BusinessMagazin

Tag: producator

  • Producătorul de textile tehnice Techtex şi-a construit cu 5 milioane de euro a treia fabrică lângă Baia Mare

    Techtex, companie specializată în producţia de textile tehnice, parte din grupul Taparo, unul din cei mai mari jucători din sectorul mobilierului tapiţat, a finalizat anul acesta investiţia de 5 milioane de euro în a treia unitate de producţie, o fabrică nouă lângă Baia Mare, potrivit oficialilor companiei.

    “Avem trei puncte de lucru, o fabrică nouă lângă Baia Mare, Cicârlău, investiţie care a pornit în 2020  s-a finalizat în iunie 2021. Valoarea investiţiei este de 5 milioane de euro. Un punct de lucru în Oradea, în Oşorhei, al doilea punct de lucru în Târgu Lăpuş. Va fi necesar în perioada următoare să ne extindem capacitatea de depozitare”, declara Mihai Filip, acţionar Techtex, în cadrul emisiunii Produs în România, un proiect ZF realizat în parteneriat cu MasterBuild. Mihai Filip este fiul fondatorului Ioan Filip.

    Compania produce echipamentel de protecţie personală şi medicală, precum măşti chirurgicale, halate, combinezoane şi are în plan să intre pe producţia de de mănuşi chirurgicale şi de examinare iar anul viitor va implementa divizia produse igienice (şerveţele umede, scutece de adult şi produse de igienă intimă pentru femei)

    Aproape 90% din producţie merge la export. Compania a deschis la Budapesta şi în noiembrie anul acesta în Germania câte un birou şi va deschide anul viitor un birou în SUA.

    Compania va finaliza anul acesta cu afaceri de 120 de milioane de lei, plus 15-20% faţă de anul anterior, iar pentru anul viitor ţinteşte afaceri de 200 de milioane de lei pe fondul diversificării portofoliului de produse.

    Techtex activează pe două segmente, materii prime pentru industrie, segment pe care funcţionează la aproape 100% din capacitate iar al doilea segment, echipamentele de protecţie personală şi medicală, unde este implementată doar partea de  măşti, combinezoane, halate şi funcţionează la aproximativ 60% din capacitate.

    Compania are în plan să intre şi pe producţia de filtre, de la filtre de aer, apă, gaz şi auto, ce ar folosi aceiaşi bază de materii prime. Dan Pascariu este preşedintele consiliului de supraveghere al companiei TechTex.

  • O nouă insolvenţă de răsunet zguduie piaţa. Una dintre cele mai puternice companii din România a cedat

    Pe 14 decembrie, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de intrare în insolvenţă a Companiei Naţionale a Uraniului formulată de Tinmar Energy, firmă deţinută de omul de afaceri Augustin Oancea. În ultimii ani, mai multe companii au cerut intrarea în insolvenţă a unicului producător local de uraniu.

    ♦ Nuclearelectrica, singurul client al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), a preluat anul acesta licenţa de exploatare pentru zăcământul de uraniu de la Tulgheş-Grinţieş (judeţul Neamţ) după ce în 2016 s-au demarat operaţiunile pentru închiderea minei de uraniu de la Crucea (Suceava), singurul loc din România de unde se extrăgea uraniul ♦ Tot anul acesta, Nuclearelectrica a mai preluat o linie de procesare din uzina de la Feldioara, de la CNU ♦ Rămasă practic o scoică goală, CNU a devenit încă un dosar de insolvenţă şi un exemplu de slabă administrare a unui activ strategic.

    Pe 14 decembrie, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de intrare în insolvenţă a Companiei Naţionale a Uraniului formulată de Tinmar Energy, firmă deţinută de omul de afaceri Augustin Oancea. În ultimii ani, mai multe companii au cerut intrarea în insolvenţă a unicului producător local de uraniu.

    „Tribunalul Bucureşti a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă a debitoarei Compania Naţională a Uraniului şi a numit administrator judiciar pe Expert Insolvenţă SPRL Filiala Bucureşti”, se arată într-un anunţ făcut de Expert Insolvenţă luna aceasta. Reprezentanţii companiei nu au putut oferi mai multe detalii, spunând că dosarul este proaspăt, iar cei ai CNU nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei. La fel, Ministerul Energiei, unicul acţionar al CNU, nu a oferit detalii suplimentare.

