BusinessMagazin

Tag: produse

  • Bogatul şi statul îi plătesc săracului mâncarea, iar săracul poate alege ce să mănânce atât timp cât e ceva sănătos

    Când preţurile alimentelor cresc în întreaga lume, pentru ţările sărace pericolul cel mai mare este foametea. În economiile mai dezvoltate, riscul este reducerea accesului la o nutriţie sănătoasă. Franţa şi Belgia, ţări  – providenţă cu resurse financiare şi agricole, experimentează cu o formă unică de „securitate socială pentru alimente”.

    Într-o dimineaţă de iarnă în Schaerbeek, un cartier plin de viaţă din nord-estul Bruxelles-ului, Marie-Christine Hache se plimbă pe culoarele supermarketului BEES Coop umplându-şi căruciorul de cumpărături cu fructe, legume, nuci, orez, legume şi paste organice, scrie BBC.

    Pentru Hache, povara achiziţiilor de alimente în mijlocul unui val de preţuri record a fost uşurată prin participarea la una dintre cele două iniţiative noi prin care se testează „securitatea socială pentru alimente”. Accesul la alimente este o preocupare tot mai mare pentru un număr în creştere de gospodării din întreaga lume, deoarece oamenii se chinuie să facă faţă celei mai mari crize a costului vieţii dintr-o generaţie sau chiar două. Cum unele familii sunt forţate să reducă din consumul de alimente pentru a acoperi alte cheltuieli esenţiale, insecuritatea alimentară este în creştere în întreaga lume. Ideea de securitate socială pentru alimente ar putea suna exagerat.

    Dar prin proiecte recent lansate în Montpellier, din Franţa, şi la Bruxelles, în Belgia, colectivităţi în plină dezvoltare de ONG-uri, fermieri, cercetători şi cetăţeni de rând experimentează cu ideea că alimentele de calitate, hrănitoare şi ecologice ar trebui să fie accesibile tuturor, indiferent de venituri. „A mânca sănătos şi a avea acces la alimente de calitate este costisitor şi doar o parte mică a populaţiei îşi poate permite să facă acest lucru”, spune Margherita Via, manager de proiect la BEES Coop. Inspirate de sistemele universale de asistenţă medicală precum cele din Franţa şi Belgia, grupuri ale societăţii civile au propus înfiinţarea unei noi ramuri de securitate socială în baza căreia fiecare cetăţean să primească o indemnizaţie lunară care să îi permită să cumpere alimente ce respectă anumite criterii de mediu şi etică. În esenţă, ideea este de a nu mai considera alimentele o marfă. „Este necesară o revizuire totală a sistemului alimentar agroindustrial bazată pe dreptul la hrană”, spune agronomul Mathieu Dalmais, unul din liderii mişcării încă de la înfiinţarea ei în 2017 prin munca sa la ISF-AgriSTA, una dintre cele 11 organizaţii care lucrează la proiect în Franţa.

    Pe măsură ce costurile sistemului alimentar industrial modern, globalizat – pierderea biodiversităţii, exploatarea forţei de muncă, risipa alimentară, bolile – s-au accentuat în ultimii ani, apelurile pentru transformarea acestuia s-au înmulţit. Rezolvarea eficientă a acestor probleme necesită o abordare sistematică şi aici intervine securitatea socială pentru alimente, explică Jonathan Peuch, ofiţer de advocacy pentru dreptul la hrană şi nutriţie la Fian Belgium. În cadrul schemei propuse pentru Franţa şi Belgia, fiecare persoană (sau părinţii pentru minori) ar primi automat o sumă fixă în fiecare lună prin, de exemplu, un card special. S-au propus între 100 şi 150 euro lunar pentru adulţi şi între 50 şi 75 euro pentru copii. La fel ca la asistenţa medicală, sistemul ar fi finanţat prin contribuţii din partea fiecărui cetăţean proporţional cu venitul acestuia. În Belgia, Fian a propus ca persoanele care câştigă 3.000 euro lunar brut să contribuie cu 150 euro în fiecare lună, cei care câştigă mai mult contribuind cu mai mult, iar cei care câştigă mai puţin contribuind cu mai puţin. Cu toate acestea, toţi ar primi 150 euro lunar. De fapt, un astfel de mecanism ar ajuta la redistribuirea avuţiei de la cei cu cele mai multe mijloace către cei cu cele mai puţine. Finanţarea suplimentară ar putea fi strânsă printr-o contribuţie a statului, de exemplu din impozitele pe profitul companiilor multinaţionale alimentare sau prin creşterea accizelor la produsele care pot afecta sănătatea cum ar fi alcoolul şi tutunul.

    „Unii oameni spun că din punct de vedere politic ideea este utopică”, explică Peuch. „Nu cred că este o utopică, este doar alegerea societăţii de a spune că ne vom majora contribuţia şi că  vrem să punem aceşti bani aici.”

    Presiunea alimentaţiei deficitare asupra sistemelor de sănătate este semnificativă. Conform unui studiu realizat în Belgia, de exemplu, costurile de asistenţă medicală şi cele ale productivităţii pierdute din cauza excesului de greutate au totalizat 4,5 miliarde de euro pe an între 2013 şi 2017.

