BusinessMagazin

Tag: preferinta

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 septembrie 2016

    COVER STORY: În urmă cu mai bine de 20 de ani, sociologul Francis Fukuyama se întreba dacă am ajuns la „sfârşitul istoriei”; nu era însă vorba de conceptul lansat de Marx, care se referea la proletari, ci la simpla ipoteză că lumea a ajuns la un punct în care contradicţiile fundamentale dintre oameni nu mai pot fi rezolvate prin intervenţia unor structuri economice sau politice. Acum este suficient să deschidem televizorul timp de câteva minute pentru a înţelege ce a vrut să spună Fukuyama. Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii şi religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, aşa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino. Titlul pe care l-am dat nu se vrea a fi ironic; acest material, la fel ca majoritatea filmelor regizate de Tarantino, descrie în mai multe segmente transformările profunde prin care trece lumea în prezent şi impactul acestora asupra României.  
     
     
     

    CONSUM: Animalele de companie, o piaţă de un miliard

    STUDIU: Ce rol ocupă România în economia regiunii

    SPECIAL: Cum Apple şi restul starurilor din Silicon Valley fentează Fiscul

    SPECIAL: TP-LINK atacă piaţa locală de smartphone-uri 

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 septembrie 2016

    COVER STORY:  Emmanuelle Valentin-Fouchs se descrie drept o „cetăţeană a lumii” de origine franceză şi se declară un promotor hotărât şi vocal al României, ţară care i-a adus mai multe surprize plăcute decât se aştepta. De la finalul anului trecut a preluat conducerea filialei locale a Sanofi, unul dintre cei mai mari jucători din domeniul farma din România. Consideră că mediul de afaceri local, în care a aterizat, oferă provocări, în ciuda controverselor care fierb în piaţă şi luând în calcul toate plusurile şi minusurile întâlnite aici. 
     
    ASIGURĂRI: Ce înseamnă România pentru olandezii de la NN

     

    RESURSE UMANE: Legătura dintre profitul companiei şi stresul angajaţilor

     

    SPECIAL: Legătura dintre Rolling Stones, cai morţi şi schimbările din Polonia

    STRATEGIE: Drumul spre 1 miliard de dolari

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Românii preferă în continuare să-şi retragă banii de la bancomate, în locul plăţii cu cardul

    Pe de altă parte, în intervalul ianuarie-iu­nie a acestui an retragerile de nu­merar au crescut cu 17% şi s-au apropiat de 38 mld. lei (8,5 mld. euro).

    Românii au făcut în pri­mul semestru 66 milioane de plăţi la POS, ceea ce în­seam­nă că valoarea medie a unei tran­zac­ţii cu car­dul la comercianţi a fost de 115 lei, cu 2 lei mai pu­ţin faţă de primul semestru din 2015.

    Pe de altă parte, valoarea medie a retrage­ri­lor de la bancomate a fost în intervalul ianuarie-iu­­nie de 598 de lei, ceea ce reprezintă aproxi­ma­tiv o treime din salariul mediu net lunar de circa 2.000 de lei. Spre comparaţie, în 2015 valoarea medie a retrage­rilor cu cardurile locale era de 554 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt oraşele unde se trăieşte cel mai bine. În top 10 se regăsesc 6 localităţi din 2 ţări

    Economist Intelligence Unit încearcă să clasifice oraşele de pe glob, să determine unde se trăieşte cel mai bine. O sarcină aproape imposibilă având în vedere că unii oameni preferă metropole precum Tokyo sau New York, iar alţii preferă viaţa liniştită într-un oraş ca Frankfurt.

    Analiştii au luat în considerare 30 de factori printre care siguranţa, sistemul de sănătate, infrastructura sau mediul înconjurător şi la final au determinat un scor pentru cele 140 de oraşe analizate.

    Pe primul loc se află Melbourn, Australia, urmat de Viena, Austria şi Vancouver, canada. Oraşul australian îşi păstrează locul pentru a-l şaselea an la rând. Un alt element interesant că în top 10 se află trei oraşe canadiene şi alte trei australiene, cu toate că Sydney, capitala Australiei a picat din top din cauza fricii a unui eventual atac terorist.

    Damasc este oraşul cel mai prost clasat în top cu un scor de 30,2 din 100, iar Kiev este singurul oraş european care a intrat în top 10 de la coada clasamentului. 