    CNU avea două subunităţi şi anume sucursala Suceava, care asigura producţia de minereu uranifer, şi sucursala Feldioara, unde se prelucra minereul de uraniu. Prin cele două entităţi care asigurau producţia şi prelucrarea uraniului, România era singura ţară din Europa care producea comsbutibil nuclear pentru centralele de tip CANDU.

    Compania Naţională a Uraniului a fost înfiinţată în anul 1997 şi are în administrare resursele şi rezervele minerale de uraniu existente în România. Cele mai recente date financiare ale companiei sunt din 2018. La acel moment, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, CNU avea o cifră de afaceri de circa 30 de milioane de lei, un profit net de 3,8 milioane de lei şi peste 770 de angajaţi. CNU a rezultat ca urmare a spargerii fostei Regii Autonome a Metalelor Rare, anii 1997-1998 fiind cheie pentru dezvoltarea ulterioară a sectorului energetic local prin multiplele reorganizări implementate, majoritatea ţintite  spre scindarea sistemului în cât mai multe companii. Rezultatele se culeg azi, România fiind singura ţară europeană cu resurse de invidiat, fără însă a avea un campion energetic local.

    Până în 2016, principalul activ al CNU a fost mina de uraniu de la Crucea (Suceava), cea care asigura uraniul necesar funcţionării celor două reactoare de la Cernavodă. În mai 2016 mina a fost considerată neeconomică, fiind demarate procedurile de închidere.

    „Până în anul 2011, activitatea de extragere şi prelucrare a uraniului a fost subvenţionată de stat cu 55-75% din valoarea costului de producţie. Odată cu dispariţia subvenţiei, conducerile care s-au succedat nu au identificat la timp soluţiile corecte pentru continuarea activităţii în termeni competitivi“, spunea la acel moment Ministerul Energiei. Mina Crucea era deja în exploatare de 30 de ani, cu rezervele aproape epuizate. În acelaşi an însă, 2016, CNU a rămas şi fără singurul său client, Nuclearelctrica preferând să importe uraniul de care avea nevoie de la canadieni, invocând factori ecomomici pentru justificarea acestei decizii.

    „Nuclearelectrica a încheiat în anul 2014 un contract de furnizare de pulbere sin­tetizabilă de UO2 (dioxid de uraniu – n. red.) cu Compania Naţională a Uraniului (CNU) pentru o perioadă de 36 de luni la un preţ de 475 lei/kg UO2, preţ ce putea fi ajustat cel mult o dată la 12 luni, prin negociere, în situaţii justificate, încheindu-se în acest sens acte adiţionale la contract cu acordul părţilor. CNU a livrat, conform contractului, UO2 la preţul negociat de 475 lei/kg UO2 o perioadă de aproximativ 2 ani. În luna noiembrie 2015, CNU a notificat SNN că nu mai poate realiza livrarea de UO2 la preţul negociat şi agreat cu SNN de 475 lei/kg şi a pus în vedere SNN că nu va realiza livrarea efectivă de UO2 aferentă lunii decembrie 2015“, spuneau reprezentanţii Nuclearelectrica. Ca urmare a analizei ofer­telor de preţ, SNN a declarat câştigătoare com­pania Cameco, preţul propus de acest furnizor fiind preţul cel mai mic dintre cele două oferte.

    Abia în 2018, Nuclearelectrica avea să mai cumpere uraniu de la CNU, dependenţa de uraniul importat fiind una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale companiei care asigură circa 20% din consumul de energie naţional.

    În ultimii ani însă, Nuclearelectrica a încercat să refacă acest lanţ nuclear integrat, preluând o parte dintre activele esenţiale ale CNU. Astfel, în august, producătorul de energie a anunţat că a semnat actul adiţional de preluare a licenţei de concesionare a activităţii de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Tulgheş-Grinţieş, localizat în judeţul Neamţ. Compania a primit licenţa de exploatare împreună cu toate drepturile şi obligaţiile aferente, cu titlu gratuit, prin transfer de la Compania Naţională a Uraniului. Potrivit informaţiilor existente, deschiderea noii mine ar dura trei ani. Tot anul acesta, Nuclearelectrica a mai preluat de la CNU activele aferente liniei de procesare a concentratului de uraniu a Uzinei de Rafinare E – Sucursala Feldioara. Activele incluse în tranzacţie sunt un ansamblu unitar capabil să desfăşoare activităţi economice independente, intenţia Nuclearelectrica  fiind de a continua activitatea preluată la data transferului, respectiv producerea de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (UO2).

