Tag: profit

  • Retailerul scandinav de mobilă şi decoraţiuni JYSK, afaceri de 582 mil.lei în anul financiar 2019, în creştere cu 20,5%

    Retailerul scandinav de mobilă şi decoraţiuni JYSK  a încheiat anul financiar 2019 cu o cifră de afaceri de 582 milioane lei, în creştere cu 20,5%, şi un profit brut înainte de taxe de 75,6 milioane lei, cu 12,8% mai mare decât nivelul din anul anterior.

    Numărul total de bonuri a crescut cu 12,6% faţă de anul precedent, la peste 4 milioane de bonuri.  Anul financiar 2019 s-a încheiat pe 31 august).

    În 2019, JYSK România a inaugurat 15 magazine noi, extinzându-se în oraşe precum Huşi, Titu, Orăştie, Oneşti, Vălenii de Munte, Slobozia şi Mioveni.

    “Rezultatele pozitive din anul financiar 2019 se datorează atât creşterii vânzărilor pentru magazinele comparabile, cât şi noilor magazine deschise. În ceea ce priveşte produsele, cele mai mari vânzări au fost generate de mobilierul de interior, urmate de saltele, plăpumi şi perne şi articole pentru grădină. Din categoria de mobilier de interior, cele mai mari vânzări s-au înregistrat la dulapuri, iar cea mai mare creştere la biblioteci şi etajere”, a declarat Alex Bratu, Country Manager JYSK România şi Bulgaria.

    La nivel internaţional, grupul a avut afaceri de 3,79 miliarde euro, în creştere cu 6,3%, iar profitul brut înainte de taxe în anul 2019 s-a majorat la 436 millioane euro.

    “Anul acesta am făcut investiţii semnificative. În zona IT şi digitalizare am investit masiv pentru a ne asigura că JYSK se numără printre cei mai buni atunci când vine vorba de cumpărăturile online. Apoi, am inaugurat centrul de distribuţie din Bozhurishte, Bulgaria, am inaugurat un număr record de magazine în toată lumea şi am intrat pe piaţa din Irlanda”, a declarat Jan Bøgh, CEO JYSK. 

    În cursul acestui an, JYSK Nordic şi Danisches Betternlager, ambele parte a Lars Larsen Group, au fuzionat într-o singură companie şi vor funcţiona împreună, sub acelaşi management.

     

  • Şi giganţii chinezi arată semne de oboseală: Profitul Tencent a scăzut cu 13% în ultimele trei luni

    Tencent, grupul chinez cu activităţi în domenii precum media, divertisment, reţele de socializare, sisteme de plată, smartphone-uri şi servicii de internet, a raportat o scădere neaşteptată a profitului, cu 13% în al treilea trimestru, relatează Reuters.

    Compania multinaţională s-a confruntat cu o economie lentă din cauza noilor reguli ce presupun combatarea dependenţei a jocurilor video din rândul tinerilor, cât şi o verficarea mai strictă a conţinutului acestora.

    Spre deosebire de anul trecut, profitul companiei Tencent a scăzut la 20,38 mld. de yuani (2.91 miliarde de dolari) de la 23,33 mld. de yuani, predicţiile analiştilor fiind de 23,45 mld. de dolari.

    Veniturile gigantului chinez au crescut cu 21% la 97,2 mld. de yuani, fiind cu 1 miliard mai puţin decât aşteptările analiştilor.

    Afacerea sa principală în domeniul jocurilor video, incluzând titluri cunoscute precum „Honour of Kings, Perfect World Mobile şi Peacekeeper Elite”, a raportat o creştere a venitului cu 25% ajungând la 24,3 miliarde de yuani( 3,46 mld. de dolari).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Producătorul de aluminiu Alro Slatina raportează pierderi de 22,7 mil. lei la nouă luni şi afaceri în scădere cu 5,8%. La nivel individual, Alro SA bifează o pierdere de 109 mil. lei

    Producătorul de aluminiu Alro Slatina (simbol bursier ALR), care îi are în acţionariat pe fraţii Pavăl, antreprenorii din spatele celei mai mari afaceri antreprenoriale româneşti – Dedeman, a raportat afaceri la nivel consolidat de 2,1 miliarde de lei în primele nouă luni din 2019, în scădere cu 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri la bursă.