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 august 2016

    COVER STORY: Revoluţia din organigramă
     
    Revoluţia digitală din viaţa de zi cu zi are corespondent şi în felul în care se transformă organizarea companiilor. Directorul de IT capătă o importanţă strategică în dezvoltarea afacerilor, păşind tot mai aproape de fotoliul de CEO.
     

    JOCURI: Sumele ameţitoare pe care le câştigă gamerii

    MANAGEMENT: Cum simte un român din Bangalore boomul asiatic

    TEHNOLOGIE: România capătă o formă în ochii Sony Playstation

     

    SPECIAL: Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Care sunt oraşele unde se trăieşte cel mai bine. În top 10 se regăsesc 6 localităţi din 2 ţări

    Economist Intelligence Unit încearcă să clasifice oraşele de pe glob, să determine unde se trăieşte cel mai bine. O sarcină aproape imposibilă având în vedere că unii oameni preferă metropole precum Tokyo sau New York, iar alţii preferă viaţa liniştită într-un oraş ca Frankfurt.

    Analiştii au luat în considerare 30 de factori printre care siguranţa, sistemul de sănătate, infrastructura sau mediul înconjurător şi la final au determinat un scor pentru cele 140 de oraşe analizate.

    Pe primul loc se află Melbourn, Australia, urmat de Viena, Austria şi Vancouver, canada. Oraşul australian îşi păstrează locul pentru a-l şaselea an la rând. Un alt element interesant că în top 10 se află trei oraşe canadiene şi alte trei australiene, cu toate că Sydney, capitala Australiei a picat din top din cauza fricii a unui eventual atac terorist.

    Damasc este oraşul cel mai prost clasat în top cu un scor de 30,2 din 100, iar Kiev este singurul oraş european care a intrat în top 10 de la coada clasamentului. 

  • Cât de important este browserul pe care il foloseşti pentru a avea o carieră de succes

    Poate şi voi v-aţi gândit, la fel ca şi economistul Michael Housman, că preferinţa pentru un anumit browser, fie că e Chrome sau Internet Explorer, este doar o chestiune de gust şi că în niciun caz nu există nicio corelaţie dintre preferinţa pentru utilizarea unui browser sau altul şi performanţa la locul de muncă. Housman s-a înşelat şi a rămas uimit când a văzut rezultatele.

    Michael Housman conducea un proiect care era menit să explice de ce unii angajaţi din serviciile de relaţii cu publicul îşi păstrau mai mult timp jobul decât alţii. A început cercetarea înarmat cu informaţii de la peste 30.000 de indivizi. Echipa sa a strâns informaţii şi despre browser-ul utilizat atunci când şi-au depus CV-ul pentru job.

    Acesta s-a gândit să verifice dacă alegerea unui browser putea să aibă legătura cu părăsirea unui job. Nu se aştepta să găsească mare lucru, dar când s-a uitat peste rezultate a rămas uimit: angajaţii care folosiseră Firefox sau Chrome şi-au păstrat slujbele cu 15% mai mult timp decât aceia care foloseau Internet Explorer sau Safari. Totuşi, Housman s-a gândit că este o coincindeţă şi a decis să facă şi o analiză în ceea ce priveşte absenţele de la serviciu: era cu 19% mai puţin probabil ca utilizatorii de Firefox şi Chrome să chiulească în comparaţie cu amatorii de Internet Explorer sau Safari.

    Ceea ce este mai interesant este că acelaşi lucru l-a descoperit şi când vine vorba de performanţa angajaţiilor: după 90 de zile de prezenţă la serviciu, utilizatorii de Firefox sau Chrome au atins niveluri de satisfacţie a consumatorilor pe care utilizatorii de IE sau Safari nu le-au atins decât după 120 de zile.

    Explicaţia?

