BusinessMagazin

Tag: producatori

  • “La 43 de ani sunt prea bătrână pentru a juca rolul unei femei de 57”: confesiunile unei actriţe cunoscute şi în România

    “Tocmai mi s-a spus că la 43 de ani nu mai am vârstă potrivită pentru a interpreta o soţie de 57 de ani”, a răbufnit actriţa pe Twitter.

    Actriţa şi-a exprimat nemulţumirea şi faţă de unul dintre actorii principali, pe care îl consideră vinovat pentru întreaga situaţie. “Soţia adevărată a actorului are cel puţin 50 de ani, dar nemernicul vrea ca în film să fie căsătorit cu una de 38 de ani”, a scris Denbo.

    Conservatorismul (exprimat de nenumărate ori la Hollywood) se traduce, mai simplu, într-o listă lungă de roluri pentru bărbaţii care s-au bucurat deja de un anumit grad de succes şi o listă scurtă de roluri pentru restul actorilor.

    Imaginaţi-vă, pentru o clipă, că Bradley Cooper (41 de ani) ar primi numai roluri de partener mai în vârstă al unui tânăr actor; că Leonardo DiCaprio (tot 41 de ani ) ar figura pe lista unui blockbuster de vară, alături de Scarlett Johansson, în rolul tatălui; sau că James Franco, la 38 de ani, ar recunoaşte în timpul unui interviu că a pierdut un rol pentru că a fost considerat „prea bătrân“ pentru o poveste de dragoste. Toate aceste scenarii par aberante, dar ele reflectă perfect ceea ce se întâmplă în cazul actriţelor trecute de o anumită vârstă, în general cea de 35 de ani.

    La începutul anului trecut, Maggie Gylenhaal (37 de ani la momentul respectiv) a povestit că un regizor i-a spus că e prea bătrână pentru a juca iubita unui bărbat de 55 de ani. Până şi Meryl Streep, cu ilustra sa carieră, se confruntă ocazional cu astfel de probleme. În cadrul unui interviu acordat celor de la People, ea a recunoscut că la vârsta de 40 de ani i s-au oferit trei roluri de vrăjitoare: „Nu mi s-a oferit niciun rol într-un film de dragoste sau într-un film de aventuri; mi s-au oferit roluri de vrăjitoare pentru că eram deja bătrână la 40 de ani“.

    Poate cel mai relevant studiu în această direcţie este cel realizat în 2013 de Vulture, care a ajuns la o concluzie aproape hilară: personajele principale masculine nu îmbătrânesc, în vreme ce partenerele lor sunt lovite din plin de trecerea timpului. Autorii au analizat cei mai importanţi 10 actori şi cele mai cunoscute filme ale lor, comparând diferenţa de vârstă dintre aceştia şi partenerele lor de pe marele ecran. Concluzia a fost următoarea: chiar dacă interpreţii ajungeau la 40, 50 sau 60 de ani, actriţele aveau întodeauna vârste cuprinse între 35 şi 40 de ani.

  • Producătorii de medicamente din România înfiinţează organizaţia independentă PRIMER. Care sunt obiectivele sale?

    „România are o tradiţie îndelungată în industria farmaceutică, iar contribuţia pe care fabricile de medicamente din România, indiferent de capital, o au la dezvoltarea economică este esenţială pentru evoluţia noastră că stat european modern” a declarat Dragoş Damian, director executiv PRIMER. 

    „Sectorul manufacturierii produselor farmaceutice este strategic, plăteşte taxe şi impozite în România, a creat mii de locuri de muncă pentru personal de înalta calificare şi asigura medicamente esenţiale pentru români, în ciuda unui mediu concurenţial care îi este potrivnic şi în care nu găseşte niciun sprijin din partea autorităţilor. Medicamentul “Made în România” este respectat în peste 100 de ţări în care este exportat, mai puţin în ţară lui de origine”, a adăugat Damian.