    În acelaşi timp, producătorul de aluminiu a raportat pentru ianuarie-septembrie 2019 o pierdere de 22,7 mil. lei, faţă de rezultatul net de 223,5 mil. lei obţinut în perioada similară din 2018, pe fondul majorării costurilor pentru materii prime şi energie, Alro fiind principalul consumator de energie electrică din România şi prin urmare fiind semnificativ expus la volatilitatea preţului acesteia.

    “Două aspecte ale mediului economic internaţional şi o particularitate a pieţei energetice româneşti au avut implicaţii asupra evoluţiei Grupului în 2019, în corelaţie cu preţul aluminiului care a înregistrat un declin constant pe parcursul anului 2019, în scădere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, menţionează raportul financiar al Alro Slatina, emitent cu 1,6 miliarde de lei capitalizare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Libra Internet Bank a încheiat primele nouă luni cu un profit de 91 mil.lei, în creştere cu 21%, şi ţinteşte 95 mil.lei pentru întregul an

    Libra Internet Bank a obţinut în primele trei trimestre ale anului un profit net de 91 milioane de lei, cu 21% mai mult decât valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut (75 milioane de lei), ţinta pentru 2019 fiind de 95 milioane de lei.

    „Abordarea noastră de nişă funcţionează. După încheierea celui de-al treilea trimestru, pot spune că sunt şanse foarte mari pentru a depăşi semnificativ ţinta de profitabilitate din 2019”, a declarat Emil Bituleanu, Director General al băncii.

    În luna septembrie, activele nete ale Libra Internet Bank erau de 5,46 miliarde de lei, iar soldul creditelor a ajuns la 3,96 miliarde de lei, în creştere cu 22% faţă de valoarea înregistrată la finalul anului trecut (3,25 miliarde de lei). În acelaşi timp, soldul depozitelor se ridica la 4,96 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 4% faţă de finalul lui 2018 (4,76 miliarde de lei).

    Rata creditelor neperformante se menţine la un nivel bun, cu o valoare înregistrată de 2,21%.

    Libra Internet Bank, membră a grupului american de investiţii New Century Holdings (din 2003), a înregistrat o creştere medie a valorii activelor de peste 30% în ultimii 5 ani. Banca este specializată pe finanţarea activităţilor din zona profesiilor liberale, dezvoltatorilor imobiliari, agribusinessului sau IMM-urilor.

    Libra Internet Bank era la finalul lui 2018 a 16-a bancă din România, cu active de 5,4 miliarde lei şi o cotă de piaţă de 1,21%.

  • Grupul BVB raportează profit de 6,69 mil. lei la nouă luni din 2019, minus 18% şi venituri operaţionale de 26,4 mil. lei

    Bursa de Valori Bucureşti (BVB), operatorul pieţei de capital din România, a raportat un profit de 6,69 milioane de lei la nivel de grup în primele nouă luni din 2019, în scădere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, în timp ce veniturile operaţionale s-au cifrat la 26,4 mil. lei, minus 9%.

    “Veniturile operaţionale ale Grupului în primele nouă luni ale anului au fost de 26,45 mil. lei, minus 9% faţă de perioada similara a anului 2018 (9 luni 2018: 28,98 mil. lei), scădere determinată atât de segmentul de tranzacţionare (BVB individual) cât şi de segmentul registru – Depozitarul Central (DC)”, menţionează raportul financiar al operatorului pieţei de capital.