    Nu browser-ul în sine i-a făcut să fie mai buni la job, ci alegerea unui alt browser semnalează că, potrivit lui Housman, cei care nu acceptă browserul dat pe tavă, care nu acceptă un şablon preinstalat, dau dovadă de iniţiativă căutând alte soluţii. Iar această mentalitate s-ar aplica şi în viaţa de zi cu zi, în carieră.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 8 august 2016

    COVER STORY: Foamea de angajaţi
     
    Deficitul de candidaţi din centrul şi din vestul ţării i-a forţat pe angajatori să ofere pachete salariale la care în urmă cu cinci ani nici nu s-ar fi gândit. Angajatorul occidental, care preferă să ducă românii peste hotare, este în continuare cel mai mare duşman al pieţei muncii din România. Perspectivele devin îngrijorătoare, cel puţin pentru industria producătoare şi pentru sectorul IT. Importul de forţă de muncă, întoarcerea căpşunarilor, măsuri legislative şi fiscale, o strategie diferită în educaţie sunt doar câteva dintre soluţiile propuse de angajatori pentru a atenua criza forţei de muncă cu care se luptă companiile. 

    AUTO: Legătura dintre forfota de pe şantier şi vânzările dealerilor

    LIDERI: Secretul cifrelor record de la BAT

    MANAGEMENT: Retailerul de modă care a speculat criza în folosul său

     

    IDEI DE AFACERI: Locuinţe de lux pentru fermierii viitorului

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 25 iulie 2016

    COVER STORY: Isteria Pokemon: cum ne-a acaparat un joc viaţa
     
    2016 este anul maimuţei în calendarul chinezesc, dar sigur va fi anul Pokemonului. 6 iulie 2016 ar putea rămâne în istorie pentru japonezii de la Nintendo. În doar patru zile, Pokemon Go a fost descărcat de mai multe ori decât aplicaţia de dating Tinder şi în alte două zile a depăşit Twitter la numărul de utilizatori activi. Mai importnat, Pokemon Go a dublat valoare de piaţă a Nintendo şi stârnit o isterie în toată lumea, deşi lansarea iniţială a cuprins doar trei pieţe (SUA, Australia şi Noua Zeelandă)
     

    STRATEGIE: Nord prin Nord-Vest. Surprizele de la Oradea

    INTERNAŢIONAL: Impozitele ameninţă cea mai mare afacere cu artă

    INDUSTRIE: Inginerii români care produc pentru Airbus şi Boeing

    MANAGEMENT: Cursa spre podium a unui retailer polonez

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Microbuzele groazei din Hong Kong: nu respectă regulile şi au de 20 de ori mai multe accidente decât maşinile particulare

    Despre Hong Kong se spune că ar avea unul dintre cele mai performante sisteme de transport în comun: cea mai mare flotă de autobuze supraetajate, 18.000 de taxiuri şi un metrou eficient, curat, numit MTR. Şi cu toate acestea, mii de oameni preferă zilnic să călătorească cu unul din cele 1.138 de microbuze roşii Toyota Coaster; ele sunt cunoscute nu doar pentru viteză, ci şi pentru şoferii excentrici, cursele neregulate şi tendinţa de a se lovi de alte vehicule.

    Potrivit Departamentului de Transport din Hong Kong, în ultimii zece ani microbuzele roşii au fost implicate în peste 12.000 de accidente, mai exact o rată de 256 de accidente la 1.000 de vehicule; o rată de 20 de ori mai mare decât în cazul automobilelor private. “Luasem autobuzul de la Causeway Bay către Shau Kei Wan, iar şoferul îşi citea ziarul în timp ce conducea”, îşi aminteşte designer-ul Danny Fang. “Mi s-a părut amuzant că eu am fost primul care i-a atras atenţia.”

    Microbuzele roşii din Hong Kong sunt foarte ieftine – iar asta face ca cei mai mulţi pasageri, în special în timpul nopţii, să fie tineri sau studenţi care au petrecut prin baruri până dimineaţa. Ei trebuie să se comporte însă exemplar: deasupra geamurilor sunt afişate anunţuri de genul “30$ amendă dacă vărsaţi pe scaune”.

    Există o anumită cultură a celor care circulă cu microbuzele roşii – pasagerii anunţă că vor să coboare la staţii folosind denumiri populare precum “groapa de gunoi” sau “depoul”.

    Guvernul nu vede cu ochi buni aceste microbuze şi a început încă din anii ’80 să introducă aşa-numitele microbuze verzi. Acestea au rute regulate, respectă anumite ore şi nu depăşesc niciodată viteza legală. Dar microbuzele roşii, operate de companii private, par să rămână în continuare preferatele pasagerilor.