    Obiectivele imediate ale PRIMER sunt:

    • O revizuire a taxei clawback care să ţină cont de interesele economice ale României şi care să ajute producătorii locali şi potenţiali investitori să poată beneficia de un mediu concurenţial corect. Această înseamnă implementarea de la 1 iulie 2017 a formulei de clawback diferenţiat Plx 425/2014 care este blocată în Parlament de peste 3 ani şi, începând cu 2018, trecerea la taxa clawback zero pentru medicamentele generice, care nu sunt răspunzătoare pentru creşterea costurilor din sistemul de sănătate.

    • Modificări urgenţe în metodologia de calcul a preţurilor care să aibă în vedere excluderea prevederilor ambigue legate de patent şi care să permită aprobarea şi includerea în maximum 30 de zile în catalogul naţional (Canamed) a preţurilor pentru medicamentele generice;

    • Adoptarea unor facilităţi fiscale pentru achiziţia de licenţe de fabricaţie şi echipamente de producţie şi a unor facilităţi comerciale de genul celor din din Legea 150/2016, care să asigure prezenţa unui minim de medicamente fabricate în România pe canelele comerciale, având în vedere că producţia locală poate facilita accesul fără obstacole a pacienţilor la o gama largă de medicamente de prima nevoie.

    PRIMER cere autorităţilor să lanseze de urgenţă consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea măsurilor care să oprească crizăînchiderii fabricilor de medicamente şi a dispariţiei medicamentelor şi care să aducă această industrie dintr-o cenuşereasa a economiei într-un factor de dezvoltare economică accelerată.

    Din PRIMER fac parte 15 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA, VIM SPECTRUM.

  • Nu porni aerul condiţionat cu geamurile sus. Şi producătorii o recomandă în manualul maşinii

    S-a făcut cald şi urmează şi mai cald. Şi de la un an la altul se încălzeşte. Condusul fără aer condiţionat e cea mai mare pedeapsă în traficul din oraş. Singura soluţie e să pornim instalaţia de climatizare ca să supravieţuim. Însă, niciun avantaj nu vine fără un revers al medaliei. Dincolo de bacteriile care se adună în instalaţia de climatizare – pe care ar trebui să o “dregem” măcar o data pe an. 
     
     

  • ARPIM: Creşterea unei taxe poate pune în pericol accesul pacienţilor la medicamente fără alternativă terapeutică

    „Analizele de date arată că la valori de peste 15% ale taxei clawback, medicamentele inovatoare fără alternativă terapeutică în piaţă devin nesustenabile. Sunt medicamente care pentru mulţi dintre pacienţi reprezintă unica soluţie de luptă cu boala. Este important ca autorităţile să recunoască acest fapt şi să abordeze echilibrat şi sustenabil accesul pacienţilor români la medicamentele de care au nevoie.  Suprataxarea industriei farmaceutice este o povară fiscală care a depăşit limita de suportabilitate.

    Avem însă încredere că autorităţile înţeleg că această suprataxare pune în pericol accesul pacienţilor la medicamente şi vor elabora în cel mai scurt timp un mecanism de calcul echitabil.

    Considerăm că situaţia este una serioasă şi poate fi rezolvată prin analiză riguroasă şi argumente solide. Ca şi până acum, suntem deschişi dialogului cu Ministerul Sănătăţii şi cu toate autorităţile implicate în identificarea unui mecanism corect de calcul al taxei clawback astfel încât, în cel mai scurt timp, această povară fiscală să se transforme într-un beneficiu pentru pacienţi şi pentru sistemul de sănătate”, a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    ARPIM subliniază că un mecanism eficient de calcul al taxei clawback trebuie să se bazeze pe transparenţă şi predictibilitate şi solicită acces la datele folosite pentru calcularea suprataxării.

    Prin taxa clawback producătorii de medicamente sunt obligaţi să acopere tratamentul tuturor pacienţilor ale căror nevoi nu sunt cuprinse în bugetul alocat de autorităţi care a rămas îngheţat la nivelul trimestrului 4 al anului 2011.