    Cheltuielile operaţionale au înregistrat un avans de 4% în perioada ianuarie-septembrie 2019, până la 22,4 mil. lei, pe fondul avansului cu 12%  a altor cheltuieli operaţionale, în principal cheltuieli amortizare imobilizări, în timp ce veniturile financiare nete au crescut cu 42%, până la la 3,93 mil. lei, fiind determinate de avansul diferenţelor nerealizate de curs valutar din reevaluarea instrumentelor financiare în valută care au generat un câştig de 1,28 mil. lei vs. 0,48 mil. lei în perioada similară din 2018, dar şi ca urmare a vânzării unor active financiare -titluri de stat, ce au generat un câştig de 0,39 mil. lei, se mai arată în raportul BVB.

    Indicele BET, care include cele mai tranzacţionate 16 companii cu excepţia SIF-urilor, a crescut cu 30% în primele nouă luni ale acestui an, în timp ce indicele BET – Total Return (BET-TR), care include şi dividendele oferite de companiile din BET, a înregistrat un avans de 41%.

    La finalul lunii septembrie, valoarea de piaţă a companiilor româneşti era de 22,7 mld. euro, în timp ce capitalizarea bursiera a tuturor companiilor listate pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a depăşit 35,9 mld. euro în ultima şedinţă de tranzacţionare din septembrie.

    Valoarea totală a tranzacţiilor pe piaţa reglementată de acţiuni, excluzând ofertele, a crescut cu 13% de la 6,63 mld. lei la 7,46 mld. lei.

    România a fost promovată pe 26 septembrie la statutul de Piaţa Emergenta de la cel de Piaţă de Frontiera, de către furnizorul global de indici FTSE Russell.
     

  • Va ajunge vreodată Uber la profit? Compania a pierdut mai mult de 1 miliard de dolari în doar trei luni

    Compania Uber Technologies a anunţat luni rezultate trimestriale care au depăşit aşteptările analiştilor pentru T3 2019, însă acţiunile scad cu peste 5% marţi înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare la New York în contextul în care compania a raportat pierderi nete de peste 1 miliard de dolari.

    Astfel, acţiunile Uber listate la New York, se tranzacţionau marţi cu două  ore înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare din SUA, la 29,4 dolari per acţiune, în scădere cu 5,5%, la o capitalizare de circa 50 miliarde dolari.

    Uber a raportat pierderi de 68 de cenţi per acţiune, versus o pierdere de 81 cenţi per acţiune estimată de analiştii chestionaţi de Refinitiv.

    Veniturile companiei s-au situat la 3,81 miliarde dolari pentru T3 2019, în comparaţie cu estimările Refinitiv de 3,69 miliarde dolari.

    Cu toate acestea, Uber a raportat pierderi nete de 1,16 miliarde dolari pentru acest trimestru, depăşind pierderile de 986 milioane dolari raportate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pierderile cuprind şi compensaţii acordate sub formă de acţiuni, în valoare de 401 milioane dolari.

    „Ştim că există aşteptări de profitabilitate, şi ne aşteptăm să livrăm profit în 2021”, spune Dara Khosrowshahi, CEO-ul Uber.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Grupul german Allianz anunţă un profit de 9,1 miliarde euro în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 4,2%

    Grupul german Allianz a înregistrat un profit operaţional de 9,1 miliarde euro în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 4,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului trimestrial al grupului.

    În ceea ce priveşte aşteptările de profitabilitate pentru 2019, Allianz transmite că „este prognozat in jumatatea superioara a obiectivului de 11,5 miliarde de euro”.

    „Allianz a obtinut din nou rezultate foarte solide intr-un mediu plin de provocari. Suntem mandri ca foarte multi clienti au incredere in produsele si in brandul nostru. Suntem in grafic pentru a atinge jumatatea superioara a tintei de profitabilitate operationala, in pofida unor provocari externe tot mai  accentuate.”, spune Oliver Bäte, CEO al Grupului Allianz.                                                                            

    Veniturile totale ale grupului în primele nouă luni s-au ridicat la 106,9 miliarde euro, în creştere cu 7,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

     Pentru al treilea trimestru din 2019 grupul a obţinut un profit operaţional de 2,9 miliarde euro, comparabil cu cel din aceeaşi perioadă a anului trecut. Veniturile pentru T3 2019 au crescut cu 8,1% la 33,4 miliarde euro.