    Doar produsele alimentare care îndeplinesc anumite criterii – cum ar fi certificarea ecologică, salariu echitabil pentru fermieri şi lucrători şi lanţuri scurte de aprovizionare – ar putea fi achiziţionate cu alocaţia primită prin astfel de programe, iar banii ar putea fi utilizaţi oriunde sunt vândute produsele. Aceste criterii sunt menite să susţină o transformare mai largă a sistemului alimentar într-unul mai just şi mai sustenabil. Deşi alimentele organice nu sunt mai sănătoase în ceea ce priveşte nutrienţii, studiile arată că acestea expun consumatorii la mai puţine pesticide asociate bolilor umane şi bacteriilor rezistente la antibiotice. Agricultura ecologică are un impact mai mic asupra mediului decât agricultura convenţională şi poate spori biodiversitatea – crescând bogăţia speciilor cu 30% şi numărul de organisme cu 50%, potrivit analizelor comparative. Testele, care au început anul acesta în Franţa şi anul trecut în Belgia, se vor desfăşura fiecare timp de 12 luni, iar rezultatele de până acum par a fi pozitive. În cel de la Bruxelles, finanţat de centrul naţional de asistenţă socială, participanţii din aproape 60 de familii cu venituri mici primesc 150 de euro lunar timp de un an – fără a fi nevoie să contribuie – pentru cumpărături într-un singur supermarket: BEES Coop. Via spune că până acum participanţii au cumpărat în principal produse alimentare de bază, o mică parte fiind alocată articolelor nealimentare, cum ar fi săpunul şi hârtia igienică. Hache apreciază că iniţiativa a dus la îmbunătăţirea dietei şi la reducerea nivelului de stres. „Oamenii pot cumpăra fructe şi legume organice şi produse vrac în cantităţile pe care şi le doresc”, spune ea. Proiectul din Montpellier, suplimentat cu granturi publice şi private, se apropie mai bine de obiectivul ca participanţii mai bogaţi să contribuie mai mult. Timp de un an, fiecare dintre cei 400 de participanţi, dintre care jumătate trăiesc în sărăcie, trebuie să contribuie cu o sumă voluntară între 1 şi 150 euro lunar şi primeşte 100 euro lunar, indiferent de contribuţie. Pentru a preveni utilizarea abuzivă a indemnizaţiei, comitetul cetăţenesc din spatele proiectului acordă fondurile într-o monedă locală primită de cinci supermarketuri din oraş. Emma Patterson, lector principal în nutriţie sănătoasă pentru public la Institutul Karolinska din Stockholm, spune că iniţiativa este o modalitate excelentă de a aborda bariere structurale precum costul şi accesibilitatea. „Există dovezi substanţiale care sugerează că a lucra într-un mod structural este mai eficient decât doar furnizarea de informaţii oamenilor”, spune ea. Cu toate acestea, Patterson avertizează că prin restricţionarea numărului de magazine în care pot fi cheltuite fondurile, accesul poate rămâne blocat. „Pentru a avea un impact larg, trebuie să implicaţi supermarketurile obişnuite şi să puneţi acest proiect la dispoziţia tuturor. În caz contrar, aţi ajuta oameni care sunt deja în măsură să facă drumuri suplimentare la magazine speciale. Nu aţi ajunge la segmentul mai larg de populaţie care chiar trebuie ajutată.” În lume este produsă suficientă hrană pentru a hrăni 10 miliarde de oameni, totuşi o mare parte din populaţie nu se hrăneşte adecvat şi, la nivel global, foametea, insecuritatea alimentară şi malnutriţia sunt în creştere. Chiar şi înainte de invazia Ucrainei de către Rusia, un război care a dus la creşterea vertiginoasă a preţurilor la alimente, 3,1 miliarde de oameni nu îşi puteau permite o dietă sănătoasă. În toată Europa, din Marea Britanie până în Spania şi din Germania până în Letonia, numărul de clienţi ai băncilor alimentare este în creştere. Povestea se repetă în America. Băncile de alimente din Canada au raportat vizite record. Iar în Argentina băncile alimentare nu sunt în măsură să satisfacă cererea. În SUA, aceste instituţii se confruntă cu creşterea cu o treime a solicitărilor de ajutor. Peuch crede că a fi forţat să ceri mâncare nu este ceva demn şi că ajutorul alimentar, deşi joacă un rol în situaţii extreme, nu poate fi un răspuns pe termen lung la insecuritatea alimentară. „Uneori statul ne spune: «Nu avem nicio problemă cu alimentele în ţara noastră pentru că acordăm ajutor alimentar»”. Dar ajutorul alimentar nu este echivalent cu garantarea dreptului la hrană”, spune el. „Oferă doar o cantitate limitată şi, când vine vorba de calitate, oamenii nu pot alege cu adevărat.” Patterson este de acord că este important ca oamenii să aibă libertatea de a-şi alege propria mâncare şi ca intervenţiile să fie concepute şi dezvoltate cu demnitatea persoanei în minte. În condiţiile în care insecuritatea alimentară este o preocupare din ce în ce mai mare în toată Europa, militanţii cred că s-ar putea deschide o fereastră de oportunitate pentru a face schimbări. „Când trebuie să mănânci alimente pe care nu vrei să le cumperi, dar trebuie să le cumperi pentru că nu ai de ales… asta îţi deschide ochii”, spune Peuch. Studiile arată că venitul mai scăzut al gospodăriilor este asociat în mod constant cu o calitate mai slabă a dietei, deoarece dietele cu costuri reduse se bazează pe alimente care dau  energie multă, dar sunt sărace în nutrienţi. În Scoţia, medicii de familie au raportat cazuri în creştere de malnutriţie din cauza dependenţei excesive de astfel de alimente de la debutul crizei costului vieţii. Alimentaţia deficitară este legată de creşterea la nivel mondial a deficienţelor de micronutrienţi, cu obezitate şi boli care pot fi prevenite precum bolile de inimă, accidentul vascular cerebral şi diabetul de tip 2. Insecuritatea alimentară dăunează în special sănătăţii, dezvoltării şi bunăstării copiilor, ale căror cerinţe nutriţionale sunt ridicate într-o perioadă de creştere fizică rapidă. La nivel global, malnutriţia infantilă este considerată una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică.