     

  • APMGR: „Taxa clawback creşte din nou la un nivel nesustenabil pentru medicamentele generice”

    Procentul „p” din calculul taxei clawback a crescut în primul trimestru al acestui an la 19.86%, faţă de doar 15.62% în trimestrul 1 al anului 2016.  

    APMGR atrage atenţia că nu există nicio altă măsură care să poată fi implementată imediat, fără costuri pentru bugetul de stat, care ar putea stopa dispariţia de pe piaţă a medicamentelor cu preţ redus şi închiderea unor întregi linii de producţie ale fabricilor de medicamente locale.  

    “Nivelul acestei taxe este nesustenabil pentru medicamentele generice. Cei care vor suferi sunt în special bătrânii şi bolnavii cronici, care nu vor mai găsi multe din cele mai răspândite medicamente de pe piaţă sau vor găsi variante mai scumpe, care vor necesita coplată,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR. APMGR înţelege eforturile guvernului de a găsi o soluţie pe termen lung pentru finanţarea consumului de medicamente, dar atrage atenţia că orice întârziere a introducerii calculului diferenţiat al taxei clawback are efecte ireversibile.

    “Discutăm diverse soluţii cu ceilalţi producători, cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cu cei ai Ministerului Finanţelor, cu CNAS, dar, până la identificarea unui mecanism ideal, am solicitat introducerea calculului diferenţiat până la 1 ianuarie 2019,” a adăugat Mihai. Proiectul de lege care prevede formula de calcul diferenţiat a taxei clawback pentru medicamentele generice (Plx 425/2014) a fost aprobat de Senat în septembrie 2014 şi este în dezbatere la Camera Deputaţilor, aşteptând doar punctul de vedere al Guvernului.

    Introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback nu ar afecta în niciun fel colectarea veniturilor prevăzute la bugetul de stat însă ar asigura o distribuţie echitabilă a sarcinii fiscale, în acord cu cheltuielile publice decontate pentru fiecare tip de medicamente (generice sau inovative). 

    Calculul diferenţiat al taxei clawback va permite menţinerea capacităţilor de producţie actuale şi a celor aproape 8.000 de locuri de muncă (taxe doar pe salarii plătite la Bugetul de Stat de aproximativ 79.5 mil euro anual). În plus, această măsură ar opri dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă, în condiţiile în care peste 2.000 de astfel de medicamente au dispărut de pe piaţă în ultimii ani şi au fost înlocuite cu variante mai scumpe.   

     

  • ARPIM – 70% din durata procesului de fabricare a unui vaccin îl reprezintă testarea siguranţei acestuia

    „Perioada de producţie a unui vaccin durează între 3 luni şi 2 ani în funcţie de tipul vaccinului. Pe tot parcursul procesului de fabricare vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea şi eficienţa acestuia. Un vaccin a cărui producţie a fost demarată în trimestrul 1 al acestui an, va fi gata pentru distribuţie în trimestrul 4 al anului 2019. Tocmai de aceea este important ca anticiparea nevoii de vaccinare să fie una conform cu realitatea şi transmisă producătorilor în timp util.

    Este nevoie de un nivel mai mare de predictibilitate în ceea ce priveşte achiziţia de vaccinuri şi de un dialog constant cu producătorii de medicamente, astfel încât aceştia să poată ajusta planul de producţie şi livra vaccinurile în timp util. Fără această predictibilitate, orice ţară se poate confrunta cu o criză a vaccinurilor”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de 95%, însă conform Societăţii Române de Microbiologie, România înregistrează procente sub 75%. Menţinerea unui nivel ridicat de acoperire vaccinală contribuie la păstrarea imunităţii de grup şi, implicit, la protejarea celor care nu pot fi imunizaţi pentru că încă nu au ajuns la vârsta necesară pentru a li se administra un anumit vaccin sau pentru că starea lor de sănătate nu permite imunizarea.