  • Un producător român pariază pe alimentele sănătoase şi vrea să ajungă la 1 milion de euro cu o nouă gamă de gustări bio

    Pe fondul cererii tot mai crescute pentru produse sănătoase, brandul Republica BIO anunţă lansarea unei game proprii de gustări bio, Sănăţele, având în acest sens susţinerea partenerilor de retail printre care se numără Farmacia Tei, Bebe Tei, Remedia Vert şi, recent, lanţul de cafenele 5 to go.
    Compania estimează că noua categorie de produse va genera în primul an de la lansare venituri de aproximativ 1 milion de euro.
    „În ultimii doi ani alimentele sănătoase au devenit o necesitate. Românii sunt mult mai atenţi la ce mănâncă. Din fericire am înţeles cu toţii că, dacă alegem corect, ceea ce mâncăm ne poate face să ne simţim mai bine, să arătăm mai bine şi să fim mai sănătoşi. Românii vor alimente sănătoase la preţuri accesibile şi exact asta reprezintă Sănăţelele. Gustările constituie o nouă frontieră pentru brandul Republica BIO, iar viziunea noastră este de a aduce reţete sănătoase pentru cele mai frecvente obiceiuri de consum. În ultimii doi ani am studiat categoria şi am constatat că oamenii asociază snacking-ul cu produse mai puţin sănătoase” a declarat Ciprian Stancu, fondator Republica BIO.
    Potrivit lui Radu Savopol, cofondator 5 to go, snacks-urile fac parte din categoriile care au înregistrat cele mai mari creşteri în perioada pandemiei. „Aşadar, vorbim despre un consum mai ridicat, însă acesta trebuie corelat cu faptul că România se află pe locul al doilea în UE la capitolul sedentarism.”

  • O nouă tranzacţie la final de an: ROCA Investments a finalizat vânzarea Frigotehnica, producător de soluţii de refrigerare, către VINCI Energies

    Vânzarea companiei Frigotehnica, producător de soluţii de refrigerare, către VINCI Energies, holdingul din România al VINCI, grup mondial de construcţii şi energie cu venituri de peste 50 miliarde euro, a fost finalizată vineri, după primirea tuturor aprobărilor din partea Consiliului Concurenţei, a anunţat ROCA Investments.

    „ Suntem mândri că am finalizat acest prim exit cu un important jucător global, îndeplinind misiunea ROCA Investments de a duce companiile în care investim la următorul nivel, misiune ce va continua şi după finalizarea acestei tranzacţii. Frigotehnica va începe un capitol nou de dezvoltare cu obiectivul de a deveni centru de excelenţă în frig în Europa Centrală şi de Est.” a spus Ionuţ Bindea, Investment Manager ROCA Investments, Preşedinte al Consiliului de Administraţie Frigotehnica.

    Frigotehnica s-a numărat printre primele companii în care ROCA Investments a investit în anul 2018. Compania a trecut printr-un proces de restructurare financiară,  operaţională şi eficientizare pe toate  palierele de business.

    Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, producătorul a încheiat 2020 cu afaceri de 126 milioane lei şi un profit net de 5,76 milioane lei, având 127 de angajaţi.

    În această tranzacţie, ROCA Investments a fost asistată de consultanţii Reff & Asociaţii şi Lamontis .

  • Rivian, un producător de maşini electrice susţinut de Amazon, ţinteşte o evaluare de 53 mld. dolari în urma debutului pe bursă. Cum se poziţionează compania într-o piaţă dominată de Tesla

    Rivian, un startup de automobile electrice susţinut de Amazon, plănuieşte să obţină o evaluare de 53 de miliarde de dolari odată cu debutul pe Nasdaq, care ar putea avea loc săptămâna viitoare, notează Financial Times.

    În cel mai bun caz, Rivian ar atinge o valoare de piaţă mai mare decât cea a unor producători consacraţi, precum Kia şi Nissan, şi ar strânge 8,4 miliarde de dolari în urma ofertei publice iniţiale (IPO).

    Ştirea vine în pofida faptului că firma a suferit pierderi considerabile – aproape 1 miliard de dolari în prima jumătate a anului –, Rivian intenţionând să îşi îmbunătăţească abilităţile de producţie pentru a dezvolta în masă camionete şi camioane electrice.