    Allianz, cel mai mare grup de asigurări din Europa, a încheiat o tranzacţie de 800 milioane euro cu banca americană de investiţii Goldman Sachs, prin care nemţii preiau o participaţie de 4% în asiguratorul chinez Taikang Life Insurance, potrivit FT. Tranzacţia a fost făcută publică săptămâna aceasta de Taikang, companie fondată în 1996, cu 4.000 de sucursale şi peste 800.000 de angajaţi şi agenţi.

    Grupul nemţesc a urmărit în 2019 piaţa de fuziuni şi achiziţii din întreaga lume. Printre acordurile şi achiziţiile încheiate se mai numără o tranzacţie de 667 milioane euro prin care preia operaţiunile asiguratorului brazilian SulAmerica, precum şi încă o tranzacţie de circa 900 miliarde euro prin care preia operaţiunile a două companii de asigurări din Marea Britanie.

     

     

     

     

     

  • OTP Bank România anunţă un profit de 79 milioane lei pentru primele nouă luni din 2019, în creştere cu 14%

    OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai mare grup bancar din Ungaria, a înregistrat un profit ajustat după impozitare de 79 milioane lei pentru primele nouă luni din 2019, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului trimestrial.

    Subsidiara locală a grupului ungar a înregistrat în T3 2019 un profit de 26 milioane lei, cu 28% mai puţin decât în T2 2019.

    Banca justifică rezultatul susţinând că a fost afectat de costurile de risc mai mari, care au crescut din cauza deprecierii recunoscute de OTP Factoring pentru filialele sale ca urmare a capitalului propriu negativ înregistrat de acestea.

    OTB Bank România, a noua cea mai mare bancă din România după active, a înregistrat un profit operaţional în creştere cu 18% în primele nouă luni din 2019, ca urmare a creşterii cu 24% a veniturilor totale şi a creşterii cheltuielilor operaţionale cu 28%.

    Marja netă a dobânzii din primele nouă luni a scăzut uşor, în timp ce activele totale au crescut semnificativ de la un an la altul, transmite banca.

    În trimestrul al treilea, activitatea comercială s-a intensificat în mod deosebit datorită: creşterii de 68% a creditelor de tip imobiliar şi de 25% a creditelor de nevoi personale.

    În luna august 2019, grupul ungar OTP, cel mai mare grup bancar maghiar, a adus 320 mi­l. lei (67,6 mil. euro) la capi­talul sub­si­diarei din România, reprezentând cea mai mare injecţie de capital de pe piaţa locală din august. Această majorare de capital vine după ce în decembrie 2018 OTP Bank a anunţat o altă creştere a capitalului cu aproa­pe 28 mil. euro de la acţionarii un­guri, obiectivul menţionat atunci fiind „susţinerea planurilor de creştere ale băncii“.

    La finele anului 2018, OTP Bank era pe locul 9 în sistemul bancar românesc în clasamentul după active, cu o cotă de piaţă de 2,45% şi active de peste 11 miliarde de lei. În prima jumătate a anului, activele băncii au crescut cu 22%, la 12,2 miliarde de lei. Ţinta asumată de Gyula Fater, noul CEO, în cadrul planului de cinci ani este de a dubla activele şi numărul de clienţi ai băncii şi de a ajunge la o cotă de piaţă de 5%.

     

  • Va ajunge vreodată Uber la profit? Compania a pierdut mai mult de 1 miliard de dolari în doar trei luni

    Compania Uber Technologies a anunţat luni rezultate trimestriale care au depăşit aşteptările analiştilor pentru T3 2019, însă acţiunile scad cu peste 5% marţi înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare la New York în contextul în care compania a raportat pierderi nete de peste 1 miliard de dolari.