    „Este important ca toţi părinţii să fie convinşi de faptul că vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi protejează copilul de afecţiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecţiuni grave, rar întâlnite astăzi datorită vaccinării, care odată contractate au consecinţe majore asupra dezvoltării copilului şi pot duce în unele cazuri la deces. Scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creşterea incidenţei acestor afecţiuni.

    Sunt multe mituri care circulă în ceea ce priveşte conţinutul vaccinurilor. Îi sfătuiesc pe pacienţi să discute toate  temerile pe care le au legate de vaccinare cu medicii de familie sau medicii pediatri, pentru a fi corect informaţi şi pentru a înţelege că vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare a nou-născuţilor împotriva bolilor care pot fi fatale”, a declarat Dr. Valeria Herdea, Preşedinte Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie.

    În prezent, la nivel mondial, sunt disponibile vaccinuri pentru 28 de afecţiuni şi alte 180 de vaccinuri sunt în proces de cercetare şi dezvoltare.

     

     

     

     

  • ARPIM – 70% din durata procesului de fabricare a unui vaccin îl reprezintă testarea siguranţei acestuia

    „Perioada de producţie a unui vaccin durează între 3 luni şi 2 ani în funcţie de tipul vaccinului. Pe tot parcursul procesului de fabricare vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea şi eficienţa acestuia. Un vaccin a cărui producţie a fost demarată în trimestrul 1 al acestui an, va fi gata pentru distribuţie în trimestrul 4 al anului 2019. Tocmai de aceea este important ca anticiparea nevoii de vaccinare să fie una conform cu realitatea şi transmisă producătorilor în timp util.

    Este nevoie de un nivel mai mare de predictibilitate în ceea ce priveşte achiziţia de vaccinuri şi de un dialog constant cu producătorii de medicamente, astfel încât aceştia să poată ajusta planul de producţie şi livra vaccinurile în timp util. Fără această predictibilitate, orice ţară se poate confrunta cu o criză a vaccinurilor”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de 95%, însă conform Societăţii Române de Microbiologie, România înregistrează procente sub 75%. Menţinerea unui nivel ridicat de acoperire vaccinală contribuie la păstrarea imunităţii de grup şi, implicit, la protejarea celor care nu pot fi imunizaţi pentru că încă nu au ajuns la vârsta necesară pentru a li se administra un anumit vaccin sau pentru că starea lor de sănătate nu permite imunizarea.

    „Este important ca toţi părinţii să fie convinşi de faptul că vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi protejează copilul de afecţiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecţiuni grave, rar întâlnite astăzi datorită vaccinării, care odată contractate au consecinţe majore asupra dezvoltării copilului şi pot duce în unele cazuri la deces. Scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creşterea incidenţei acestor afecţiuni.

    Sunt multe mituri care circulă în ceea ce priveşte conţinutul vaccinurilor. Îi sfătuiesc pe pacienţi să discute toate  temerile pe care le au legate de vaccinare cu medicii de familie sau medicii pediatri, pentru a fi corect informaţi şi pentru a înţelege că vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare a nou-născuţilor împotriva bolilor care pot fi fatale”, a declarat Dr. Valeria Herdea, Preşedinte Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie.

    În prezent, la nivel mondial, sunt disponibile vaccinuri pentru 28 de afecţiuni şi alte 180 de vaccinuri sunt în proces de cercetare şi dezvoltare.

     

     

     

     

  • Noutăţi pentru programele Rabla şi Rabla Plus. Pentru ce masină iţi da statul 10.000 euro

    Conform procedurii, a doua zi după publicare, va fi emisă Decizia Preşedintelui Autorităţii Fondului de Mediu (AFM), prin care se va da startul primei etape a programelor: validarea producătorilor şi dealerilor de autovehicule. Imediat după încheierea contractelor cu dealerii şi afişarea listei cu aceştia, pe site-ul AFM, Rabla clasic şi Rabla PLUS vor fi deschise populaţiei pentru înscrierea şi rezervarea locurilor.