    O analiză a lui Jean-François Neven, avocat de dreptul muncii şi  drept social, a găsit că instituirea securităţii sociale pentru alimente în Belgia este posibilă din punct de vedere juridic şi instituţional. Dar pentru a deveni realitate este nevoie de depăşirea unui obstacol care s-ar putea dovedi mai dificil: schimbarea modului de gândire. În ciuda faptului că Belgia şi Franţa sunt astăzi mai bogate decât atunci când şi-au înfiinţat sistemele de securitate socială, Peuch spune că este dificil pentru mulţi oameni să gândească dincolo de propriile interese şi să vadă securitatea socială ca pe ceva pozitiv din care câştigă toată lumea. Dalmais este sigur că schimbarea de mentalitate este îngreunată de capitalism, iar subaprecierea defectelor sistemului alimentar este, de asemenea, o piedică. Complexitatea securităţii sociale pentru alimente îi sperie adesea pe oameni, care „preferă soluţii mai simplu de implementat, dar naive şi incapabile să schimbe totul”. Schimbarea a fost lentă la nivel politic, spune el, deşi reacţia cetăţenilor la teste a fost pozitivă. Testele aflate în desfăşurare în Franţa şi Belgia ar putea face doar progrese mici într-un mediu cu astfel de provocări foarte mari. Dar cel puţin ar putea ajuta cercetătorii să răspundă la întrebări de bază despre fezabilitatea unei astfel de scheme pe o scară mai largă, cum ar fi dacă o alocaţie lunară este suficientă, dacă participanţii sunt mulţumiţi şi ce aleg oamenii să cumpere cu banii (în aceste studii, participanţii sunt liberi să aleagă alimentele pe care le preferă).Dincolo de aceste două teste, ideea prinde avânt în Europa. Două teste similare în Toulouse şi Bordeaux, tot în Franţa, sunt în pregătire şi urmează să fie lansate în următorii doi ani. Peuch anticipează că conceptul va continua să câştige teren în Belgia, unde deja 67 de organizaţii fac parte din colectivul care promovează securitatea socială pentru alimente. „Oamenii vor spune că nu se poate, sunt doar vise”, spune Peuch. „Dar când vezi ce s-a închegat în spate, oferind susţinere reală, ideea devine mai concretă şi mai realistă.”

  • Comisia Europeană cere României să aplice în mod corect normele privind igiena produselor alimentare

    Potrivit unui comunicat al CE, Comisia a decis să trimită un aviz motivat României pentru nerespectarea normelor UE privind principiile şi cerinţele generale ale legislaţiei alimentare, privind igiena produselor alimentare, a normelor specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală şi a procedurii de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice.

    „Autorităţile române au stabilit norme naţionale care derogă de la cerinţele de igienă alimentară aplicabile în întreaga Uniune Europeană, care vizează asigurarea siguranţei alimentare în beneficiul şi pentru protecţia consumatorilor europeni. În plus, normele naţionale adoptate de România nu se conformează anumitor definiţii, care sunt prevăzute în legislaţia UE, cum ar fi comerţul cu amănuntul, produsele primare şi producţia primară de alimente. Încălcarea vizează carnea de vânat, peştele sălbatic capturat şi ouăle de prepeliţă. Ea se referă, de asemenea, la comerţul cu amănuntul cu produse secundare de origine animală”, se arată în comunicat.

    De asemenea, Comisia consideră că România a încălcat obligaţiile de notificare prin faptul că nu a notificat Comisiei normele naţionale înainte de adoptarea acestora.

    În iulie 2020, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât România nu s-a conformat încă acestei scrisori, Comisia a decis să trimită un aviz motivat. România are la dispoziţie două luni pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma avizului motivat. În caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

  • Asociaţia Magazinelor de Proximitate „La Băcănie” a obţinut o finanţare de 250.000 de euro de la AFIR pentru a dezvolta un proiect care vizează creşterea consumului de produse locale în Iaşi

    Asociaţia Magazinelor de Proximitate „La Băcănie” din IaşI, care reuneşte peste 20 de magazine de proximitate, a semnat contractul pentru a obţinut o finanţare de 250.000 de euro de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi anunţă lansarea proiectului „Realizarea unui lanţ scurt de aprovizionare şi desfacere şi integrarea acestuia cu piaţa locală la nivelul judeţului Iaşi”. Proiectul se va derula pe o perioadă de 24 de luni, începând cu această lună.  

    Prin intermediul proiectului se urmăreşte promovarea cooperării între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanţurilor scurte de aprovizionare. Iar acest lucru se va realiza prin atragerea consumatorilor către consumul de produse locale proaspete, pri promovarea fermierilor, procesatorilor locali şi magazinelor de proximitate în scopul creşterii cotelor de piaţă, consolidarea politicii de marketing şi dezvoltarea acestora, dar şi prin conştientizarea consumatorului final de importanţa fermierilor, producătorilor şi a micilor comercianţi locali în circuitul economic şi financiar sub sloganul „Producem local – Consumăm local – Investim Local â Împreună Dezvoltăm Comunitatea Noastră”. De asemenea, se va crea un centru logistic pentru pentru optimizarea stocurilor, asigurarea ritmicităţii aprovizionării, reducerea costurilor în cadrul lanţului scurt de desfacere, inclusiv prin utilizarea instrumentelor digitale. De asemenea, se va crea piaţa volantă denumită  „Ograda din cămară”.

    În acest moment reţeaua Asociaţiei „La Băcănie” cuprinde un număr de peste 20 magazine de proximitate partenere, iar în viitor îşi propune să mărească acest număr, având în vedere că în judeţul Iaşi sunt aproximativ 1.800 de magazine de proximitate. Fermierii şi producătorii locali au la dispoziţie uneltele de promovare şi comercializare online a produselor, asociaţia dezvoltând o platformă de tip marketplace prin intermediul căreia comenzile sunt distribuite direct către producători, astfel timpul de livrare către beneficiar fiind mult mai mic decât în cazul altor platforme asemănătoare. 

    Spre deosebire de cele 4 ediţii anterioare ale pieţei volante „Ograda din cămară”, în cadrul proiectului actual aceasta se va desfăşura în fiecare zi în diferite locaţii strategice din Iaşi, iar producătorii îşi vor putea comercializa marfa direct către consumatorul final, fără adaos comercial.

    Acest proiect îşi propune să remedieze o situaţie de fapt existentă în ceea ce priveşte accesul către consumatori a producătorilor locali. Astfel, prin asigurarea accesului pe piaţa de desfacere prin intermediul magazinelor de proximitate, a pieţei locale „Ograda din cămară” şi a platformei de comerţ online, producătorii locali vor avea parte de promovare pentru produsele comercializate, iar consumatorii finali vor avea acces facil la produsele locale care sunt net superioare celor produse la nivel industrial.

  • Surpriză. De unde vin produsele vândute de magazinele Mega Image in România ?

    Răzvan Munteanu, CFO, Mega Image: Mai mult de jumătate din produsele vândute în magazinele Mega Image sunt produse în local; de multe ori e nevoie să importăm produse de patiserie, ciocolată, fructe exotice, produse de îngrijire

    Mai mult de jumătate din produsele vândute în magazinele Mega Image sunt produse în local, compania importând preponderent produse de patiserie, ciocolată, fructe exotice, produse de îngrijire personală şi a casei.