    Astfel, acţiunile Uber listate la New York, se tranzacţionau marţi cu două  ore înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare din SUA, la 29,4 dolari per acţiune, în scădere cu 5,5%, la o capitalizare de circa 50 miliarde dolari.

    Uber a raportat pierderi de 68 de cenţi per acţiune, versus o pierdere de 81 cenţi per acţiune estimată de analiştii chestionaţi de Refinitiv.

    Veniturile companiei s-au situat la 3,81 miliarde dolari pentru T3 2019, în comparaţie cu estimările Refinitiv de 3,69 miliarde dolari.

    Cu toate acestea, Uber a raportat pierderi nete de 1,16 miliarde dolari pentru acest trimestru, depăşind pierderile de 986 milioane dolari raportate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pierderile cuprind şi compensaţii acordate sub formă de acţiuni, în valoare de 401 milioane dolari.

    „Ştim că există aşteptări de profitabilitate, şi ne aşteptăm să livrăm profit în 2021”, spune Dara Khosrowshahi, CEO-ul Uber.

    După această declaraţie, într-o discuţie cu analiştii, Khosrowshahi a discutat pârghiile de care trebuie să se folosească Uber pentru a ajunge la profitabilitate.

    „Încercăm să ajungem la tarife mai mici prin intermediul tehnologiilor din piaţă, în loc să conducem creşterea businessului prin discounturile oferite”, spune CEO-ul, exemplificând cu o încercare de a trece de la reduceri masive la curse către un model care le permite utilizatorilor să plătească tarife mai mici în schimbul unui timp de aşteptare mai lung – un model aplicat şi de gigantul Amazon pe livrări.

    Khosrowshahi reiterează ideea că priorităţile companiei sunt acum eficienţa şi profitabilitate, în timp ce până acum prioritatea a fost creşterea rapidă.

    „Cu siguranţă acela a fost setul potrivit de priorităţi la acel moment. Priorităţile noastre se schimbă”, spune el.

    Uber a schimbat şi estimările pentru întreg anul 2019, susinând că se aşteaptă ca încasările să crească în T4. Compania a anunţat că se aşteaptă la o pierdere EBTIDA cuprinsă între 2,8 miliarde dolari şi 2,9 miliarde dolari.

     

     

     

  • Avocadoul discordiei

    „În apropiere de vulcanii din statul mexican Michoacán, carteluri violente se luptă pentru dominaţie într-o piaţă gri şi lucrativă. Una dintre bande, denumită La Familia Michoacana, şi-a anunţat prezenţa în urmă cu un deceniu aruncând cinci capete ale unor rivali pe o scenă de dans din oraşul Uruapan. Knights Templar, o altă bandă, a taxat, şantajat şi răpit fermieri, folosindu-le apoi terenurile. Forţele de securitate mexicane şi proprietarii de terenuri încearcă să protesteze, dar cartelurile aflate în război continuă violenţele”, scriu jurnaliştii de la The New York Times, în deschiderea unui articol despre comerţul global cu acest fruct.

    În 2017, un grup armat denumit Los Vagras (nume inspirat, în mod aparent, de modul în care liderii bandei îşi poartă părul în sus) au creat haos arzând zeci de maşini şi oprind circulaţia pe principala autostradă a statului. O conflagraţie a avut loc aproape de locul în care un om de afaceri american, pe nume Steve Barnard, deţinea o fabrică de ambalare de avocado, în Uruapan. „Este prea periculos să conduci pe drumurile de aici”, spune Barnard în articolul din The New York Times. Proprietarii de ferme „trebuie să aibă grijă să nu fie răpiţi”.