    “Estimăm că, până la jumătatea lunii mai, populaţia poate accesa unul dintre cele două Programe sau, concomitent, pe ambele. Anul acesta am decis ca startul să fie mai devreme pentru că există o mare aşteptare în piaţă mai ales că Programul din 2017 vine cu ecotichete care pot ajunge şi la 10.000 de euro pentru maşini electrice. Vorbim de un nivel ridicat al susţinerii achiziţiei de astfel de autoturisme şi comparabil cu cel practicat de state europene dezvoltate. Am crescut sumele inclusiv pentru maşinile hibrid electrice, de la aproximativ 1.000 de euro, cât era anul trecut, la aproape 5.000. Cred că aceste tipuri de maşini pot fi o soluţie bună pentru aglomerările urbane din România până când vom construi o reţea de alimentare a autovehiculelor pur electrice”, a declarat Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului.

    Prima de casare prevăzută în Rabla clasic pentru autoturisme mai vechi de 8 ani este de 6.500 lei şi se acordă pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, care generează maximum 130 g CO2/km. La aceasta se pot adăuga un ecobonus de 1.700 lei, dacă autovehiculul nou este hibrid, şi un ecobonus de 1.000 lei, dacă autovehiculul nou generează maximum 98 de g CO2/km.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • International Heath Forum: Preţul mic la medicamente face ca acestea să dispară de pe piaţă

    “Consider că România, având în vedere poziţia economică pe care o are în Europa, este normal să aibă, poate nu cel mai mic preţ, dar unul dintre cele mai mici preţuri la medicamente pentru ca pacientul român să aibă acces la ele, însă trebuie să vedem cum cuplăm cu cerinţa europeană, în care medicamentul este tratat ca o marfă şi are dreptul să circule liber. Aşa că, pentru anumiţi jucători în piaţă creează nişte oportunităţi. Produse aduse la preţtul cel mai mic în România, sunt reexportate în ţări care îşi permit preţuri mai mari şi asta produce o problemă de disponibilitate”, a declarat Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, în cadrul International Heath Forum.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noutăţi pentru programele Rabla şi Rabla Plus. Ce beneficii noi au cei interesaţi

    Conform procedurii, a doua zi după publicare, va fi emisă Decizia Preşedintelui Autorităţii Fondului de Mediu (AFM), prin care se va da startul primei etape a programelor: validarea producătorilor şi dealerilor de autovehicule. Imediat după încheierea contractelor cu dealerii şi afişarea listei cu aceştia, pe site-ul AFM, Rabla clasic şi Rabla PLUS vor fi deschise populaţiei pentru înscrierea şi rezervarea locurilor.

    “Estimăm că, până la jumătatea lunii mai, populaţia poate accesa unul dintre cele două Programe sau, concomitent, pe ambele. Anul acesta am decis ca startul să fie mai devreme pentru că există o mare aşteptare în piaţă mai ales că Programul din 2017 vine cu ecotichete care pot ajunge şi la 10.000 de euro pentru maşini electrice. Vorbim de un nivel ridicat al susţinerii achiziţiei de astfel de autoturisme şi comparabil cu cel practicat de state europene dezvoltate. Am crescut sumele inclusiv pentru maşinile hibrid electrice, de la aproximativ 1.000 de euro, cât era anul trecut, la aproape 5.000. Cred că aceste tipuri de maşini pot fi o soluţie bună pentru aglomerările urbane din România până când vom construi o reţea de alimentare a autovehiculelor pur electrice”, a declarat Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului.

    Prima de casare prevăzută în Rabla clasic pentru autoturisme mai vechi de 8 ani este de 6.500 lei şi se acordă pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, care generează maximum 130 g CO2/km. La aceasta se pot adăuga un ecobonus de 1.700 lei, dacă autovehiculul nou este hibrid, şi un ecobonus de 1.000 lei, dacă autovehiculul nou generează maximum 98 de g CO2/km.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro