat de Rusia.

    „Ce semnal teribil trimitem Chinei, Coreei de Nord şi Iranului când ezităm doar pentru că Rusia ameninţă cu folosirea armelor nucleare. Rusia nu va folosi armele nucleare, nu au de ce, pentru că ştiu că armele nucleare sunt mai eficiente când nu sunt folosite, pentru că ne fac pe noi să ezităm. Întreaga abordare a Casei Albe este acum să facă orice pentru a evita intensificarea lucrurilor, dar fix asta va duce la intensificare, pentru că tot mai mulţi oameni vor muri”, a spus Hodges.

    Generalul crede că SUA şi aliaţii ar trebui să transmită clar Rusiei că scopul lor este învingerea Moscovei şi că orice folosire a armelor nucleare va avea consecinţe catastrofale pentru toate părţile.

  • Cursa înarmărilor continuă în Europa. O ţară europeană cumpără nave de război şi vehicule blindate în valoare de până la 7 miliarde de euro

    Coaliţia de guvernare din Germania va continua în acest trimestru cu o revizuire radicală a forţelor armate ale naţiunii prin comenzi în valoare de până la 7 miliarde de euro (7,6 miliarde de dolari) pentru două fregate şi sute de vehicule blindate de transport, raportează Bloomberg.

    Guvernul va exercita o opţiune pentru a cumpăra alte două fregate F126 pentru aproximativ 3 miliarde de euro, ridicând numărul total la şase, potrivit unor persoane familiarizate cu aceste planuri, care au cerut să nu fie identificate, din pricina caracterului confidenţial al informaţiilor.

    De asemenea, guvernul va încheia o comandă în valoare de până la 4 miliarde de euro pentru un număr de 900 de transportoare blindate Fuchs fabricate de Rheinmetall Landsysteme GmbH, care vor fi livrate începând cu 2025, au declarat persoanele în cauză.

    Contractantul principal pentru proiectul fregatelor este o unitate a Damen Schelde Naval Shipbuilding BV din Olanda, iar partenerii săi sunt Thales SA din Franţa şi Blohm+Voss din Germania.

    Achiziţiile de mare anvergură, care vor avea nevoie de aprobarea legislatorilor din camera inferioară a parlamentului, fac parte din eforturile Germaniei de a moderniza Bundeswehr, declanşate de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

    Imediat după izbucnirea războiului, cancelarul Olaf Scholz a dezvăluit un fond special de 100 de miliarde de euro pentru a stimula cheltuielile militare, pe lângă bugetul anual obişnuit al apărării de aproximativ 52 de miliarde de euro.

    Scholz a promis că Germania va continua să atingă ţinta chiar şi după ce fondul special va fi epuizat în 2027, deşi decizia coaliţiei de a restabili o limită constituţională privind noile împrumuturi nete – suspendată pentru a ajuta la gestionarea pandemiei Covid-19 şi a crizei energetice – va complica considerabil sarcina.

    Ministrul de finanţe Christian Lindner le-a indicat colegilor miniştri că bugetul apărării va fi menţinut la acelaşi nivel anul viitor, în timp ce toate celelalte ministere vor trebui din nou să reducă cheltuielile, potrivit surselor menţionate.

  • Avertisment fără precedent de la şeful diplomaţiei europene: Războiul la scară largă nu mai este deloc o fantezie în Europa

    Europa trebuie să se pregătească pentru un potenţial război, pe măsură ce posibilitatea unui conflict mai larg pe continent „nu mai este o fantezie”, susţine şeful diplomaţiei europene, scrie FT.

    „Rusia ameninţă Europa” atât prin continuarea războiului din Ucraina cât şi a măsurile hibride luate împotriva statelor UE, a declarat Josep Borell.

    „Cu siguranţă războiul ne bate la uşă. Un conflict convenţional de mare intensitate în Europa nu mai este o fantezie”, a adăugat acesta.

    Este pentru prima dată când reprezentantul UE explică atât de clar ameninţarea rusă după recentele avertismente ale liderilor militari din Europa de nord. Ministrul danez de externe a declarat în februarie că Rusia ar putea testa solidaritatea NATO în 3-5 ani.

    Conflictul din Ucraina a scos la iveală problemele din industria de apărare europeană, dar şi a capabilităţilor militare.

    Totodată, există temerea că revenirea la Casa Albă a fostului preşedinte american Donald Trump ar putea conduce la retragea SUA din NATO.