    ”Ca regulă generală, semnificativ mai mult de jumătate din ceea ce vindem în România, este produs în România. De multe ori e nevoie să importăm produse de patiserie, ciocolată, fructe exotice, produse de îngrijire personală şi a casei, carne câteodată”, spune Răzvan Munteanu, CFO Mega Image.

    Reprezentantul Mega Image spune că există o tendinţă de scădere a comerţului tradiţional în România, dar în continuare magazinele tradiţionale au o pondere mult mai mare faţă de vestul Europei. ”Ne aşteptăm ca această evoluţie să continue”.

    Comerţul modern a depăşit anul trecut pragul de 4.000 de magazine după ce marile lanţuri au deschis peste 400 de unităţi noi şi au închis circa 20. Deşi numărul deschiderilor a fost aproape de maximele istorice, se remarcă totuşi o încetinire a vitezei de expansiune faţă de 2021, al doilea an de pandemie, când au fost inaugurate 443 de unităţi, conform unei analize ZF pe baza datelor din piaţă.

    O tendinţă remarcată de reprezentantul Mega Image în ultima perioadă este orientarea clienţilor spre brandurile proprii ale magazinelor, care au preţuri mai mici.

    ” Clienţii sunt mult mai atenţi la promoţiile oferite. În general, în toată piaţa nu vedem scăderi de volum. Vedem o orientare spre preţuri mai mici, de exemplu brandurile proprii ale retailerilor cresc”.

    Retailerul Mega Image are peste 900 de supermarketuri şi magazine de proximitate în România, cele mai multe în Bucureşti.

     

  • Zeci de mii de produse contrafăcute au fost depistate de poliţiştii de frontieră în 2023

    Peste 100.000 de produse contrafăcute au fost depistate de poliţiştii de frontieră în primele luni ale anului 2023.

    În primele trei luni ale anului, Poliţia de Frontieră Română a desfăşurat „acţiuni de depistare a celor care au ca preocupare traficul cu produse contrafăcute, acţionându-se cu precădere în punctele de trecere ale frontierei, dar şi în zona de frontieră, constatându-se fapte de încălcare a regimului drepturilor de proprietate intelectuală cu preponderenţă la intrarea în România.”

    În urma acestor acţiuni, poliţiştii de frontieră au depistat 271 fapte de natură infracţională, cu 140% mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2022, când au fost constatate 112 infracţiuni. Ei au confiscat bunuri contrafăcute purtând mărci internaţionale protejate, după cum urmează: 63.500 de produse cosmetice şi de parfumerie, 59.000 articole de vestimentaţie, 17.500 jucării, 12.800 perechi de încălţăminte şi 2.000 articole de marochinărie.

    Poliţiştii de frontieră au constatat că oamenii implicaţi în activităţile ilegale provin preponderent din România, Turcia, Bulgaria şi Ucraina.

    De asemenea, rutele folosite pentru introducerea mărfurilor contrafăcute în ţară sunt China-România, pe mare, şi Turcia – Bulgaria – România, pe uscat.

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Acum e ”parfum”, dar, dupa ce intram in Schengen, sa vedeti inflatie salariala

          Pentru mine, ca mic antreprenor, inflatia este de doua feluri. Una se refera la produse si alta la prestarile de servicii. Din pacate, pentru cei mai multi oameni, inflatia se refera la ”cosul zilnic”, adica la supravietuire. Cei care vor mai mult de la viata, cred ca gandesc la fel ca mine, mai ales aceia care lucreaza in mediul privat si trebuie sa dea salarii. Celelalte definitii ale inflatiei sunt beletristica pentru studentii premianti si profesorii teoreticieni.

        1. Inflatia la produse. 

         Pentru a avea inflatie la un produs, trebuie sa ai…cumparatori. Daca nu prea exista, costul produsului respectiv poate sa creasca pana la cer, ca ramai cu…produsul. Pana trece inflatia, apoi mai vedem. 

        Romanii se vaita…preventiv! Criza poata sa apara mult, dar mult dupa ce ei incep sa se vaite. Sau chiar poate sa nu-i mai intereseze cand apare, fiind deja obositi de cat s-au vaitat si obisnuiti cu aspectele ei. Altii asteapta criza ca pe sfintele moaste si asteapta minuni de la ea. Cei mai pragmatici cauta noi oportunitati.

        Dupa parerea mea, fara sa am pretentia ca ma pricep la macroeconomie, inflatia la produse tine de nevoile individuale. Cu alte cuvinte, inflatia este pentru cei care nu au rabdare, fie producatori, fie consumatori, care sunt lacomi sau nu sunt capabili sa-si gestioneze bugetele. Altfel spus, de ce sa fie chibzuit romanul la mancare, cand mancarea se strica in frigider? De ce ar sta omul cu aceleasi frigider peste 5 ani, perfect functional si incapator, cand el/ ea, sau amandoi, au vazut un frigider nou si vor sa-l ia cu orice pret. Atunci nu mai exista inflatie.

        Sa continui cu produsele… Ponderalii mananca mult. Mai mult decat au nevoie. Inflatia clocoteste in psihicul lor, dar nu se abtin deloc. Unii beau peste masura. Trag tare, e dreptul lor, dar se si vaita ca s-a scumpit bautura. Altii sunt fumatori. Perfect, e la moda si da bine la public. Totusi, daca nu se pot sa te lasa de fumat, ceea ce este de inteles, poate se gandesc ca este mai sanatos sa fumeze mai putin. E dreptul oricui sa consume orice produs doreste. La fel si dreptul unui comerciant este sa ceara cat vrea, atat timp cat are clienti si-si acopera cresterea costurilor, avand un profit minim. Cu produsele am ”rezolvat-o”, cumparati daca nu sunteti cumpatati, dar nu va mai vaitati, va rog.

        2. Inflatia salariala.

        Lipsa de lucratori genereaza inflatia salariala. Ce ne facem cu piata muncii, atata timp cat robotii (alt produs) nu acopera/ deservesc toate serviciile? Factorul uman nu poate fi eradicat in anumite domenii. Cateva sute de mii de muncitori straini si-au facut loc in economia Romaniei, in diverse domenii de activitate. Ce ne facem dupa ce tara noastra va fi admisa in Schengen? Pai, sa vedem persectivele… Intre gri si negru avem multe nuante, dar, combinate, sigur nu tindem spre alb.

        Ca si romanii plecati la munca in Occident, muncitorii veniti din Asia sa lucreze in tara noastra au acelasi obiectiv principal: sa trimita cat mai multi bani acasa. Diferenta dintre conationalii nostri si asiaticii aflati temporar la munca, la noi, este ca foarte putini dintre cei din urma vor sa ramana in Romania. Nu cunosc limba, extrem de putini au venit cu familiile lor sau si le pot aduce. Odata cu intrarea tarii noastre in UE, noi am putut sa plecam cu ”catel si purcel’ oriunde in Europa. Ei, asiaticii, nu pot sa vina insotiti sau cazurile sunt rarisime. Vin sa faca un ban, muncit cu greu. Personal am tot respectul pentru ei si-i tratez exact ca pe romani! 

        In opinia mea, odata cu integrarea Romaniei in Spatiul Schengen, marea majoritate a strainilor aflati la munca pe teritoriul patriei noastre vor fi ispititi sa plece mai departe, spre Occident. Daca aici castiga maximum 600-700 euro, va asigur ca in orice tara dezvoltata din vest pot primi un salariu cel putin dublu. Cheltuielile lor cu cazarea si mancarea sunt cam la fel, peste tot. Astazi, ei nu pot face aceasta migrare, intrucat exista inca frontiere. Cand vom fi primiti in Schengen, le va fi infinit mai usor sa tranziteze mai multe tari, pana la destinatia finala dorita. Se vor trage unii pe altii, asa cum o fac romanii de multi ani incoace. A plecat unul, isi cheama prieteni, rude, cunostinte si, in final, familia.

        Ce urmeaza? Eu prevad ca piata muncii, mai ales in zona prestarilor de servicii, nu neaparat a productiei, va fi ”franjuri”! Atunci o sa ajungem la cel mai mare nivel de inflatie in privinta salariilor. Vom plati mult mai mult pentru toate serviciile prestate direct de oameni. Initial, calitatea prestariilor comerciale va scadea din lipsa acuta de personal. Tot ce inseamna cost servicii umane – daca le pot numi asa! – va fi mult mai scump. ”Palmasii” patriei, romani sau straini, vor trebui platiti ca in strainatate, daca patronii vor sa isi mentina clientii fideli si acestia sa fie dispusi sa achite mai mult pentru a avea aceeasi calitate.

        ”Vrem o tara ca afara”… va mai aduceti aminte ce tare strigam, pe unde apucam. Vocea si talentul romanilor la caterinca si sloganuri ieftine sunt de invidiat. Cand ajungem in fata realitatii europene, cand trebuie sa platim produse si servicii ca afara nu (prea) ne mai convine. Vom ajunge curand si la momentul respectiv, fie ca ne place sau nu. Atunci inflatia la produse ni se va parea o gluma, pe langa inflatia salariala.

     

     

     

  • Febra AI cuprinde toată planeta: Succesul recent al ChatGPT ambiţionează Google să implice inteligenţa artificială în fiecare produs major al companiei. Sundar Pichai, directorul executiv al gigantului susţine că impactul AI va fi mai puternic decât cel al „descoperirii focului sau electricităţii”

    Google şi-a cultivat reputaţia de a face pariuri pe termen lung pe tot felul de tehnologii avangardiste, o mare parte dintre cercetările care stau la baza actualului val de chatbots cu inteligenţă artificială având loc în laboratoarele celebrei companii. 

    Cu toate acestea, un startup numit OpenAI a apărut ca lider timpuriu al aşa-numitei inteligenţe artificiale generative – un software care poate genera text, imagini sau videoclipuri – lansând ChatGPT în noiembrie. Succesul său brusc a făcut ca Alphabet Inc., compania-mamă a Google, să se grăbească să recupereze decalajul într-un subdomeniu cheie al tehnologiei al cărui impact va fi mai puternic decât cel „al descoperirii focului sau electricităţii”, a declarat directorul executiv Sundar Pichai, potrivit Bloomberg.

    ChatGPT, pe care unii îl văd ca pe un eventual contestatar al motorului de căutare tradiţional al Google, pare de două ori mai ameninţător, având în vedere legăturile strânse ale OpenAI cu Microsoft Corp. Sentimentul că Google ar putea rămâne în urmă într-un domeniu cheie a dus la un val de anxietate în Mountain View, California, potrivit angajaţilor actuali şi foştilor angajaţi, precum şi altor persoane apropiate companiei. După cum spune un angajat actual: „Există o combinaţie nesănătoasă de aşteptări anormal de mari şi o mare nesiguranţă cu privire la orice iniţiativă legată de inteligenţa artificială”.

    Efortul l-a făcut pe Pichai să-şi retrăiască zilele în care era manager de produs, deoarece a început să intervină direct în detaliile caracteristicilor produselor, o sarcină care, de obicei, ar fi fost mult sub nivelul său de plată, potrivit unui fost angajat. Cofondatorii Google, Larry Page şi Sergey Brin, s-au implicat, de asemenea, mai mult în companie decât au fost în ultimii ani, Brin chiar trimiţând modificări de cod la Bard, chatbotul Google asemănător cu ChatGPT. Conducerea superioară a declarat „cod roşu” în cadrul companiei, toate produsele de top – cele cu mai mult de un miliard de utilizatori – necesitând incorporarea inteligenţei artificiale generative în termen de câteva luni, potrivit unei persoane care are cunoştinţă despre acest lucru. Într-un prim exemplu, compania a anunţat în martie că developerii YouTube vor putea în curând să folosească tehnologia pentru a-şi schimba virtual ţinutele.

    Unii absolvenţi ai Google şi-au amintit de ultima dată când compania a pus în aplicare un mandat intern de a infuza în fiecare produs cheie o idee nouă: efortul început în 2011 pentru a promova nefericita reţea socială Google+. Deşi Google nu a fost niciodată văzut ca un lider în domeniul reţelelor sociale, expertiza sa în domeniul inteligenţei artificiale este de necontestat. Cu toate acestea, există un sentiment similar. Bonusurile angajaţilor au fost cândva strâns legate de succesul Google+. Angajaţii actuali şi foştii angajaţi spun că ratingurile şi evaluările unora dintre lucrători vor fi probabil influenţate de capacitatea lor de a integra tehnologia AI generativă în munca lor. 