    Se pare că marfa preţioasă care este motorul economiei Michoacánului şi care hrăneşte o obsesie americană nu este marijuana sau metamfetaminele, ci fructul de avocado, pe care localnicii îl denumesc „aurul verde”. Mexicul produce mai mult avocado decât orice altă ţară din lume – aproximativ o treime din totalul producţiei globale – iar cea mai mare parte a recoltei creşte în solul vulcanic bogat din Michoacán, în apropiere de plajele din Acapulco. Acest fruct a devenit astfel unul dintre miracolele comerţului modern, în contextul în care în 2017, unul dintre anii cei mai violenţi ai Mexicului, acest stat condus de carteluri, a exportat mai mult de 1,6 miliarde de tone de avocado Haas, depăşind astfel producţia de banane, care era anterior cel mai valoros fruct de export. Nouă din 10 fructe de avocado de import din Statele Unite vin din Michoacán. Anual, în lume se consumă peste 5 miliarde de tone de avocado, iar fructul este un motor economic care generează o industrie mexicană performantă, care valorează 2,5 miliarde de dolari pe an, potrivit documentarului Rotten, difuzat de Netflix, în care este analizată evoluţia acestei industrii.

    Patru carteluri de droguri îi şantajează pe producătorii de avocado din Michoacán, dovadă că acest fruct a devenit o sursă majoră de profituri ilicite, scrie şi Business Insider. Cartel Jalisco Nueva Generacion (cartelul Jalisco Noua Generaţie), Nueva Familia Michoacana (Noua Familie Michoacana), cartelul Tepalcatepec şi cartelul Zicuiran sunt implicate în activităţi criminale împotriva producătorilor de avocado, potrivit procurorului general al Michoacán, citat de Business Insider.

    Cartelurile cer o taxă de protecţie producătorilor de avocado, calculată pe hectarul cultivat sau pe cantitatea exportată. Cei care eşuează în a face plata sunt răpiţi sau chiar ucişi. În plus, furtul de avocado este o altă problemă a industriei. Exploatarea producătorilor de avocado din Michoacán nu este o noutate, dar acum a devenit din nou la ordinea zilei, pe măsură ce alte economii negre ale statului au pălit. Michoacán şi statul vecin Guerrero au fost recunoscute o perioadă îndelungată ca fiind centre ale producţiei de heroină a Mexicului. Totuşi, creşterea producţiei de opioide sintetice a cauzat o scădere a preţului opiului la sub o treime din valoarea din 2017, lăsând cartelurile de droguri să caute surse alternative de venituri.

    Industria de avocado este din ce în ce mai atrăgătoare pentru ei. Valoarea acesteia a crescut de patru ori în ultimul deceniu datorită creşterii popularităţii produsului în Statele Unite şi Europa, iar exporturile de avocado ale ţării au crescut cu 16% între 2018 şi 2019. Fascinaţia faţă de această industrie nu este corelată neapărat cu mărimea ei, cât mai degrabă cu viteza creşterii subite a acesteia. Fructele de avocado sunt cultivate în Mexic de aproape 9.000 de ani, iar potrivit gastropod.com, copacul de avocado propriu-zis este chiar mai vechi de atât.

    În ciuda acestei istorii îndelungate, Mexicul a exportat puţin din aceste fructe la început şi chiar deloc către Statele Unite – până în anii 1980, când o companie cu sediul central în California, Mission Produce, a deschis prima fabrică de împachetare de avocado, în Uruapan, potrivit The New York Times. Statele Unite au interzis avocadoul mexican din 1914 din cauza temerilor legate de o infestare cu insecte şi a unei competiţii mai ieftine. În 1994 însă, Canada, Mexic şi Statele Unite au lansat Înţelegerea Liberului Schimb Nord-American (North American Free Trade Agreement – NAFTA) şi, la scurt timp după, Statele Unite au renunţat la această interdicţie.

    Donald Trump a descris deseori NAFTA ca fiind „cea mai proastă afacere legată de comerţ dintotdeauna”. Dar concentrarea lui pe pierderile de locuri de muncă din Statele Unite din cauza acestui pact se leagă mai ales de industria texilă şi auto – prin urmare el a ratat unul dintre beneficiile imense ale NAFTA, referitoare la comerţul cu produse din agricultură şi satisfacţia consumatorilor din toate cele trei ţări: sub NAFTA, fructele de avocado au condus la un influx pe tot parcursul anului al unui produs mexican care să umple golurile sezoniere din magazinele aflate în Statele Unite şi au schimbat modul în care americanii mănâncă.

    „Fructele de avocado reprezintă steaua strălucitoare a NAFTA”, a declarat pentru New York Times Monica Ganley, un expert în schimburile comerciale din America Latină şi fondatorul Quarterra, o firmă de consultanţă cu baza în Buenos Aires. „Dar este important să ne amintim că beneficiile vin din ambele direcţii.” Sub NAFTA, exporturile agricole din Statele Unite înspre Mexic au crescut de aproape cinci ori, până la 18 miliarde de dolari, fiind formate, în predilecţie, din porumb american, boabe de soia şi produse din iaurt. În contextul discuţiilor lansate de Trump, producătorii de avocado din Mexic şi California se îngrijorează că noi practici anti-dumping propuse de Statele Unite ar putea duce la represalii de tipul „dinte pentru dinte” care ar putea să genereze pierderi pentru ambele părţi. „Odată ce începe”, se întreabă Barnard, „unde se va sfârşi?”

    A urmat o explozie a producţiei: în 1995, americanii consumau aproximativ jumătate de kilogram de avocado pe persoană anual, iar mare parte din această cantitate venea de la producători californieni, care cultivă fructul doar vara, doar atunci climatul fiind prietenos cu creşterea acestui fruct. În prezent, cantitatea de avocado consumată anual de o persoană din Statele Unite depăşeşte 3 kg. Creşterea este alimentată şi de staruri hollywoodiene şi de influenceri care promovează beneficiile pentru sănătate aduse de acest fruct (Miley Cyrus de pildă are tatuat un avocado pe braţul ei), astfel că obsesia americanilor pentru avocado a crescut de la an la an.

    Boomul industriei avocadoului a cauzat şi daune legate de mediu – câteva dintre pădurile de pin din Michoacán au suferit tăieri pentru a face loc unor livezi de avocado.

    Industria a creat însă şi alte efecte pozitive: potrivit unui studiu din 2016 contractat de un grup de cumpărători şi producători de avocado, lanţul de aprovizionare pentru industria avocadoului a creat aproape 19.000 de locuri de muncă în Statele Unite şi a adăugat mai mult de 2,2 miliarde de dolari PIB-ului ţării. Chiar şi crescătorii din California, care erau cândva oponenţi vocali ai importurilor mexicane, se autodeclară fericiţi de creşterea industriei la nivel global. Pământul şi apa sunt prea puţine pentru ca ei să îşi extinde recoltele sezoniere – care reprezintă circa 10% din producţia anuală a Mexicului – dar creşterea cererii şi, prin urmare, a preţurilor a adus beneficii şi pentru businessurile lor.

    Pe măsură ce cererea globală este în creştere, industria avocadoului pare să fie neatinsă de conflictele create – atât în Statele Unite, cât şi în Mexic, concluzionează jurnaliştii de la The New York Times. Violenţa din Michoacán, de pildă, nu a redus din obiectivele de creştere cu două cifre ale industriei de la an la an. Statele Unite nu pot satisface apetitul pe care îl au pentru avocado nicăieri în lume, în contextul în care producţia niciunei alte ţări nu este suficient de mare – iar mexicanii nu au o altă piaţă de desfacere atât de mare şi atât de apropiată precum a Statelor Unite. Un efect mai puternic ar putea fi ca producătorii de avocado să îşi mărească eforturile în alte pieţe aflate în dezvoltare – în special una cu un mare potenţial – China.