    Gigantul Amazon este cel mai mare acţionar, cu o participaţie de 22,4%. Grupul de e-commerce a semnalat că ar mai putea achiziţiona un pachet de acţiuni de 200 de milioane de dolari în timpul IPO-ului. Debutul pe piaţa de capital i-ar oferi fondatorului RJ Scarnige o avere netă de 1,1 miliarde de dolari, sumă bazată de un total de 17,6 milioane de acţiuni.

    Investitorii speră ca Rivian să se poziţioneze în Statele Unite ca un producător asemănător grupului Tesla, însă care produce vehicule comerciale grele, ideea fiind sprijinită de faptul că  Amazon a comandat deja 100.000 de camionete pentru reţeaua logistică a companiei. Automobilele vor fi livrate până în 2025 şi vor marca eforturile Amazon de atingere a unui nivel de zero emisii de carbon până în 2040.

    Rivian susţine că o „porţiune semnificativă” a veniturilor s-ar datora acordului încheiat cu Amazon, aşa că orice perturbare a relaţiilor ar „afecta în mod negativ” societatea.

    Chinezii îi bat pe americani în lupta pentru banii est-europenilor: Alibaba este în top 3 retaileri online din regiune, în timp ce Amazon nu intră nici măcar în top 10

    De la începutul anului, acţiunile Amazon (AMZN) oferă un randament de 4%. Compania are o valoare de piaţă de 1.680 de miliarde de dolari.

     

  • Criza cipurilor „a mâncat” aproape jumătate de miliard de euro din profiturile gigantului Volkswagen. Producătorul avertizează că în 2021 vinde la fel de puţin ca în 2020

    Criza semiconductorilor a şters aproape 500 de milioane de euro din profiturile înainte de taxe ale grupului Volkswagen în al treilea trimestru din 2021, în contextul în care compania nu reuşeşte să producă destule vehicule pentru a face faţă cererii, potrivit FT.

    Al doilea cel mai mare producător auto din lume după volume a anunţat că profiturile au scăzut cu 15% în trimestrul iulie-septembrie, până la aproape 3,1 miliarde de euro, în comparaţie cu un nivel de peste 3,6 miliarde de dolari în T3 2019.

    Totodată, producătorul a avertizat că în 2021 vinde la fel de puţine vehicule la fel ca în punctul critic al primului an pandemic. Trebuie menţionat că în 2020 Volkswagen a livrat doar puţin peste 9,3 milioane de vehicule..

    Blocajele din lanţul de aprovizionare al semiconductorilor a pus presiune pe producţia globală de vehicule şi a dus la o scădere cu 18% în T3, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform UBS.

    Cu toate acestea, unii competitori ai Volkswagen au reuşit să depăşească estimările analiştilor, unde General Motors a anunţat săptămâna aceasta că va atinge pragul superior al previziunilor lansate pentru anul 2021.

  • Producătorul de ţigarete Philip Morris International mai investeşte 100 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni, unde produce consumabile pentru IQOS

     

    • Philip Morris a investit deja 500 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni din 2017 încoace
    • 350 de noi locuri de muncă au fost create de companie în ultimii 4 ani
    • Investiţia a vizat transformarea producţiei de ţigarete tradiţionale în producţie de consumabile pentru sistemele de tutun încălzit

     

    Producătorul de ţigarete Philip Morris International (PMI), de al cărui nume se leagă brandurile Marlboro şi noul dispozitiv de încălzire a tutunului IQOS, investeşte 100 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni în perioada 2022-2023.

    Anul acesta, compania a mai investit 100 de milioane de dolari în aceeaşi unitate de producţie, unde produce consumabilele pentru IQOS, sistemul electronic de încălzire a tutunului dezvoltat de companie.

    ”Din 2017, când a început procesul de transformare a fabricii din Otopeni, până în prezent, 500 de milioane de dolari au fost investiţi în dezvoltarea capacităţilor de producţie, formarea angajaţilor şi implementarea unor soluţii care vizează sustenabilitatea. Din această sumă, aproape 100 de milioane de dolari au fost investiţi doar în 2021. În perioada 2022-2023, PMI va mai investi peste 100 de milioane de dolari şi va continua să dezvolte capacităţile de producţie a consumabilelor pentru IQOS pentru piaţa internă şi externă, cât şi pentru a avea un impact cât mai redus asupra mediului – obiectivul final este ca fabrica să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2024”, se arată într-un comunicat transmis de companie.

    Decizia companiei vine în contextul unei schimbări de strategie la nivel global care prevede ca, până în 2025, peste 50% din veniturile Philip Morris International să fie generate de produsele ”fără fum”. În 2020, Philip Morris a avut la nivel global venituri nete de 28,7 miliarde de dolari, iar aproape un sfert din venituri au fost generate de produsele ”fără fum”, potrivit datelor din raportul financiar pe 2020 al companiei. În România, Philip Morris are două companii (Philip Morris România şi Philip Morris Trading) cu afaceri cumulate de peste 3,4 miliarde de lei (809 milioane de dolari) în 2020, potrivit datelor raportate în bilanţul depus la Ministerul de Finanţe.

    Grupul are opt fabrici la nivel global în care se produc consumabile pentru IQOS, dintre care trei sunt în state din Uniunea Europeană (România, Grecia şi Italia).

    Dacă înainte de 2017 compania producea în fabrica de la Otopeni ţigarete tradiţionale, din 2017 încoace produce consumabile pentru IQOS. Fabrica are în prezent 950 de angajaţi, cu 300 mai mulţi decât în 2017.

    ”Cele 500 de milioane USD  investite până acum şi accentul pus pe dezvoltarea categoriei produselor fără fum au făcut ca valoarea totală a exporturilor acestor consumabile  să fie comparabile cu exporturile de ţigarete ale României (…) ”, a spus Daniel Cuevas, Managing Director, Philip Morris România.

    Potrivit datelor centralizate de Philip Morris, în 2020, exporturile de bunuri aparţinând grupei de produse „Alte tutunuri şi înlocuitori de tutun” au fost în valoare de 669 de milioane de euro. Acestea sunt constituite preponderent din produse din tutun încălzit şi au crescut de aproape 20 de ori de la începutul investiţiei în transformarea fabricii din Otopeni, adaugă reprezentanţii companiei.

    ”Această categorie de produse se situează în top 5 produse agroalimentare exportate din România, depăşind în anul 2020 valoarea exporturilor de seminţe de floarea-soarelui”, se mai arată în comunicatul Philip Morris.

    92% din producţia fabricii este exportată în 54 de pieţe de pe cinci continente, iar 8% acoperă consumul intern, unde Philip Morris România deţine o cotă de piaţă de aproximativ 80% din categoria produselor din tutun încălzit, la nivelul celui de-al treilea trimestru al anului 2021. În România, în aceeaşi perioadă, consumabilele pentru IQOS au reprezentat 3,4% din piaţa totală a ţigaretelor şi a produselor din tutun.

    „Pentru a continua investiţiile, avem nevoie de predictibilitate legislativă, precum şi de un cadru fiscal echilibrat care să favorizeze inovaţia. Produsele din tutun şi cu nicotină ar trebui taxate în funcţie de riscurile la care acestea îi expun pe consumatori”, a adăugat Dragoş Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

    În perioada 2022-2023, investiţiile în fabrica din Otopeni vor continua cu scopul de a dezvolta şi mai mult capacitatea de producţie şi de a extinde portofoliul de produse, care va include consumabile pentru IQOS ILUMA, dispozitivul de ultimă generaţie lansat recent de Philip Morris International. De asemenea, investiţiile vizează ţinte strategice din domeniul sustenabilităţii: fabrica îşi propune să atingă o amprentă de carbon neutră până în 2024. 

    Industria de ţigarete se pregăteşte de tranziţia completă spre dispozitivele ”fără fum”.

  • Criza cipurilor nu se va termina curând. Avertismentul unui mare producător chinez

    Criza globală a cipurilor ar putea continua în următorii doi-trei ani, a avertizat preşedintele producătorului chinez de televizoare şi electrocasnice Hisense, citat de CNBC.

    De la companiile care produc electronice până la producători auto, industriile lumii se confruntă cu o criză dură a cipurilor. Acest context a dus la întârzieri în producţie, de la piaţa auto şi până la consolele de jocuri.

    Hisense Group Holding, un producător susţinut de statul chinez cunoscut pentru televizoare şi electrocasnice, se confruntă, de asemenea, cu această criză. Jia Shaoqian, preşedintele companiei, a declarat că businessul se desfăşoară normal, dar costurile de producţie au crescut.

    „Hisense produce electrocasnice şi bunuri de consum, iar acestea au nevoie de cipuri relativ simple. Deşi oferta este limitată iar costurile sunt în creştere, activitatea noastră se desfăşoară în continuare în mod normal” ,a declarat Jia Sahoqian, citat de CNBC.

    Războiul comercial SUA-China început din mandatul lui Donald Trump joacă un rol în situaţia de astăzi. Trebuie amintit că SUA a vrut să elimine cipurile produse de chinezii de la SMIC din sectorul de tehnologie american.

    Mai mulţi factori au dus la criza de astăzi, iar printre aceştia se numără o creştere bruscă a cererii pentru electronice pe fondul măsurilor de lockdown impuse în întreaga lume din cauza pandemiei. Totodată, războiul comercial SUA-China a determinat mai multe companii să îşi facă stocuri.

    Şeful Hisense este de părere că dacă nu apar „probleme majore” pe fondul disputelor comerciale globale, criza cipurilor „se va rezolva în doi-trei ani”.

    Executivii marilor companii globale au avertizat anterior că această criză a cipurilor se va menţine şi în 2022. Unii dintre ei consideră că s-ar putea menţine şi în 2023.  

  • Daniel Guzu a finalizat vânzarea producătorului de materiale de construcţii Duraziv către Saint-Gobain: În ultimii ani am avut câteva tentative de vânzare a companiei care au eşuat

    Preluarea a fost parafată pe 30 septembrie 2021, după obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor competente.

    Antreprenorul Daniel Guzu şi producătorul francez de materiale de construcţii Saint-Gobain au finalizat tranzacţia prin care francezii preiau Duraziv, producător de adezivi, mortare, vopsele şi profiluri metalice.

    „În ultimii ani am avut câteva tentative de vânzare a companiei care au eşuat. Sunt mulţumit că fabrica pe care am creat-o ajunge sub managementul unui lider mondial, care poate să facă din ea un jucător important pe piaţa europeană“, a spus Daniel Guzu, fondator al grupului Duraziv.

    În această tranzacţie, fondatorii Duraziv – Daniel şi Irina Guzu – au fost asistaţi de echipa Deloitte Corpo­rate Finance, pre­luarea fiind parafată pe 30 septem­brie 2021, după obţinerea apro­bărilor din partea autorităţilor com­pe­tente.

    Saint-Gobain, noul proprietar al Duraziv, este o companie multinaţională franceză cu venituri de 38 de miliarde de euro în 2020, iar prin această tranzacţie îşi va creşte cota de piaţă pe plan local.

    Antreprenorul Daniel Guzu a mai rămas doar cu afacerile cu vin şi cu fructe după ce a decis să vândă producătorul de materiale de construcţii Duraziv către francezii de la Saint-Gobain. El a pornit în business în 1994, când a fondat Guzu Chim, o companie care producea lacuri şi vopsele. A gestionat-o integral vreme de 12 ani, până în 2006, când a început să vândă treptat pachete de acţiuni către fondul de investiţii Oresa Ventures, care în 2009 a cumpărat integral compania – redenumită între timp Fabryo Cor­poration.

    În 2021, Daniel Guzu a luat decizia de a face exitul şi din Duraziv, vânzând com­pania către grupul Saint-Go­bain. Duraziv este fosta companie Bau Profil, pe care Daniel Guzu a fondat-o în 2003.

    Zvonuri cu privire la vânzarea Dura­ziv existau de multă vreme, însă concre­ti­zarea lor a avut loc abia acum, după un an 2020 în care compania a ajuns la afaceri de 31 mil. euro. În ultimii doi ani, Duraziv, care are peste 200 de angajaţi, a investit circa 2 mil. euro într-o hală nouă de profiluri meta­lice, dar şi în moder­nizarea utilajelor şi creşterea productivităţii. Fabrica de pro­filuri metalice a fost mutată pe un teren adiacent celui pe care se afla anterior, în Popeşti-Leordeni, într-o clădire nouă.

    În agricultură, antreprenorul are, în Vrancea, 120 de hectare de viţă-de-vie, pe care le-a cumpărat treptat, de la mai mulţi mici proprietari, începând cu anul 2006. Acolo sunt cultivate trei soiuri de struguri – Fetească neagră (cu o producţie de 7 tone de vin la hectar), Sauvignon blanc (9-10 tone de vin la hectar) şi Fetească regală (12 tone de vin la hectar). Vinul produs se vinde sub trei branduri diferite – Casa Panciu, Panciu Riserva şi Domeniile Panciu-Podgorie Domnească, toate gru­pate sub brandul-umbrelă Casa Panciu.