    În cele din urmă, mobilizarea în jurul Google+ a eşuat. Reţeaua socială s-a luptat să găsească tracţiune în rândul utilizatorilor, însă Google a declarat în cele din urmă, în 2018, că va închide produsul pentru consumatori. Un fost director executiv al Google vede eşecul ca pe o pildă ce trebuie învăţată. „Politica din mandatul lui Larry a impus ca fiecare produs să aibă o componentă socială. Din păcate, totul s-a terminat destul de prost”.

    Un purtător de cuvânt al Google respinge comparaţia dintre „codul roşu AI” şi campania Google+. În timp ce mandatul Google+ a atins toate produsele, actualul impuls al inteligenţei artificiale a constat în mare parte în încurajarea lucrătorilor de a testa instrumentele de inteligenţă artificială ale companiei la nivel intern, spune purtătorul de cuvânt: o practică obişnuită în domeniul tehnologiei, supranumită „dogfooding”. 

    Google nu este singura companie convinsă că inteligenţa artificială este acum totul. Silicon Valley a intrat într-un ciclu plin de hype, cu capitalişti de risc şi antreprenori care se proclamă brusc vizionari AI, care se îndepărtează de fixaţiile recente, cum ar fi blockchain-ul, iar companiile îşi văd preţurile acţiunilor crescând vertiginos după ce anunţă integrări AI. În ultimele săptămâni, Meta Platforms Inc. s-a concentrat mai degrabă pe AI decât pe metavers – o tehnologie pe care a numit-o recent ca fiind fundamentală pentru companie.

  • Ruxandra Târlescu, PwC: Retailul viitorului. Consumatorii vor experienţe digitale, personalizate şi să petreacă cât mai puţin timp pentru achiziţia şi plata produselor

    După ce în ultimii ani retailerii s-au concentrat pe dezvoltarea comerţului online, pe fondul tendinţelor impuse de restricţiile din pandemie, în prezent, trebuie să-şi regândească strategia pentru magazinele fizice pentru a răspunde aşteptărilor consumatorilor. Potrivit celui mai recent sondaj PwC Global Consumer Insights Pulse 2023, consumatorii vor experienţe personalizate şi digitale, pentru a petrece cât mai puţin timp pentru achiziţia şi plata efectivă a produselor.

    Întrebaţi care ar fi cele mai importante lucruri care le-ar îmbunătăţi experienţa fizică la cumpărături, 27% dintre respondenţi au menţionat asistenţa oferită de consilieri de vânzări bine informaţi, aspect care pentru jumătate dintre cei din generaţia Baby Boomer conduce topul preferinţelor.

    În acelaşi timp, pentru 16% dintre respondenţi, cel mai important lucru constă în posibilitatea de a utiliza automatele de tipul „self check-out”, utilizarea în magazin a site-ului web sau a aplicaţiei mobile a comercianţilor pentru a căuta anumite produse (15%), urmate de posibilitatea de a utiliza dispozitivele şi aplicaţiile de tipul “scan-and-go” (12%), care permit ocolirea caselor cu personal, dar şi a celor de tipul ”self check-out”.

    Însă preferinţele consumatorilor merg mai departe, iar cei care au declarat că intenţionează să petreacă mai mult timp în magazinele fizice în următoarele şase luni au arătat că se aşteaptă la mai multe dotări tehnologice printre care: opţiuni de divertisment în magazin (34%), de experienţe digitale (30%), precum utilizarea unor ochelari VR (realitate virtuală) pentru a încerca produse noi, dar şi posibilitatea de a rezerva o întâlnire cu un consilier de vânzări (28%). Mai mult, serviciile pe bază de inteligenţa artificială vor permite consumatorilor în curând să intre în magazine, să achiziţioneze produsele şi să plece pur şi simplu fără a fi nevoie să le scaneze şi să stea la coadă.

    În mod clar aceste tendinţe nu pot fi neglijate de retaileri, mai ales că aproape unul din doi consumatori (43%) preferă magazinul fizic, iar 23% vor să-şi crească cumpărăturile prin acest canal.

    Şi în România, din ce în ce mai mulţi retaileri au început să integreze diverse tehnologii pentru a îmbunătăţi experienţa consumatorilor, precum sistemul „self check-out” sau ”click and collect”.

    În aceste condiţii, angajaţii impactaţi de aceste schimbări pot fi recalificaţi şi orientaţi către alte activităţi / experienţe noi pentru a răspunde nevoii consumatorilor.

    Cum aleg consumatorii canalul de cumpărături?

    Consumatorii nu trec pur şi simplu de la cumpărăturile online la cele în magazine fizice, ci mai degrabă aleg una sau alta – sau ambele – pe baza atributelor preferate ale fiecăreia dintre ele, cum ar fi preţul, disponibilitatea, dar şi experimentarea produselor şi tehnologia din magazinul fizic sau îmbunătăţirea timpilor de livrare şi a costurilor pentru comenzile online. Iar această strategie de cumpărături hibridă va continua.

    Spre exemplu, 39% dintre intervievaţi fac cumpărături de la mai mulţi retaileri – în magazin sau online -, ceea ce reprezintă o creştere de două puncte procentuale faţă de sondajul anterior, din iunie 2022. In plus, mai mult de o treime au declarat că vizitează mai multe site-uri web pentru a verifica disponibilitatea produselor pe care le doresc (38%).

    Referitor la magazinele fizice, peste jumătate (54%) dintre consumatorii de la nivel global care optează pentru acest canal sau comandă online şi ridică produsele din magazin au declarat că fac acest lucru pentru că le oferă posibilitatea de a verifica dacă produsele nu au defecte şi de a fi siguri că sunt produsele pe care le-au comandat. Un alt motiv, citat de 41% dintre cei care intenţionează să facă cumpărături în magazinele fizice, este că pur şi simplu au simţit lipsa acestei experienţe în timpul închiderilor din pandemie.

    Creşterea preţurilor şi îngrijorările legate de încetinirea creşterii economice joacă, de asemenea, un rol important: 40% dintre consumatorii care intenţionează să-şi crească cumpărăturile în magazinele fizice şi să le reducă pe cele online au declarat că acest lucru se datorează costurilor de livrare prea mari.

    Totuşi, chiar dacă a înregistrat un regres faţă de pandemie, comerţul online continuă să aibă perspective bune de creştere, 43% dintre consumatori declarând că intenţionează să crească cumpărăturile online în următoarele şase luni.

     

  • Altex, liderul pieţei de electro-IT din România, devine partenerul oficial al echipelor naţionale de fotbal ale României, printr-un parteneriat cu Federaţia Română de Fotbal. Raul Filip, director de achiziţii, Altex: „Ne-am propus să folosim resursele Altex pentru a dezvolta o gamă de produse pentru suporteri”

    Echipamentul şi accesoriile echipei naţionale vor putea fi achiziţionate din magazinele Altex şi Media Galaxy sau de pe platformele online ale retailerului. @ În plus, Altex va lansa ulterior şi o gamă de produse complementare, în colaborare cu Federaţia Română de Fotbal, în care vor fi incluse produse personalizate cu însemnele tricolorilor precum biciclete sau trotinete electrice.

    Altex, liderul pieţei locale de electro-IT, devine partener oficial al echipelor naţionale de fotbal ale României, iar prin acest parteneriat, anunţă reprezentanţii companiei, va fi dezvoltată o nouă gamă de produse destinate suporterilor, printre care se numără inclusiv echipamentul oficial al echipei naţionale de fotbal.

    „Suntem bucuroşi să susţinem sportul românesc, mai ales echipele naţionale de fotbal. Fotbalul trezeşte unele dintre cele mai mari emoţii în inimile românilor, iar Altex va fi mai aproape de consumatori prin acest parteneriat. Susţinem echipa naţională ca simbol al sportului, al efortului depus pentru performanţă şi susţinem un mod de viaţă sănătos. În plus, ne-am propus să folosim resursele Altex pentru a dezvolta o gamă de produse pentru suporteri, în parteneriat cu Federaţia Română de Fotbal”, a spus Raul Filip, director de achiziţii al Altex România, în timpul unei conferinţe de presă.

    Echipamentul şi accesoriile echipei naţionale sunt disponibile pentru cumpărare în magazinele fizice Altex şi Media Galaxy, dar şi pe platformele online ale retailerului.

    În plus, Altex va lansa ulterior şi o gamă de produse complementare, în colaborare cu Federaţia Română de Fotbal, în care vor fi incluse produse personalizate cu însemnele tricolorilor. Câteva exemple de astfel de produse sunt biciclete sau trotinete electrice, precizeză Raul Filip.

    „Această nouă gamă de produse sa va dezvolta în timp. Pentru început, vor fi introduse în portofoliul Altex România circa 10-15 produse”, a mai adăugat el.

    De asemenea, prin parteneriatul semnat astăzi, Altex va contribui la digitalizarea Federaţiei Române de Fotbal, folosindu-se de know-how-ul dobândit în cei 32 de ani de prezenţă pe piaţa românească.

    Acest nou angajament, spune Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, vine într-o perioadă în care Federaţia Română de Fotbal a demarat un proces intensiv de digitalizare a fotbalului românesc.

    „Sunt fericit să urez bun venit în familia fotbalului românesc unui nou partener, un lider de piaţă în domeniul electro-IT. Credem cu tărie că Altex ne va ajuta să furnizăm suportul optim în procesul de implementare a strategiei tehnice şi, implict, în creşterea performanţei sportive a jucătorilor români. Parteneriatul semnat astăzi confirmă încrederea în proiectele FRF a companiilor româneşti de prestigiu”, a mai spus Burleanu.

    Altex este lider pe piaţa de electro-IT din România şi este, totodată, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenoriale româneşti după cifra de afaceri.

    Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri – Altex şi Media Galaxy.

    În 2021, ultimul an pentru care sunt date publice disponibile, retailerul a obţinut afaceri de 5,8 mld. lei, cu 16% mai mult decât în 2020, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

     

     

     

  • Stefano Volpetti, Philip Morris International: „Ca urmare a investiţiilor făcute până în prezent, fabrica din Otopeni are cele mai moderne linii de producţie şi a trecut printr-o transformare majoră. De aici pleacă produse exportate în 54 de pieţe de pe 5 continente”

    „Conform ultimelor noastre cifre publicate, aproximativ 30% din veniturile noastre nete totale provin din portofoliul nostru de produse fără fum, adică o creştere semnificativă de la doar 0,2% în 2015. Suntem mulţumiţi de acest progres, care ne demonstrează că ne putem îndeplini obiectivul de a deveni o companie predominant de produse fără fum până în anul 2025. Pe termen mediu şi lung, vom continua să facem tot ce putem pentru a ne îndeplini obiectivele şi a creşte aceste cifre”, a răspuns Stefano Volpetti, preşedinte al categoriei produselor fără fum şi Chief Consumer Officer al PMI, în cadrul unui interviu Business Magazin, referindu-se la ponderea vânzărilor de produse fără fum ale companiei. Potrivit estimărilor lor, la finalul anului 2022 aproximativ 24,9 milioane de oameni utilizează IQOS – iar dintre aceştia, aproximativ 17,8 milioane au renunţat la fumat şi au făcut tranziţia la un produs care este o alegere mult mai bună decât continuarea fumatului, potrivit studiilor realizate la nivel de industrie.

    În continuare, compania alocă investiţii semnificative în dezvoltarea de noi categorii de produse:

    „Pentru a construi un viitor fără fum, am dezvoltat capacităţi de evaluare ştiinţifică de clasă mondială, inclusiv toxicologice şi clinice, şi am efectuat cercetări comportamentale extinse şi studii de piaţă. Echipa noastră de cercetare şi dezvoltare include peste 980 de oameni de ştiinţă, ingineri, tehnicieni şi personal de asistenţă de talie mondială, care acoperă aproximativ 30 de discipline, inclusiv ştiinţa materialelor, electronică pentru bunurile delarg consum, studii  clinice şi toxicologia sistemelor. Din 2008 am investit peste 9 miliarde de dolari în cercetarea şi dezvoltarea produselor fără fum, care reprezintă o alegere mai bună pentru milioanele de adulţi care altfel ar continua să fumeze”.

    PMI şi-a propus să creeze un portofoliu de produse fără fum cu o varietate de opţiuni de utilizare, tehnologie, gust şi preţ pentru adulţii care altfel ar continua să fumeze: „Continuăm să dezvoltăm portofoliul nostru de produse fără fum, lider în industrie. Toate aceste produse au un lucru în comun – sunt concepute pentru a reduce semnificativ expunerea consumatorului la substanţe chimice nocive, în comparaţie cu continuarea fumatului”.

    Piaţa locală pare să aibă un rol important în această direcţie, având în vedere că până la finalul acestui an, valoarea investiţiilor dedicate transformării fabricii de la Otopeni într-o unitate de producţie de ultimă generaţie, să ajungă la 600 de milioane de euro.

    „Ca şi alte unităţi, fabrica noastră din România reprezintă o componentă critică a acestei evaluări. PMI a făcut investiţii semnificative în România în ultimii cinci ani şi va continua în aceeaşi direcţie. Ca urmare a investiţiilor făcute până în prezent, fabrica din Otopeni are cele mai moderne linii de producţie şi a trecut printr-o transformare majoră, de la o fabrică de ţigări la una care produce consumabile pentru IQOS şi alte alternative fără fum, care sunt exportate în 54 de pieţe de pe 5 continente”, a mai subliniat Stefano Volpetti.

    Lider în interacţiunea cu consumatorii

    Vorbind despre parcursul său de de carieră, ce l-a adus în rolul de preşedinte în dezvoltarea categoriei produselor fără fum a PMI, Volpetti spune că şi-a construit întregul parcurs, concentrându-se pe nevoile consumatorilor. La o vârstă foarte fragedă, a început să lucreze în businessul părinţilor săi. După ce şi-a obţinut diploma universitară la Roma şi în Suedia, s-a alăturat P&G. Rapid, s-a mutat la sediul central al companiei, unde a ocupat roluri internaţionale, mai întâi la nivel regional şi apoi la nivel global, inclusiv roluri de marketing şi comerciale în Europa şi în Mexic. În 2016, a fost numit VP şi Brand Franchise Leader Global Baby Care, unde a condus un proiect de transformare a afacerii care a acoperit peste 100 de pieţe.„În calitate de Chief Consumer Officer la PMI, responsabilitatea mea este să elaborez o strategie de marketing centrată pe consumator pentru produsele noastre fără fum. De asemenea, ofer consiliere pentru portofoliul nostru global şi leadership de brand, inovaţie, interacţiunea cu consumatorii, cu accent puternic pe consumator şi abordarea digitală”, îşi descrie el responsabilităţile actuale. 

    Stefano Volpetti se consideră un lider pozitiv, înzestrat în mod natural cu spirit antreprenorial. „Îmi place foarte mult să-i ajut pe membrii echipei mele să-şi atingă potenţialul – am fost coach şi mentor pentru nenumăraţi viitori directori şi vicepreşedinţi. Cred cu adevărat că nu există nimic mai bun decât să-i vezi pe oameni că progresează. Aceasta este idealul nostru la PMI, sa punem oamenii pe primul loc – angajaţii noştri, dar şi cei peste 1 miliard de adulţi fumători care ar trebui să renunţe complet la ţigări sau, dacă nu o fac, să treacă la un produs fără fum, care este o alternativă mai bună decât continuarea fumatului, punctează el. De asemenea, crede că stilul său de leadership îl ajută, de asemenea, să contribuie la construcţia unui brand aspiraţional pentru consumatori şi care să funcţioneze ca lider în sectorul său : „Scopul meu final este să creez o experienţă emoţională care să meargă dincolo de tehnologie”.

    Este industria în care activează acum una potrivită pentru un tânăr care îşi începe cariera ?

    „Din perspectiva mea la PMI, vorbim despre o industrie care trece printr-o transformare majoră şi, ca atare, oferă oportunităţi fără precedent. Una dintre aceste oportunităţi este aceea de a lua parte la procesul de inovaţie care susţine această transformare. O altă oportunitate – şi cu siguranţă nu cea mai puţin importantă dintre acestea – este şansa de a juca un rol în crearea/comercializarea unui portofoliu de produse care ar putea reprezenta una dintre cele mai mari îmbunătăţiri in domeniul sănătăţii publice pe care le-am văzut în viaţa noastră, dacă pot ajuta la eradicarea fumatului. Să fii parte a unei asemenea poveşti de success este una dintre cele mai importante realizări ale vieţii noastre profesionale, posibil chiar cea mai importantă.” Iar dacă ar fi să dea un sfat pentru cineva care începe un parcurs profesional în acest domeniu, acela ar fi că trebuie să fie pregătit să accepte o provocare importantă:  „Alternativele fără fum fundamentate ştiinţific au potenţialul de a avea un impact pozitiv asupra traiectoriei sănătăţii publice la nivel global. De asemenea, ar trebui să ştie că nu le va fi uşor şi că există mulţi oameni şi organizaţii care ne vor pune la îndoială mesajul. Dar le-aş repeta că potenţialele realizări fac ca munca să fie incredibil de plină de satisfacţii”.

    În ceea ce priveşte provocările ce ţin de construirea acestui viitor, răspunde Tommaso di Giovani, vicepreşedinte pentru comunicaţii internaţionale în cadrul Philip Morris: „Produsele fără fum, care sunt o alegere mult mai bună decât continuarea fumatului, sunt disponibile astăzi – deci este clar că vorbim în acest caz despre o provocare care a fost rezolvată. Cea mai mare provocare, însă, care rămâne este să ne asigurăm că oamenii au acces la informaţii despre aceste produse şi că îşi pot permite să şi le cumpere. Aceasta înseamnă că avem nevoie de politici şi reglementări adecvate. Suntem hotărâţi să evidenţiem necesitatea unor legi şi politici care să ia în considerare potenţialul de risc redus al acestor produse. De asemenea, trebuie să subliniem că, pentru a construi un viitor fără fum, trebuie să existe o colaborare largă între toate părţile interesate – companii, guverne, profesionişti din domeniul sănătăţii, organizaţii neguvernamentale, chiar şi publicul larg. Acest lucru este absolut crucial pentru a depăşi bariera care apare atunci când un produs necesar devine disponibil, dar este inaccesibil sau prea costisitor”.