    Daniel Guzu mai deţine în comuna Ţifeşti din judeţul Vrancea 67 de hectare de meri, 16 hectare de cătină, 10 hectare de afini, 20 de hectare de cireşi, 50 de hectare de vişini şi 12 hectare de struguri de masă, folosiţi pentru producţia de suc sub brandul „Ana are“. De asemenea, în vara anului 2019, Daniel Guzu a deschis un hotel cu 30 de camere în podgoria din Vrancea, după investiţii de peste trei milioane de euro. Hotelul poartă numele satului Sârbi, în care se află, din comuna Ţifeşti şi este parte a unui proiect din care mai fac parte o piscină (încă în construcţie), un teren de tenis şi sală de evenimente în care încap până la 450 de persoane.

  • Producătorul de îngrăşaminte organice Norofert l-a recrutat pe Marcel Caruz, fost project manager la Agrinvest, pentru poziţia de director operaţiuni (COO) la nivelul grupului

    Norofert Group, principalul producător român de inputuri organice, cotat la BVB, anunţă cooptarea lui Marcel Caruz în funcţia de Director Operaţiuni (COO), poziţie din care va coordona organizarea şi structurarea operaţiunilor Norofert, prin implementarea de metode care să conducă la creşterea eficienţei afacerilor grupului.

    Înainte de a se alătura Norofert, Marcel Caruz a deţinut diverse funcţii de conducere în companiile Agrinvest şi Prutul. În cadrul Agrinvest, companie din Buzău, ce furnizează materii prime agricole, oferă servicii de înfiinţare a culturilor, consultanţă tehnică şi finanţare pentru fermieri, dar şi produce şi comercializează cereale, Marcel Caruz a deţinut funcţia de Project Manager, unde a fost responsabil de dezvoltarea afacerilor companiei, iar la producătorul de ulei Prutul a ocupat funcţiile de Commercial Manager şi National Sales Manager.  

    „Obiectivele mele sunt de a obţine excelenţă operaţională în cadrul fiecărei linii de business a grupului, de la fermă, trecând prin producţia de inputuri ecologice şi până la informarea personalizată a fermierilor cu privire la tehnologiile şi cunoştinţele Norofert. Succesul acestora în segmentul ecologic este şi obiectivul strategic al companiei. Astfel, am în vedere susţinerea iniţiativelor şi obiectivelor diviziilor din cadrul grupului într-o logică de coerenţă optimizată,” spune Marcel Caruz, recent numitul Director Operaţiuni în cadrul Norofert Group.

    Venirea lui Marcel Caruz în cadrul Norofert vine într-un context favorabil pentru companie, având în vedere schimbările generale care au loc la nivelul Uniunii Europene în privinţa trecerii la un sistem alimentar mai sănătos şi mai durabil prin intensificarea activităţilor de agricultură ecologică. Pe lângă creşterea ponderii suprafeţei agricole cultivate ecologic, un alt aspect important al acestor schimbări este legat de reducerea folosirii pesticidelor cu 50% până în 2030 şi limitarea utilizării de nutrienţi.

    Norofert Group este principalul producător de inputuri organice şi un jucător cu experienţă pe piaţa agricolă din România. Înfiinţată în 2000 ca afacere de familie, compania a început iniţial ca importatoare de îngrăşăminte de înaltă calitate de pe pieţele occidentale în România. În 2015, odată cu preluarea afacerii de către Vlad Popescu, compania a început să producă îngrăşăminte ecologice, produse fitosanitare organice, cum ar fi insecticide şi fungicide precum şi tratamente foliare şi pentru seminţed reţetele sale originale.

    Între 2017 şi 2019, compania a înregistrat o creştere rapidă după ce a dezvoltat o tehnologie proprie numită BioChain şi a lansat o premieră în sectorul agricol, tableta efervescentă. Astăzi, Norofert este un grup de companii care include o linie de produse pentru agricultura ecologică (Norofert Organic), o linie de produse pentru agricultura convenţională (Karisma) şi o linie de produse pentru grădinari şi fermieri mici (Norofert Fito).

    Pe 3 martie 2020, acţiunile companiei au intrat la tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul „NRF”, iar pe 5 iunie 2020, obligaţiunile Norofert au debutat sub simbolul „NRF25” pe piaţa SMT-Bonds a BVB.